Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-04-01 / nr. 656

lone*» a COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ­U P.C.R. $[ AI CONSILIUUII POPULAR Anul III Nr. 656 Miercuri 1 aprilie 1970 4 pagini 30 bani !>[ promii minim Vremea permite și este imperios necesar SA SE LUCREZE DIN PLIN In ciuda vîntului rece, a tem­peraturii încă scăzute, primă­vara a intrat în toate drepturile. Mii de cooperatori și mecaniza­tori din majoritate­a cooperati­velor agricole au ieșit­ în cîmp la semănatul culturilor din pri­ma urgență, la executarea lucră­rilor de sezon în legumicultura, în livezi și vii. Din zori pînă în noapte, folo­sind fiecare oră bună de­ lucru,­­harnicii cooperatori și mecani­zatori de la C.A.P. Horia au tre­­c­ut de săptămîna trecută la pre­gătirea terenului pe solele mai zvîritate iar de luni s-a început sem­pânatul mazării, macului și cepii Pe cele 30 ha planificate. Iui ritm alert continuă lucră­rile la­ ferma­­ legumicolă unde s-a început Plantatul în solarii a cast­avet­lor și salatei. Din sera îm­mulțitor s-au scos pînă acum p­este 120.000 fire răsad. Zeci de­ cooperatoare au parti­cipat la­ Plantatul a două hec­tare de usturoi. Din culturile ex­­tratimpurii obținute în răsad­nițe, cooperativa a livrat deja pe piață primele cantități de ri­dichi, ceapă­ stufat precum și o importantă cantitate de spanac. La C.A.P.­­Buruienești, luni, dis de dimineață, toate tractoa­rele secției permanente de me­canizare au ieșit în cîmp la pre­gătitul terenului pentru semănat sfeclă, la grăpatul arăturii de toamnă pentru porumb iar după pregătirea unui bun pat germi­nativ, în tarlaua Dealul Cireșu­lui, s-a trecut la semănatul ma­cului și chimionului în cultură dublă. Din păcate, la această coope­rativă se mai fac încă simțite lipsuri în ce privește organiza­rea muncii, mobilizarea la lucru a țăranilor cooperatori. Luni, în sectorul legumicol, cu ex­cepția șefului de echipă­­ Iosif Antohhi, nu mai era nici un om din cei 120 care figurează la această brigadă. Mai­ mult decît atît, inginerul șef al unității, tovarășul Nicolae Stănescu, relatează că președintele­­ coope­rativei împreună cu cîțiva briga­dieri este plecat să ajute la îm­prăștiatul îngrășămintelor, din lipsă de oameni. Faptul că președintele­ și alți membri ai consiliului de condu­cere participă efectiv la muncă este lăudabil. Dar munca cîtorva oameni nu poate înlocui pe cea a celorlalți cooperatori care și-au prelungit și suni odihna acum cînd fiecare oră este pre­țioasă ! Era mult mai eficient dacă consiliul de conducere, comite­tul de partid pe C.A.P. — care are un rol însemnat în această direcție — ar fi luat măsurile necesare pentru mobilizarea tu­turor brațelor de muncă exis­tente în unitate. Lipsuri în organizarea muncii, dar de această dată din partea I.M.A., întîlnim și la C.A.P. Dol­­jești unde șeful secției de meca­nizare, tovarășul Eugen Baston ne arată că deși secția de mecanizare are numai 10 trac­toare în loc de 13 absolut nece­sare, conducerea I.M.A. Roman a dat dispoziție ca un tractor să fie trimis să lucreze undeva în municipiul Roman pentru că „aduce venituri". — Dar cite pierderi se aduc dacă semănatul culturilor nu se efectuează în epocă optimă, ați calculat, tova­rășe director Boris Ceapalis? La lipsa tractoarelor, mai tre­buie să adăugăm și lipsa de experiență de care dau dovadă unii mecanizatori în minuirea unor utilaje. Elocvente ni se par în această privință, spusele brigadierului brigăzii a II-a, Gheorghe Mitrofan care relata că din această cauză, în două zile s-au însămînțat cu semănă­toarea LPG 6 —mașină de mare productivitate — abia 2 ha cu sfeclă de zahăr. Se impun, deci, măsuri ener­gice pentru o mai bună organi­zare a muncii, pentru ca lucrări­le agricole întîrziate din cauza timpului nefavorabil de la în­ceputul acestei primăveri să fie terminate la timpul optim. Con­siliile de conducere, organele și organizațiile de partid de la sate sînt chemate să ia toate măsurile pentru mobilizarea tu­turor brațelor de muncă la lu­crările de sezon. Timpul se în­călzește simțitor, lucrările tre­buie urgentate. Săptămîna aceas­ta poate fi hotăritoare pentru reușita întregului complex de lucrări agricole de primăvară, S. C. Luna curățeniei Aprilie, lună a primăverii de­pline, a devenit de multă vreme și o tradițională lună a curățe­niei. Avem deci în față o în­treagă perioadă în care se cer îndepărtate reziduurile iernii, în care, ca albinele harnice, suntem­ chemați să facem curat și fru­mos în stupul nostru care este casa în care locuim, balconul sau grădinița în care ne odih­nim, -strada pe care circulăm, locurile de muncă, de plimbare, satul sau orașul ai cărui cetă­țeni suntem­. Suntem­ Informați că în acest sens există întocmite planuri de acțiune în toate localitățile din județ, că la traducerea lor în fapt sunt antrenate forțe imense. Inspectoratul sanitar de stat pune în vedere începerea acțiu­nilor de spoire a locuințelor, a fațadelor, de curățenie în curți și pe zonele din dreptul caselor, de reparat gardurile, de văruit trunchiurile pomilor, de igieni­zare a pubelelor pentru gunoi, a surselor de apă, a fîntînilor în special care să fie prevăzute cu găleți fixe. îndatoriri asemănă­toare revin întreprinderilor, in­stituțiilor, unităților comerțului și cooperației, care sunt datoare să asigure locuri de muncă igie­nice, curate, pentru salariații lor, și în același timp, să con­tribuie la­ salubrizarea cartiere­lor în care sînt amplasate. In alimentația publică sînt obliga­torii noi măsuri pentru proteja­rea alimentelor contra prafului și muștelor, pentru igiena perso­nalului, îndeosebi în locurile unde se produce aglomerație — gări, autogări, cantine, poștă, piețe — rigorile acestea sunt mai mari­ Deja echipele sanitare din Piatra Neamț au primit sarcini de vizitare a cartierelor și lo­cuințelor. în comunele de la șoseaua Piatra Neamț — Bu­­huși, gospodarii au și început curățirea șanțurilor, săpatul ră­­zoarelor, văruitul pomilor. Ar trebui, credem, ca și unitățile de desfacere a materialelor ne­cesare — var, unelte etc. — sa fie aprovizionate mai bine în a­­cest sezon. Astăzi acțiunile din cadrul lunii curățeniei vor fi declan­șate în tot județul. Avem inte­resul și datoria cetățenească să participăm cu toții la ele, să depunem eforturi care vor con­duce la ridicarea stării de igie­­n­ă­, de curățenie, de frumusețe a locurilor în care trăim și Popas în zi de primavara Manifestări închinate centenarului Lenin Luni după amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, tovarășul Con­stantin Potîngă, secretar al Comitetului județean de partid, a vorbit în fața a peste 200 de meșteșugari coopera­tori despre­­ Politica Partidu­lui Comunist Român — stră­lucită confirmare a măreției și forței transformatoare ideilor marxism-leninismului".­­ După expunere, care a fost urmărită cu viu Interes, parti­cipanții au vizionat filmul do­cumentar "Lenin în Samara", ale cărui imagini au comple­tat exponatele despre via­ța și opera lui Lenin din cadrul expoziției tematice or­ganizate la Casa de cultură, în numeroase localități din județul nostru, printre care Războieni, Zănești, Roznov, Podoleni, Costișa, Pîngărați, Bărgăoani — au avut loc în ultimul timp proiecții cinema­tografice cu filme închinate conducătorului primei revolu­ții socialiste victorioase. De un binemeritat succes s-au bucurat filmele artistice :Le­nin în Polonia­, „Trei primă­veri ale lui Lenin", ca și do­cumentarul „Lenin în Sama­ra", proiectate de aproape o sută de ori­ la cinematografele sătești. Pe platforma industrială Săvînești se conturează o experiență pozitivă UCENICIA LA LOCUL DE MUNCA In actuala etapă de dezvol­tare a economiei nationale ca­racterizată printr-un înalt di­namism, cînd modernizarea pro­ducției și utilizarea tot mai lar­gă a noii tehnologii este in concordanță cu nivelul tehnicii moderne, muncitorului — ace­luia căruia i se va încredința comandarea unor sisteme com­plexe de mașini sau linii auto­mate — i se impune în mod o­­bligatoriu să aibă o cit mai înaltă calificare, o cunoaștere cit mai aprofundată a procesu­lui de producție, a instalației pe care o deservește. Iată de ce, în rîndurile de față ne vom ocupa în mod deo­sebit tocmai de această pro­blemă, în una din m­­arile uni­tăți industriale ele județului nostru — Uzina de fibre sinte­tice Săvînești. Aici, o formă de învățămînt profesional — la lo­cul de muncă — se practică re­lativ de puțină vreme, dar se pare că există deja o bună ex­periență. Amănunte despre felul cum sînt organizate cursurile, avan­tajele ce le reprezintă acest mijloc de calificare, condițiile optime asigurate ucenicilor, ne-au fost furnizate de unele cadre competente care se ocu­pă de această problemă : ingi­neri, maiștri, instructori cu practică. Iată părerile și opi­niile acestora: Ing. VALERIU SAVENCU, șeful serviciului învățămînt» Pe platforma industrială Săvi­­nești, calificarea prin ucenicie la locul de muncă a luat o am­ploare deosebită începînd cu ai­nul 1969. In momentul de față, 30 la sută din totalul viitorilor muncitori îl reprezintă ucenicii, care se pregătesc direct în pro­cesul de producție, în meseriile de operatori prelucrate fibre sintetice, lăcătuși, strungari, frezori, sudori, electricieni. Procesul de instruire practică este organizat în mod indivi­dual, adică prin repartizarea a cite unui ucenic pe lângă un muncitor cu calificare înaltă, care are obligația să-i asigure cunoștințele profesionale speci­fice meseriei, de la însușirea primelor deprinderi pînă la for­marea sa ca muncitor. Dar, a­­cest proces de instruire mai presupune — pe lîngă muncito­rii în supravegherea cărora sînt dați ucenicii — și existența u­­nor instructori care să se o­­cupe de întregul proces de or­ganizare, îndrumare și control al ucenicilor la locul de muncă, în acest scop au fost selecțio­nați din rîndul maiștrilor, teh­nicienilor și muncitorilor cu cea mai înaltă calificare un număr de 15 instructori de prac­tică, capabili să răspundă în bune condiții sarcinilor com­plexe pe care le cere formarea viitorilor muncitori. Pentru ca instruirea practică a ucenicilor să devină mai efi­cientă, se studiază posibilitatea amenajării unor ateliere — școală sau a unor zone de lu­cru destinate numai procesului de instruire. Vorbind de condi­țiile în care se desfășoară la ora actuală pregătirea viitorilor muncitori, putem afirma că a­­cestea sînt corespunzătoare, însă, o dificultate pe care o în­­tîmpinăm în realizarea asimilă­rii gradate a cunoștințelor pro­fesionale o constituie lipsa u­­nor programe de practică adec­vate specificului calificării prin ucenicie la locul de muncă, pro­grame care trebuiau să fie ela­borate de Ministerul Invățămîn­­tului. De aceea, s-a trecut la întocmirea acestora cu forțe proprii în cadrul U.F.S., urmînd ca elaborarea lor să se încheie cit mai repede posibil. Trebuie menționate, de ase­menea, și dificultățile generate de eșalonarea în timp a pregă­tirii teoretice a ucenicilor (cîte 3 luni pe an), impusă de capa­citatea limitată a școlii profe­sionale de chimie, fapt pentru care uneori — la aceeași mese­rie — o serie de ucenici sunt pregătiți la început teoretic, fără să fi văzut, poate nici o dată mașinile sau sculele care vor lucra mai tîrziu, ca în timp ce alții sînt nevoiți să-și însușească deprinderile practice fără a poseda noțiunile teore­tice de bază întrucît pe acestea le primesc abia la mijlocul sau la sfîrșitul anului de învăță­­mînt. JAN MANESCU, director în Centrala industrială de fibre chimice Săvînești. Ucenicia la locul de muncă reia, într-o formă calitativ su­perioară, o veche tradiție româ­nească în pregătirea viitorilor muncitori, de a cărei oportuni­tate și eficiență nu mă îndoiesc nici un moment. Adoptată început cu timiditate, ea e de­ja venit în prezent, o formă de bază în pregătirea profesiona­lă, cea mai bună dovadă consti­­tuind-o faptul că în anul șco­lar 1969—1970 unitățile aparți­­nînd de G.I.F.G. Săvînești ins­truiesc circa 1.000 de ucenici, dintre care 600 numai U.F.S. Să­­vinești, în anul următor, nu­mărul lor se va dubla, astfel nicit ucenicii vor deține o pon­dere de peste 38 la sută din to­talul celor ce se pregătesc prin învățămînt profesional. Avînd în vedere existenta ba­zei materiale deosebit de bună pe platforma Săvînești, ca și a cadrelor tehnico-inginerești competente și experimentate în acțiunea de formare a viitorilor muncitori, ucenicii pot și tre­buie să devină posesorii unor cunoștințe de specialitate prac­tice și teoretice solid fundamen­ (Continuare in pag. a JH-a) CREȘTEREA PĂSĂRILOR activitate tradițională cu mare eficiență economică Rezultatele obținute anii tre­cuți în domeniul creșterii păsă­rilor nu sînt dintre cele mai bune. Situarea acestei preocu­pări pe undeva, pe la periferia sectorului zootehnic a făcut ca efectivele de păsări realizate de către cooperativele agricole din județ să fie mici, producțiile de ouă scăzute, efectele economice slabe. Darea spre creștere a u­­nor rase necorespunzătoare, de­ficiențele de nutriție au făcut ca ani în șir producția de carne să fie scăzută, iar ouă să se mențină cea de vent la 68—70 bucăți consec­anțial, mult sub jumătatea producției normale. Programul național de dezvol­tare a zootehniei, vine și dă so­luții pentru ieșirea din acest im­pas. Precizările care se fac,de a­­semenea, cu prilejul vizitei tova­rășului NICOLAE CEAUȘESCU la Crevedia, ne sînt utile în găsirea unor soluții eficiente. Nu este, credem, prematur să arătăm că unele intenții încep deja să se contureze. Se preco­nizează construirea și darea în funcțiune, încă în anul 1973 a unui complex pentru creșterea puilor de carne, cu o capacitate de producție de 10.000 tone a­­nual. Complexul, care va avea abator propriu, va fi construit din fonduri centralizate. Mai multe cooperative agricole vor realiza, de asemenea, prin cooperare un complex avicol pentru producția de ouă, cu o capacitate de 36.000 păsări. A­­cest complex va fi dat spre ex­ploatare în anul 1974. O intenție cu scadență mult mai apropiată este constituirea unei asociații în cooperare cu „Avicola" Bacău, care își începe activitatea încă din acest an. Trei cooperative, respectiv Do­­chia, Căciulești și Rozhov vor primi începînd cu luna iunie 21­ 000 de puicuțe, aceasta fiind prima etapă dintr-un pin care se eșalonează pe ani pînă în 1975 cînd se va ajunge la livra­rea de către I.A.S. a unui „număr de 82,8 mii puicuțe în­ C.A.P. Pentru Început, s-au identificat la cele trei cooperative spațiile de cazare care urmează să fie utilate cu aparatură modernă, pusă la dispoziție de către „Avi­cola" Bacău- Insist în această chestiune, ca să se acorde mul­tă atenție de către consiliile de conducere ale celor trei C.A.P. asupra instalării utilajelor, în­­trucît atunci cînd primele pui­cuțe vor fi aduse, să găsească mediul optim de creștere. Pentru început, aceste cooperative vor primi 242 tone furaje combinate, pentru care vor da în schimb, prin echivalență, porumb.­­■ Alte 12 cooperative se vor­ Jr profila, începînd cu anul 1971,­ pe creșterea­ puilor de­­. carne, care vor fi livrați de către Com­binatul avicol Suceava. Capaci­tatea de producție va fi ,­ de 120.000 pui anual. Pentru transpunerea,în viață a acestor măsuri care se vor solda cu sporuri mari de carne și ouă, este necesar ca fiecare C.A.P. să facă un calcul atent al spațiilor disponibile suscepti­bile de reamenajări, să-și stabi­lească necesarul de utilaje în funcție de cerințele tehnologii­lor moderne, să se caute din timp sursele de aprovizionare cu furaje combinate. De altfel importanta problemă a furaje­lor combinate își va căpăta re­zolvarea prin construirea unei fabrici de nutrețuri combinate cu o capacitate de 120.000 tone anual, care este planificată să intre în funcțiune în anul 1972. Avîndu-se în vedere necesita­tea satisfacerii operative a ne­voilor de carne pentru consu­mul populației, se știe deja că porcii și păsările vor fi primii­­ beneficiați ai producției de nu­­’treBifi. ‘­ Creșterea­ păsărilor trebuie discutată, însă, și sub un alt as­­­­pect. Cartea românului o știm­­ dintotdeauna plină de păsări. A­­ceasta este dovada hărniciei gospodinelor noastre și demons­trația­ faptului că, creșterea pă­sărilor este o preocupare ușoară și rentabilă. Aș face, pentru susținerea afirmației, un calcul: dacă o gospodină crește 20 gă­ini, va cheltui pe furaje 820 lei anual, avînd în vedere că își valorifică și resturile menajerei cojile de morcovi și cartofi, ta­rifele și altele. De la aceste pă­sări se poate obține un mini­mum de 3000 ouă, care acoperă cu prisosință cheltuielile făcute cu furajarea și cu îngrijirea. Spun acestea pentru, ca fiecare posibilitate să fie folosită, spre mai buna rezolvare a nevoilor alimentare ale populației. Prin străduință colectivă, prin muncă competentă, folosindu-se cu randament mijloacele puse la dispoziție de către stat, sar­cinile mari care ne stau în față pot fi îndeplinite integral. ing. Dorin GEORGESCU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, directorul Direcției agricole județene Neamț ­curier Ședința de cenaclu Astăzi, la orele 19, în sala de ședințe a ziarului „Ceah­lăul" are loc o întîlnire de lucră a­­ membrilor cenaclului literar „Calistrat Hogaș". Va citi Mihai Mancaș — frag­mente dintr-o nouă piesă de teatru. Expoziție-concurs de artă populara Comitetul județean al feme­ilor Neamț, in colaborare cu UJCM, și cu sprijinul Comite­tului județean pentru cultură și artă, a luat nu de mult ini­țiativa organizării în a doua jumătate a lunii mai a unei ample expoziții de artă popu­lară și artizanat, cu produse executate în cooperația meș­teșugărească. La reușita ace­stei acțiuni vor contribui bi­neînțeles și creatorii de artă populară din ținutul Neamțu­lui, unii dintre ei foarte cu­noscuți printre artizani, alții mai puțin cunoscuți sau necu­noscuți încă. Din astfel de motive, organizatorii expozi­ției invită cu acest prilej pe toți cei care execută diferite produse cu specific folcloric din zona județului nostru (țe­sături, cusături, sculpturi lemn, fier forjat etc.) să par­­n­ticipe cu asemenea lucrări la expoziția-concurs care se or­ganizează cu acest prilej. Informațiile și înscrierile pen­tru concurs se efectuează la sediul U.J.C.M .Neamț pînă la data de 20 mai a.c. Se redeschide restaurantul „Moldova“ Astăzi se redeschide, în sfîrșit, restaurantul van din municipiul „Moldo­Roman. Noua unitate de alimentație publică, complet renovată și Constructorii din cadrul Direcției județene de drumuri și poduri sînt deja prezenți pe cîteva șantiere din județ, lu­­crînd la modernizări și asfal­tări. In prezent se definitivea­ză lucrările de asfaltare pe drumul turistic Dodeni—Izvo­rul Muntelui, continuă cele dintre Bistricioara și Durău și s-a deschis un nou șantier pentru modernizarea drumu­lui comunal din șoseaua na­țională de pe valea Bistriței modernizată, extinsă cu sală pentru bar, dotată cu mo­o­­bilier nou, va cuceri desigur, sufragiile consumatorilor ro­­mașcani și ale turiștilor, pînă la Stațiunea de cercetări Stejaru—Pîngărați. Lucrări pregătitoare în ve­derea asfaltării au început și pe drumurile Girov—Hanu Ancuței (în acest an numai pe 8 km), Roman—Gordun (4 km), Secueni—Moldoveni (6 km) și Tg. Neamț—Petricani (8 km). Constructorii lucrează, de asemenea, la podul de beton armat de 214 ml de la Lutca, peste Siret, cu termen de dare în folosință în 1971. Modernizări de drumuri în județ I­iI I I lî _____________________jj Ion Giub­otaru, elev în clasa a VII-a a școlii generale nr. 2 din Zănești, a ajuns acum, după cum spun profesorii lui, „spai­ma școlii". Iată cîteva păreri ale preopinenților. Margareta Anghel, dirigintă — „M-am străduit să-l atrag in colectivul clasei, însă nu s-a simțit nici un fel de influență. A fost eliminat săptămîna tre­cută, acum, cînd vine, cînd pleacă. Am discutat cu el, am făcut o comparație între el și frații lui. Era amenințat anul trecut cu repetenția dar, prin­­tr-o voință dîrză... a trecut. Este scăpat din mină de familie­. Alexei Cecinac, director — De inteligent, e inteligent, are memorie bună. Probabil că are o stare nevrotică înnăscută (?) Nu are nici un fel de astîm­­păr­­..De anul trecut a luat o atitudine necorespunzătoare față de profesori- A ajuns să lovea­­­scă și o profesoară (i?) Am che­­­mat pe taică-său la Consiliul, popular, se află în atenția noas­­­tră, a școlii, dar n-am avut suc­­­ces! Am spus procuraturii —­ tovarășului judecător Grigoriu care ne-a spus, să comită un­ act calificat altfel nu putem să(...) Concluzia? Părinții l-au scăpat din mină. Nu are per­spective." (!) Prof. Cezarina Tofan — „Se află, probabil, sub o Influență... Are anumite reacții de conduită improprii Sfidează- In timpul orei nu stă în bancă, se plimbă prin clasă. Intr-o zi s-a uns cu tăciune și făcea scamatorii în hazul întregii clase, tulburin­­du-mi ora­?!). Intr-o zi se pre* țăpîse în fața catedrei, cînd m-am dus la el să-l spun să treacă la loc,­s-a ridicat și... mi-a dat cu pumnul în nas­­? 1). Eu nu-i dau drumul, nu-i în stare de nimic bun“. In recreație, împreună cu diri­ginta, caut nerăbdător, „spaima școlii­ din Zănești.­sem imaginea unui Prefigura­o figură de­ infractor hajmalău, întîrziat prin nu știu ce minune pe banca unei școli elementare. Cind colo... un băiat pirpiriu, livid, narra "zrtrihnlch trcîune hăituită cînd treceam toți trei printr-un coridor viu in­sinuant, ațîțător..­ către cance­larie. — Giubotarule ridică capul, vei vorbi cu tovarășu zise di­riginta. —­ Dacă n-am să scot nici o vorbă doar n-o să mă omoare!... filaritate în „coridorul” care se adunase acum în fața cancela­riei­. L-am rugat să mă aștepte, dorind să discutăm singuri. Dis­pare. L-am căutat îndelung, îm­preună cu diriginta-‘Era ascuns sub catedră... Pare surprins că-i vorbesc blind, că-1 îmbărbătez, îi spun de unde sînt, și că... mu­mai cîteva vorbe între noi — acceptă după o tăcere prelungă și după ce se uită întrebător în jur. Au rămas în cancelarie doar secretara și o profesoară. — Am auzit că nu te împaci cu școala — M-am săturat de școală, am rămas repetent doi ani. — Trebuia să înveți, să străduiești­.. — Eu m-aș strădui dar mereu mă lasă repetent profesorii, au ciudă pe mine, m-au luat înainte de rău. — Dar, schimbă-te și tu, pro­fesorii sînt gata să te ajute! — (Șoptit) ! Îmi pun note mici. 3, 2... — Vorbește mai tare ! Nu pune mina la cap ! la mina ! Stai cum trebuie în fața lui to­­varășu­­l (interveni puternic, profesoara...) categoric. Elevul pune capul in pămînt și eram gata să jur că nu mai pot relua convorbirea. — Dacă termini, îți promit că te ajut să invezi o meserie. — .­­­.­ — Vii la mine după ce pro­movezi clasa a VII-a... — Vin! Vreau să lucrez un­deva ! Să lucrez­i Să nu mai aud...! Vreau să fac un curs de calificare, să mă califici (Pă­rea gîtuit de emoție). — Ce meserie vrei să înveți ? — O meserie mai ușoară. — Dar ce crezi că-i mai ușor ? — Eu cunosc la ce-i ușor ? ... (insist). A lucra mai ușor în­seamnă... să nu muncesc din greu... — Ai muncit vreodată din greu ? — Da, la diferite locuri. Am fost la un om, cu căruța, era greu la lemne... Minam calul, încărcăm, duceam, descărcăm.„ Făceam 2—3 drumuri pe zi, de la Roznov și înapoi. — Cînd ? — Și acum doi ani, eram mic (...), dar eu m-am tras a­­colo (...), a vrut și omul... — Ți-a plătit ? — De plătit, mi-a plătit 800 lei pe lună și mîncare. Eram bucu­­ros, cîștigam și eu ... — Am auzit că ai lovit o pro­­fesoară, te ții de rele, nu-i fru­­mos... — Nu pot să mai îmi țin ner­vii...­­a vrut să mai zică ceva dar... se uită atent în jur și tace). — Ești supărat pe cei de acasă ? — Nu am nimic cu ei. Dar, mă bate mereu tata. De mult — Alexandru IACGB (Continuarea în pag. a 11-a) ! Ce facem cu 3-cancă? Părerile profesorilor

Next