Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-04-01 / nr. 656
lone*» a COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚU P.C.R. $[ AI CONSILIUUII POPULAR Anul III Nr. 656 Miercuri 1 aprilie 1970 4 pagini 30 bani !>[ promii minim Vremea permite și este imperios necesar SA SE LUCREZE DIN PLIN In ciuda vîntului rece, a temperaturii încă scăzute, primăvara a intrat în toate drepturile. Mii de cooperatori și mecanizatori din majoritatea cooperativelor agricole au ieșit în cîmp la semănatul culturilor din prima urgență, la executarea lucrărilor de sezon în legumicultura, în livezi și vii. Din zori pînă în noapte, folosind fiecare oră bună de lucru,harnicii cooperatori și mecanizatori de la C.A.P. Horia au trecut de săptămîna trecută la pregătirea terenului pe solele mai zvîritate iar de luni s-a început sempânatul mazării, macului și cepii Pe cele 30 ha planificate. Iui ritm alert continuă lucrările la ferma legumicolă unde s-a început Plantatul în solarii a castavetlor și salatei. Din sera îmmulțitor s-au scos pînă acum peste 120.000 fire răsad. Zeci de cooperatoare au participat la Plantatul a două hectare de usturoi. Din culturile extratimpurii obținute în răsadnițe, cooperativa a livrat deja pe piață primele cantități de ridichi, ceapă stufat precum și o importantă cantitate de spanac. La C.A.P.Buruienești, luni, dis de dimineață, toate tractoarele secției permanente de mecanizare au ieșit în cîmp la pregătitul terenului pentru semănat sfeclă, la grăpatul arăturii de toamnă pentru porumb iar după pregătirea unui bun pat germinativ, în tarlaua Dealul Cireșului, s-a trecut la semănatul macului și chimionului în cultură dublă. Din păcate, la această cooperativă se mai fac încă simțite lipsuri în ce privește organizarea muncii, mobilizarea la lucru a țăranilor cooperatori. Luni, în sectorul legumicol, cu excepția șefului de echipă Iosif Antohhi, nu mai era nici un om din cei 120 care figurează la această brigadă. Mai mult decît atît, inginerul șef al unității, tovarășul Nicolae Stănescu, relatează că președintele cooperativei împreună cu cîțiva brigadieri este plecat să ajute la împrăștiatul îngrășămintelor, din lipsă de oameni. Faptul că președintele și alți membri ai consiliului de conducere participă efectiv la muncă este lăudabil. Dar munca cîtorva oameni nu poate înlocui pe cea a celorlalți cooperatori care și-au prelungit și suni odihna acum cînd fiecare oră este prețioasă ! Era mult mai eficient dacă consiliul de conducere, comitetul de partid pe C.A.P. — care are un rol însemnat în această direcție — ar fi luat măsurile necesare pentru mobilizarea tuturor brațelor de muncă existente în unitate. Lipsuri în organizarea muncii, dar de această dată din partea I.M.A., întîlnim și la C.A.P. Doljești unde șeful secției de mecanizare, tovarășul Eugen Baston ne arată că deși secția de mecanizare are numai 10 tractoare în loc de 13 absolut necesare, conducerea I.M.A. Roman a dat dispoziție ca un tractor să fie trimis să lucreze undeva în municipiul Roman pentru că „aduce venituri". — Dar cite pierderi se aduc dacă semănatul culturilor nu se efectuează în epocă optimă, ați calculat, tovarășe director Boris Ceapalis? La lipsa tractoarelor, mai trebuie să adăugăm și lipsa de experiență de care dau dovadă unii mecanizatori în minuirea unor utilaje. Elocvente ni se par în această privință, spusele brigadierului brigăzii a II-a, Gheorghe Mitrofan care relata că din această cauză, în două zile s-au însămînțat cu semănătoarea LPG 6 —mașină de mare productivitate — abia 2 ha cu sfeclă de zahăr. Se impun, deci, măsuri energice pentru o mai bună organizare a muncii, pentru ca lucrările agricole întîrziate din cauza timpului nefavorabil de la începutul acestei primăveri să fie terminate la timpul optim. Consiliile de conducere, organele și organizațiile de partid de la sate sînt chemate să ia toate măsurile pentru mobilizarea tuturor brațelor de muncă la lucrările de sezon. Timpul se încălzește simțitor, lucrările trebuie urgentate. Săptămîna aceasta poate fi hotăritoare pentru reușita întregului complex de lucrări agricole de primăvară, S. C. Luna curățeniei Aprilie, lună a primăverii depline, a devenit de multă vreme și o tradițională lună a curățeniei. Avem deci în față o întreagă perioadă în care se cer îndepărtate reziduurile iernii, în care, ca albinele harnice, suntem chemați să facem curat și frumos în stupul nostru care este casa în care locuim, balconul sau grădinița în care ne odihnim, -strada pe care circulăm, locurile de muncă, de plimbare, satul sau orașul ai cărui cetățeni suntem. Suntem Informați că în acest sens există întocmite planuri de acțiune în toate localitățile din județ, că la traducerea lor în fapt sunt antrenate forțe imense. Inspectoratul sanitar de stat pune în vedere începerea acțiunilor de spoire a locuințelor, a fațadelor, de curățenie în curți și pe zonele din dreptul caselor, de reparat gardurile, de văruit trunchiurile pomilor, de igienizare a pubelelor pentru gunoi, a surselor de apă, a fîntînilor în special care să fie prevăzute cu găleți fixe. îndatoriri asemănătoare revin întreprinderilor, instituțiilor, unităților comerțului și cooperației, care sunt datoare să asigure locuri de muncă igienice, curate, pentru salariații lor, și în același timp, să contribuie la salubrizarea cartierelor în care sînt amplasate. In alimentația publică sînt obligatorii noi măsuri pentru protejarea alimentelor contra prafului și muștelor, pentru igiena personalului, îndeosebi în locurile unde se produce aglomerație — gări, autogări, cantine, poștă, piețe — rigorile acestea sunt mai mari Deja echipele sanitare din Piatra Neamț au primit sarcini de vizitare a cartierelor și locuințelor. în comunele de la șoseaua Piatra Neamț — Buhuși, gospodarii au și început curățirea șanțurilor, săpatul răzoarelor, văruitul pomilor. Ar trebui, credem, ca și unitățile de desfacere a materialelor necesare — var, unelte etc. — sa fie aprovizionate mai bine în acest sezon. Astăzi acțiunile din cadrul lunii curățeniei vor fi declanșate în tot județul. Avem interesul și datoria cetățenească să participăm cu toții la ele, să depunem eforturi care vor conduce la ridicarea stării de igienă, de curățenie, de frumusețe a locurilor în care trăim și Popas în zi de primavara Manifestări închinate centenarului Lenin Luni după amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, tovarășul Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean de partid, a vorbit în fața a peste 200 de meșteșugari cooperatori despre Politica Partidului Comunist Român — strălucită confirmare a măreției și forței transformatoare ideilor marxism-leninismului". După expunere, care a fost urmărită cu viu Interes, participanții au vizionat filmul documentar "Lenin în Samara", ale cărui imagini au completat exponatele despre viața și opera lui Lenin din cadrul expoziției tematice organizate la Casa de cultură, în numeroase localități din județul nostru, printre care Războieni, Zănești, Roznov, Podoleni, Costișa, Pîngărați, Bărgăoani — au avut loc în ultimul timp proiecții cinematografice cu filme închinate conducătorului primei revoluții socialiste victorioase. De un binemeritat succes s-au bucurat filmele artistice :Lenin în Polonia, „Trei primăveri ale lui Lenin", ca și documentarul „Lenin în Samara", proiectate de aproape o sută de ori la cinematografele sătești. Pe platforma industrială Săvînești se conturează o experiență pozitivă UCENICIA LA LOCUL DE MUNCA In actuala etapă de dezvoltare a economiei nationale caracterizată printr-un înalt dinamism, cînd modernizarea producției și utilizarea tot mai largă a noii tehnologii este in concordanță cu nivelul tehnicii moderne, muncitorului — aceluia căruia i se va încredința comandarea unor sisteme complexe de mașini sau linii automate — i se impune în mod obligatoriu să aibă o cit mai înaltă calificare, o cunoaștere cit mai aprofundată a procesului de producție, a instalației pe care o deservește. Iată de ce, în rîndurile de față ne vom ocupa în mod deosebit tocmai de această problemă, în una din marile unități industriale ele județului nostru — Uzina de fibre sintetice Săvînești. Aici, o formă de învățămînt profesional — la locul de muncă — se practică relativ de puțină vreme, dar se pare că există deja o bună experiență. Amănunte despre felul cum sînt organizate cursurile, avantajele ce le reprezintă acest mijloc de calificare, condițiile optime asigurate ucenicilor, ne-au fost furnizate de unele cadre competente care se ocupă de această problemă : ingineri, maiștri, instructori cu practică. Iată părerile și opiniile acestora: Ing. VALERIU SAVENCU, șeful serviciului învățămînt» Pe platforma industrială Săvinești, calificarea prin ucenicie la locul de muncă a luat o amploare deosebită începînd cu ainul 1969. In momentul de față, 30 la sută din totalul viitorilor muncitori îl reprezintă ucenicii, care se pregătesc direct în procesul de producție, în meseriile de operatori prelucrate fibre sintetice, lăcătuși, strungari, frezori, sudori, electricieni. Procesul de instruire practică este organizat în mod individual, adică prin repartizarea a cite unui ucenic pe lângă un muncitor cu calificare înaltă, care are obligația să-i asigure cunoștințele profesionale specifice meseriei, de la însușirea primelor deprinderi pînă la formarea sa ca muncitor. Dar, acest proces de instruire mai presupune — pe lîngă muncitorii în supravegherea cărora sînt dați ucenicii — și existența unor instructori care să se ocupe de întregul proces de organizare, îndrumare și control al ucenicilor la locul de muncă, în acest scop au fost selecționați din rîndul maiștrilor, tehnicienilor și muncitorilor cu cea mai înaltă calificare un număr de 15 instructori de practică, capabili să răspundă în bune condiții sarcinilor complexe pe care le cere formarea viitorilor muncitori. Pentru ca instruirea practică a ucenicilor să devină mai eficientă, se studiază posibilitatea amenajării unor ateliere — școală sau a unor zone de lucru destinate numai procesului de instruire. Vorbind de condițiile în care se desfășoară la ora actuală pregătirea viitorilor muncitori, putem afirma că acestea sînt corespunzătoare, însă, o dificultate pe care o întîmpinăm în realizarea asimilării gradate a cunoștințelor profesionale o constituie lipsa unor programe de practică adecvate specificului calificării prin ucenicie la locul de muncă, programe care trebuiau să fie elaborate de Ministerul Invățămîntului. De aceea, s-a trecut la întocmirea acestora cu forțe proprii în cadrul U.F.S., urmînd ca elaborarea lor să se încheie cit mai repede posibil. Trebuie menționate, de asemenea, și dificultățile generate de eșalonarea în timp a pregătirii teoretice a ucenicilor (cîte 3 luni pe an), impusă de capacitatea limitată a școlii profesionale de chimie, fapt pentru care uneori — la aceeași meserie — o serie de ucenici sunt pregătiți la început teoretic, fără să fi văzut, poate nici o dată mașinile sau sculele care vor lucra mai tîrziu, ca în timp ce alții sînt nevoiți să-și însușească deprinderile practice fără a poseda noțiunile teoretice de bază întrucît pe acestea le primesc abia la mijlocul sau la sfîrșitul anului de învățămînt. JAN MANESCU, director în Centrala industrială de fibre chimice Săvînești. Ucenicia la locul de muncă reia, într-o formă calitativ superioară, o veche tradiție românească în pregătirea viitorilor muncitori, de a cărei oportunitate și eficiență nu mă îndoiesc nici un moment. Adoptată început cu timiditate, ea e deja venit în prezent, o formă de bază în pregătirea profesională, cea mai bună dovadă constituind-o faptul că în anul școlar 1969—1970 unitățile aparținînd de G.I.F.G. Săvînești instruiesc circa 1.000 de ucenici, dintre care 600 numai U.F.S. Săvinești, în anul următor, numărul lor se va dubla, astfel nicit ucenicii vor deține o pondere de peste 38 la sută din totalul celor ce se pregătesc prin învățămînt profesional. Avînd în vedere existenta bazei materiale deosebit de bună pe platforma Săvînești, ca și a cadrelor tehnico-inginerești competente și experimentate în acțiunea de formare a viitorilor muncitori, ucenicii pot și trebuie să devină posesorii unor cunoștințe de specialitate practice și teoretice solid fundamen (Continuare in pag. a JH-a) CREȘTEREA PĂSĂRILOR activitate tradițională cu mare eficiență economică Rezultatele obținute anii trecuți în domeniul creșterii păsărilor nu sînt dintre cele mai bune. Situarea acestei preocupări pe undeva, pe la periferia sectorului zootehnic a făcut ca efectivele de păsări realizate de către cooperativele agricole din județ să fie mici, producțiile de ouă scăzute, efectele economice slabe. Darea spre creștere a unor rase necorespunzătoare, deficiențele de nutriție au făcut ca ani în șir producția de carne să fie scăzută, iar ouă să se mențină cea de vent la 68—70 bucăți consecanțial, mult sub jumătatea producției normale. Programul național de dezvoltare a zootehniei, vine și dă soluții pentru ieșirea din acest impas. Precizările care se fac,de asemenea, cu prilejul vizitei tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Crevedia, ne sînt utile în găsirea unor soluții eficiente. Nu este, credem, prematur să arătăm că unele intenții încep deja să se contureze. Se preconizează construirea și darea în funcțiune, încă în anul 1973 a unui complex pentru creșterea puilor de carne, cu o capacitate de producție de 10.000 tone anual. Complexul, care va avea abator propriu, va fi construit din fonduri centralizate. Mai multe cooperative agricole vor realiza, de asemenea, prin cooperare un complex avicol pentru producția de ouă, cu o capacitate de 36.000 păsări. Acest complex va fi dat spre exploatare în anul 1974. O intenție cu scadență mult mai apropiată este constituirea unei asociații în cooperare cu „Avicola" Bacău, care își începe activitatea încă din acest an. Trei cooperative, respectiv Dochia, Căciulești și Rozhov vor primi începînd cu luna iunie 21 000 de puicuțe, aceasta fiind prima etapă dintr-un pin care se eșalonează pe ani pînă în 1975 cînd se va ajunge la livrarea de către I.A.S. a unui „număr de 82,8 mii puicuțe în C.A.P. Pentru Început, s-au identificat la cele trei cooperative spațiile de cazare care urmează să fie utilate cu aparatură modernă, pusă la dispoziție de către „Avicola" Bacău- Insist în această chestiune, ca să se acorde multă atenție de către consiliile de conducere ale celor trei C.A.P. asupra instalării utilajelor, întrucît atunci cînd primele puicuțe vor fi aduse, să găsească mediul optim de creștere. Pentru început, aceste cooperative vor primi 242 tone furaje combinate, pentru care vor da în schimb, prin echivalență, porumb.■ Alte 12 cooperative se vor Jr profila, începînd cu anul 1971, pe creșterea puilor de. carne, care vor fi livrați de către Combinatul avicol Suceava. Capacitatea de producție va fi , de 120.000 pui anual. Pentru transpunerea,în viață a acestor măsuri care se vor solda cu sporuri mari de carne și ouă, este necesar ca fiecare C.A.P. să facă un calcul atent al spațiilor disponibile susceptibile de reamenajări, să-și stabilească necesarul de utilaje în funcție de cerințele tehnologiilor moderne, să se caute din timp sursele de aprovizionare cu furaje combinate. De altfel importanta problemă a furajelor combinate își va căpăta rezolvarea prin construirea unei fabrici de nutrețuri combinate cu o capacitate de 120.000 tone anual, care este planificată să intre în funcțiune în anul 1972. Avîndu-se în vedere necesitatea satisfacerii operative a nevoilor de carne pentru consumul populației, se știe deja că porcii și păsările vor fi primii beneficiați ai producției de nu’treBifi. ‘ Creșterea păsărilor trebuie discutată, însă, și sub un alt aspect. Cartea românului o știm dintotdeauna plină de păsări. Aceasta este dovada hărniciei gospodinelor noastre și demonstrația faptului că, creșterea păsărilor este o preocupare ușoară și rentabilă. Aș face, pentru susținerea afirmației, un calcul: dacă o gospodină crește 20 găini, va cheltui pe furaje 820 lei anual, avînd în vedere că își valorifică și resturile menajerei cojile de morcovi și cartofi, tarifele și altele. De la aceste păsări se poate obține un minimum de 3000 ouă, care acoperă cu prisosință cheltuielile făcute cu furajarea și cu îngrijirea. Spun acestea pentru, ca fiecare posibilitate să fie folosită, spre mai buna rezolvare a nevoilor alimentare ale populației. Prin străduință colectivă, prin muncă competentă, folosindu-se cu randament mijloacele puse la dispoziție de către stat, sarcinile mari care ne stau în față pot fi îndeplinite integral. ing. Dorin GEORGESCU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, directorul Direcției agricole județene Neamț curier Ședința de cenaclu Astăzi, la orele 19, în sala de ședințe a ziarului „Ceahlăul" are loc o întîlnire de lucră a membrilor cenaclului literar „Calistrat Hogaș". Va citi Mihai Mancaș — fragmente dintr-o nouă piesă de teatru. Expoziție-concurs de artă populara Comitetul județean al femeilor Neamț, in colaborare cu UJCM, și cu sprijinul Comitetului județean pentru cultură și artă, a luat nu de mult inițiativa organizării în a doua jumătate a lunii mai a unei ample expoziții de artă populară și artizanat, cu produse executate în cooperația meșteșugărească. La reușita acestei acțiuni vor contribui bineînțeles și creatorii de artă populară din ținutul Neamțului, unii dintre ei foarte cunoscuți printre artizani, alții mai puțin cunoscuți sau necunoscuți încă. Din astfel de motive, organizatorii expoziției invită cu acest prilej pe toți cei care execută diferite produse cu specific folcloric din zona județului nostru (țesături, cusături, sculpturi lemn, fier forjat etc.) să parnticipe cu asemenea lucrări la expoziția-concurs care se organizează cu acest prilej. Informațiile și înscrierile pentru concurs se efectuează la sediul U.J.C.M .Neamț pînă la data de 20 mai a.c. Se redeschide restaurantul „Moldova“ Astăzi se redeschide, în sfîrșit, restaurantul van din municipiul „MoldoRoman. Noua unitate de alimentație publică, complet renovată și Constructorii din cadrul Direcției județene de drumuri și poduri sînt deja prezenți pe cîteva șantiere din județ, lucrînd la modernizări și asfaltări. In prezent se definitivează lucrările de asfaltare pe drumul turistic Dodeni—Izvorul Muntelui, continuă cele dintre Bistricioara și Durău și s-a deschis un nou șantier pentru modernizarea drumului comunal din șoseaua națională de pe valea Bistriței modernizată, extinsă cu sală pentru bar, dotată cu moobilier nou, va cuceri desigur, sufragiile consumatorilor romașcani și ale turiștilor, pînă la Stațiunea de cercetări Stejaru—Pîngărați. Lucrări pregătitoare în vederea asfaltării au început și pe drumurile Girov—Hanu Ancuței (în acest an numai pe 8 km), Roman—Gordun (4 km), Secueni—Moldoveni (6 km) și Tg. Neamț—Petricani (8 km). Constructorii lucrează, de asemenea, la podul de beton armat de 214 ml de la Lutca, peste Siret, cu termen de dare în folosință în 1971. Modernizări de drumuri în județ IiI I I lî _____________________jj Ion Giubotaru, elev în clasa a VII-a a școlii generale nr. 2 din Zănești, a ajuns acum, după cum spun profesorii lui, „spaima școlii". Iată cîteva păreri ale preopinenților. Margareta Anghel, dirigintă — „M-am străduit să-l atrag in colectivul clasei, însă nu s-a simțit nici un fel de influență. A fost eliminat săptămîna trecută, acum, cînd vine, cînd pleacă. Am discutat cu el, am făcut o comparație între el și frații lui. Era amenințat anul trecut cu repetenția dar, printr-o voință dîrză... a trecut. Este scăpat din mină de familie. Alexei Cecinac, director — De inteligent, e inteligent, are memorie bună. Probabil că are o stare nevrotică înnăscută (?) Nu are nici un fel de astîmpăr..De anul trecut a luat o atitudine necorespunzătoare față de profesori- A ajuns să lovească și o profesoară (i?) Am chemat pe taică-său la Consiliul, popular, se află în atenția noastră, a școlii, dar n-am avut succes! Am spus procuraturii — tovarășului judecător Grigoriu care ne-a spus, să comită un act calificat altfel nu putem să(...) Concluzia? Părinții l-au scăpat din mină. Nu are perspective." (!) Prof. Cezarina Tofan — „Se află, probabil, sub o Influență... Are anumite reacții de conduită improprii Sfidează- In timpul orei nu stă în bancă, se plimbă prin clasă. Intr-o zi s-a uns cu tăciune și făcea scamatorii în hazul întregii clase, tulburindu-mi ora?!). Intr-o zi se pre* țăpîse în fața catedrei, cînd m-am dus la el să-l spun să treacă la loc,s-a ridicat și... mi-a dat cu pumnul în nas? 1). Eu nu-i dau drumul, nu-i în stare de nimic bun“. In recreație, împreună cu diriginta, caut nerăbdător, „spaima școlii din Zănești.sem imaginea unui Prefigurao figură de infractor hajmalău, întîrziat prin nu știu ce minune pe banca unei școli elementare. Cind colo... un băiat pirpiriu, livid, narra "zrtrihnlch trcîune hăituită cînd treceam toți trei printr-un coridor viu insinuant, ațîțător.. către cancelarie. — Giubotarule ridică capul, vei vorbi cu tovarășu zise diriginta. — Dacă n-am să scot nici o vorbă doar n-o să mă omoare!... filaritate în „coridorul” care se adunase acum în fața cancelariei. L-am rugat să mă aștepte, dorind să discutăm singuri. Dispare. L-am căutat îndelung, împreună cu diriginta-‘Era ascuns sub catedră... Pare surprins că-i vorbesc blind, că-1 îmbărbătez, îi spun de unde sînt, și că... mumai cîteva vorbe între noi — acceptă după o tăcere prelungă și după ce se uită întrebător în jur. Au rămas în cancelarie doar secretara și o profesoară. — Am auzit că nu te împaci cu școala — M-am săturat de școală, am rămas repetent doi ani. — Trebuia să înveți, să străduiești.. — Eu m-aș strădui dar mereu mă lasă repetent profesorii, au ciudă pe mine, m-au luat înainte de rău. — Dar, schimbă-te și tu, profesorii sînt gata să te ajute! — (Șoptit) ! Îmi pun note mici. 3, 2... — Vorbește mai tare ! Nu pune mina la cap ! la mina ! Stai cum trebuie în fața lui tovarășul (interveni puternic, profesoara...) categoric. Elevul pune capul in pămînt și eram gata să jur că nu mai pot relua convorbirea. — Dacă termini, îți promit că te ajut să invezi o meserie. — .. — Vii la mine după ce promovezi clasa a VII-a... — Vin! Vreau să lucrez undeva ! Să lucrezi Să nu mai aud...! Vreau să fac un curs de calificare, să mă califici (Părea gîtuit de emoție). — Ce meserie vrei să înveți ? — O meserie mai ușoară. — Dar ce crezi că-i mai ușor ? — Eu cunosc la ce-i ușor ? ... (insist). A lucra mai ușor înseamnă... să nu muncesc din greu... — Ai muncit vreodată din greu ? — Da, la diferite locuri. Am fost la un om, cu căruța, era greu la lemne... Minam calul, încărcăm, duceam, descărcăm.„ Făceam 2—3 drumuri pe zi, de la Roznov și înapoi. — Cînd ? — Și acum doi ani, eram mic (...), dar eu m-am tras acolo (...), a vrut și omul... — Ți-a plătit ? — De plătit, mi-a plătit 800 lei pe lună și mîncare. Eram bucuros, cîștigam și eu ... — Am auzit că ai lovit o profesoară, te ții de rele, nu-i frumos... — Nu pot să mai îmi țin nervii...a vrut să mai zică ceva dar... se uită atent în jur și tace). — Ești supărat pe cei de acasă ? — Nu am nimic cu ei. Dar, mă bate mereu tata. De mult — Alexandru IACGB (Continuarea în pag. a 11-a) ! Ce facem cu 3-cancă? Părerile profesorilor