Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-05-23 / nr. 699
Pag. 2 Prima impresie pe care ti-o lasă piața centrală a municipiului Roman, în aceste zile, este abundenta de produse. încă de la intrare te întîmpină grămezi uriașe de mere, cartofi, ceapă verde, ridichi, sfeclă roșie, morcov și... cam atît. Alături, la particulari, aceleași produse, cu aspect comercial ireproșabil, fac bună concurență produselor din unitățile I.L.F., care (de invidie?!) se ofilesc. Ne oprim la unitatea nr. 12 (gestionară Elena Enache) pe taraba căreia observăm o penurie de produse. Consultăm ultima notă de comandă, expediată cu aproape 24 ore înainte și găsim onorate doar 3 produse din cele 10 solicitate. N-a primit încă ceea ce se cere mai mult: roșii, castraveți, varză, usturoi verde, ardei iuți, mărar, pătrunjel. Am mers și la depozit, unde am găsit foarte multă bunăvoință ; în schimb prin toate halele batea vîntul și la propriu și la figurat. In aceste condiții, se înțelege că atmosfera din unitatea nr. 12 o vom găsi multiplicată de atîtea ori cite unitati are Centrul de legume și fructe din Roman. Desigur că nu vom scăpa din vedere să acordăm acestuia o circumstanță atenuantă — vremea nefavorabilă — dar nu-i vom admite nici să se cramponeze la nesfîrșit de acest impediment, mai ales că și celelalte centre din județ beneficiază de aceleași condiții și obțin rezultate foarte bune. Cîteva note în plus în varietatea peisajului pieței romașcane au adus și aduc, în această primăvară, magazinele Gostat. Acestea au reușit, măcar în parte, să acopere golurile din aprovizionarea C.L.F. și chiar a O.C.L. „Comerț mixt". în aceste unități, pe lângă legume și fructe, gospodinele au putut găsi caș, lapte și păsări din belșug. E un început, bun care se cere imperios continuat. In Roman mai există încă două piețe situate în alte puncte ale orașului. Am invitat pe administratorul lor, Constantin Tebeică, să ne însoțească spre ele. Am primit însă sugestia să nu ne mai ostenim degeaba, pentru că nu vom găsi nimic acolo. La rîndul nostru am vrea și noi să sugerăm forurilor răspunzătoare să inițieze sau să înnoade, dacă a fost, o tradiție a bunului obicei de a poposi și în aceste locuri mai mulți producători și mai multe unități ale comerțului de stat, pentru a scuti de drumuri lungi și obositoare populația din aceste părți ale municipiului. La Piatra- Neamț. Centrul de legume fructe a pornit la drum, în această primăvară, se pare, ferm hotărît să ne schimbe impresiile din anii trecuți. în ciuda timpului nefavorabil, de mai multe săptămîni, pietrenii pot consuma la prețuri accesibile fel de fel de trufandale : roșii, castraveți, ceapă verde, salată, ridichi, usturoi verde etc. în același timp, produsele din siloz au fost bine gospodărite și repartizate rațional, astfel că putem găsi în continuare pe piață cartofi și mere, iar ceapa uscată și fasolea uscată s-au găsit pînă mai zilele trecute. Vreo șapte mașini ale centrului sunt plecate în alte județe ale țării — Constanța, Ploiești, Ilfov — de unde aprovizionează continuu piața cu produse de sezon. Belșugul de produse a determinat pe producătorii particulari să desfacă și ei mărfurile la prețuri destul de mici. Un aport scăzut vine de astă dată din partea unităților Gostat și a magazinului intercooperatist, care se îngrijesc mai mult de aprovizionarea centrului și neglijează complet piața. Tot spre vitrege ale unităților din centru sunt și unitățile aparținînd altor organizații și întreprinderi. Un chioșc al Industriei cărnii destinat desfacerii subproduselor de carne, prezintă spre desfacere, de regulă, ceea ce refuză O.G.L. „Alimentara“. Așa cum ne declară Iulia Iancu, tehnician veterinar din punctul de control al Direcției agricole județene, uneori s-au desfăcut aici produse intrate în putrefacție, al căror miros are darul de a îndepărta pe consumatori. Din acest motiv, nici chiar în noaptea cînd gestionarul Ion Mihăilescu a uitat unitatea deschisă, n-a intrat nimeni înăuntru. Pe bună dreptate, mai multe voci pledează pentru amenajarea aici în piață a unui chioșc de carne al O.C.L. „Alimentara" care să desfacă numai produse cu preț redus. Propunerea merită să fie receptată, pentru că în felul acesta s-ar descongestiona un mare spațiu comercial în unitățile din centru, unde vînzătorii, deși se calcă pe picioare, nu reușesc să dea randamentul scontat. Fabricii de pîine îi aparține un chioșc pentru desfacerea produselor — credeam noi — calde sau măcar proaspete. Dar nu ne-am înșelat. O notă bună acordăm T.A.PL. Piatra Neamț, care a deschis aici un birt popular, bine aprovizionat și întreținut, unde se poate lua o masă gustoasă la prețuri foarte convenabile. în ansamblu, piețele noastre mai au nevoie de unele amenajări — unele din ele destul de importante pentru a putea considerate cu adevărat niște fi piețe moderne, care să facă față cerințelor mereu crescînde ale consumatorilor. Unele dintre ele au început deja să se înfăptuiască, altele sunt de perspectivă. Consiliilor populare municipale le revin sarcini importante în direcția coordonării acestor lucrări, gospodăririi judicioase a spațiilor existente, creării unui climat adecvat unei tot mai bune aprovizionări cu produse agro-alimentare a populației urbane. Mihai MERTICARU Piața în fața urgențelor de sezon, dar și a unor obligații permanente Raid-anchetă Aici la serviciul de proiectare al Direcției de arhitectură și sistematizare din cadrul Consiliului popular județean se concep multe din obiectivele social-culturale care se vor înalța în anii ce urmează. Corespondențe comentate Penița, creionul și visele Se vorbește mult despre bucuria copiilor în preajma încheierii anului școlar și apropierea vacanței mari. Noi credem, dragi elevi ai școlii generale Bradu — comuna Grințieș, că mai bucuroși decît voi sînt Dumitru Năforeanu și Vasilică Diaconu, primul președinte și, al doilea, contabil șef la Cooperativa de consum Ceahlău — cooperativă care include și comuna voastră. De ce spunem aceasta ? Pentru că, dacă așa cum ne informați, nu s-au ostenit pînă acum să vă aprovizioneze cu rechizite și v-ați obligat să parcurgeți cîte 6—8 km pentru a vă procura cite un creion sau o peniță de la alte magazine, au s-o facă acum, cînd sfîrșitul anului de învățămînt bate la ușă? Or fi fost ei rugați de directorul vostru, din timp, nu zic, încă de prin luna aprilie. Dar se vede treaba ta în vreme ce ascultau cu cîte o ureche rugămintea, se și vedeau în vacanță, alături de voi, și scăpați de o obligație care oricum putea să le tulbure visele. Poate că totuși apariția în ziarul „Geahlăul" a acestor rînduri îi va mișca. Poate că măcar începînd cu anul viitor vă vor aduce,la voi în sat, rechizitele necesare. <£e spuneți, tovarăși, din conducerea cooperativei de consum ? Defecțiuni de organizare Poate că la data cînd apar aceste rînduri și dumneavoastră, cetățenii de pe strada Mihai Viteazul din Roman — de la intersecția străzii A. Panu pînă la Luțca, beneficiați de lumină electrică. Asta doar presupunem. Pentru că, interesîndu-ne la I.R.E. Piatra Neamț, am aflat că telescopul cu pricina a fost reparat în două rînduri. Dacă nu s-a defectat din nou, poate că cei din conducerea Centrului de rețele Roman s-ar fi îndurat să trimită atît mașina cu telescopul, cit și lucrătorii care să pună becuri și pe strada dumneavoastră. Sîntem de acord, că e greu să te deplasezi pe întuneric, cînd becurile sînt arse, și că Centrul de rețele Roman ar trebui să acționeze mai energic în astfel de cazuri. Dar știți cum e : există nu numai defecțiuni și deranjamente de re^le și utilaje, ci și de organizare. Pînă una-asta, sesizăm pe această cale conducerea întreprinderii județene de rețele electrice. Fără alte cuvinte. Desen de Sandu COSTINIS CEAHLĂUL Pe aspedăzirea cartierului Jutălei, in suspensie Pe urmele unor „ilustrate pe negativ Mărăței — are în un dublu caracter de prezent tînăr cartier al municipiului Piatra Neamț și — concomitent — de șantier de construcție a unor noi blocuri de locuit. Ici se duce viată de familie, cotidiană ; alături se muncește pe schele. Rezultă din această îmbinare, dictată de împrejurări speciale, o aglomerare mai mare de oameni, de vehicule de utilaje și materiale, o viață specifică începuturilor, genezei Parcă tocmai de aici ar trebui să decurgă o mai atente grijă gospodărească din partea constructorilor, a locatarilor, a edililor. Publicînd acum o lună și mai bine cîteva note critice și un grupaj de „ilustrate pe negativ“, intenționam să trezim conștiințe, să determinăm inițiative pentru salubrizarea, în primul rînd, a acestui colț de oraș, pentru înfrumusețarea lui mai apoi, ca atît cei ce locuiesc, cît și cei ce încă mai construiesc să nu sufere. E drept că am primit un răspuns din partea Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, purtînd semnăturile prim-vicepreședintelui și secretarului. Se vorbea acolo de cîteva promisiuni ale constructorului, de unele măsuri, de niște constatări făcute de un tehnician din cadrul serviciului de gospodărie comunală. Noi socoteam însă că am făcut o invitație destul de serioasă la fața locului a persoanelor cu cea mai mare răspundere pentru soartă unui cartier care acum se pune pe picioare, ca să spunem așa. Am revenit deunăzi în Mărăței. Ce am remarcat ? Un început de activitate gospodărească se observă. Au prins să apară spații verzi și plantații, s-au luat în unele sectoare măsuri de depozitare mai cu grijă a resturilor menajere, pînă la transportarea lor. Se poate acum intra în cvartalul de locuințe pe alei betonate. Dar șirul scurt al realizărilor se cam oprește la atît. Ba nu. Se tencuiește, în sfîrșit, și uitatul bloc B 2. Dar termenul a fost prelungit, tovarășe Șt. Gavrilescu, de către constructor, de la sfîrșitul lunii mai, cum ne-ați informat, pînă la sfîrșitul lunii iunie. Iar noi credem că lucrarea se va prelungi și în iulie. Au rămas încă, să știți pe terenurile dintre blocuri fiare vechi, uitate de constructor, printre care se „joacă“ copiii locatarilor. Au rămas gropi adînci, terenuri denivelate. Un exemplu : între blocurile C2 și C3. Sunt de rezolvat probleme care în prezent afectează viața vechilor locuitori din Mărăței în relațiile cu noii locatari, a căror rezolvare inginerul șef al I.L.L., aflat pe teren, n-o găsea încă. ) Să mai adăugăm că în spatele unui întreg tronson al blocului B2 gunoaiele de astă iarnă se „răsfățau" la soarele de mai, că pudela din capătul de est al aceluiași bloc — o construcție greoaie, masivă — stă goală, în timp ce locatarii depun resturile afară... pentru că e mai comod. Noi am sfătui pe tovarășii din conducerea asociației de locatari nr. 26 să facă uz de autorizațiile pe care le au și să dea amenzi grele celor găsiți în culpă. Cerem în același timp Inspectoratului sanitar de stat să trimită pe cineva acolo care să ia măsuri, dacă în „Luna curățeniei" n-a făcut-o. Un ultim apel către locatari. Aveți în comitet oameni harnici, întreprinzători, în frunte cu președintele Gh. Șerban. După cîte știm au planuri mari , să realizeze, cu sprijinul U.F.S. Săvînești, mî se pare, un mic parc în cartier, un teren de joacă pentru copii etc. Urmați-le exemplul? Răspundeți la apelurile lor și ale Consiliului popular municipal! Participați la acțiunile de curățenie, de amenajare a spațiilor verzi, a răzoarelor cu flori, contribuții la opera de asanare și înfrumusețare a cartierului în care veți locui poate ani îndelungați! E numai în interesul dumneavoastră. u Interior la restaurantul „Moldova" din Roman, de curind renovat. ș. POMPEI De la măsuri organizatorice, la o mai bună deservire a populației, pe drumul cel mai scurt Anunțam într-un număr anterior al ziarului nostru schimbările survenite în structura organizatorică a cooperației de consum din județ la nivel de uniune și de unități. Constituirea unui birou executiv al UJCG, înființarea întreprinderii economice județene, reorganizarea cooperativelor de consum pe principiul unităților cu gestiune economică proprie, țintesc nu doar simplificarea aparatului și formularisticii, ci perfecționarea întregii activități în acest domeniu care afectează aprovizionarea și deservirea unor largi mase de oameni. E vorba în fond de punerea în aplicare a sarcinilor trasate de partid acestei organizații către socialiste, exprimate sintetic în cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la cel de-al V-lea Congres al Cooperației de consum. Evident, și pînă acum unitățile cooperației de consum, lucrătorii acestora și-au adus partea lor de contribuție la creșterea continuă a fluxului de produse între oraș și sat, la deservirea populației rurale în magazine de desfacere și unități prestatoare de servicii. O mai atentă analiză arată însă că, așa cum s-a lucrat pînă acum, existau destule goluri în aprovizionare, pe de o parte, stocare de mărfuri greu sau lent vandabile pe de alta, o insuficientă preocupare pentru lărgirea gamei de prestări și satisfacerea exigențelor clientelei, o muncă nu destul de bine pusă la punct în domeniul contractărilor și achizițiilor de produse, de unde și rezultate foarte diferențiate de la comună la comună, de la cooperativă la cooperativă. Nu ne vom duce cu privirea în trecut. Dar chiar abordarea sarcinilor pe trimestrul al doilea din acest an a început sub auspicii proaste. Cîteva constatări: 9 cooperative — și printre ele Săbăoani, Dulcești, Bîrgăoani — nu-și realizează sarcinile lunare de plan. Un aspect negativ ce se menține încă în activitatea comercială , o necorelare e aprovizionării unităților cu volumul de desfacere. Așa se explică faptul că majoritatea cooperativelor mențin un stoc cu mult peste cel planificat. Rezultate slabe la desfacerea producției proprii înregistrează cooperativele Horia, Sagna, Bîra, Pipirig, Tupilați. Foarre slab, cu mult sub posibilități, se realizează planul de încasări de la poplație. Procentaj pe luna aprilie și începutul lunii mai 77 la sută. Asta pe județ. Pentru că în unele cooperative el este și mai scăzut: Birgăoani — 50 la sută, Dulcești — 55, Oniceni, Tazlău, Mărgineni — 57. Cum se explica la uniune acest fapt ? Conducerile cooperativelor în cauză n-au urmărit ca lucrătorii din acest sector de activitate să depună la casieri toate sumele încasate din executarea prestațiilor. Halal activitate ! Căci se înțelege lesne ce care au luat aceste sume, în detrimentul cooperativelor. în astfel de condiții, unele conduceri de cooperative manifestă tendința să realizeze planul la acest capitol pe seama lucrărilor în serie, neglijînd prestarea de servicii către populație. Așa se face că mai există încă și acum, în trimestrul II 1970, comune în care nu funcționează nici cele 3 profile de bază absolut obligatorii: cizmării, croitorii, frizerii. Nici cu munca în sectorul achizițiilor — o sarcină de prim ordin a cooperației de consum — multe unități nu se pot lăuda. Numai 3 cooperative din 39 și-au realizat planul la achiziții de ouă. Sînt cooperative — și printre ele să cităm pe cea de la Țibucani — care n-au achiziționat în 40 de zile nici un kilogram de carne de pasăre. Mai poate fi vorba în această situație de o cît de minimă preocupare ? Iată de ce socotim că tovarășii din conducerea întreprinderii economice a Uniunii județene vor avea de dus, încă în condițiile reorganizării, o activitate neobosită pentru ridicarea nivelului calității muncii tuturor lucrătorilor din cooperația de consum. E vorba de o strictă disciplină în respectarea obligațiilor profesionale, de o contribuție efectivă la realizarea sarcinilor pe toate planurile, atît de diverse, în care acționează cooperația de consum, în cooperația de consum Sîmbătă, 23 mai 1970 Uzul ,și, abuzul de medicamente în țara noastră, ca și pe glob, industria medicamentelor a cunoscut în ultimii ani progrese mari. Asistăm la aparitia unor medicamente din ce în ce mai active de o puternică eficientă chiar în cantități minime, de miligrame sau chiar zecimi de miligrame. în același timp se manifestă însă și reversul medaliei, adică riscul pe care-1 prezintă pentru sănătatea unor bolnavi o cantitate prea mare de medicamente, chiar dacă acestea au fost administrate științific, cu luarea tuturor măsurilor de prudență. Se înțelege doar cât de gravă este situația acelor bolnavi, de cele mai multe ori „bolnavi închipuiți“, care-și etichetează singuri boala, prin asemănarea cu simptomele altor bolnavi și care tot singuri își prescriu medicalii. Greșită este și tendința unor medici de a ceda la stăruința unor bolnavi, care solicită mai multe specialități, precum și concepția altor medici de a prescrie pe aceeași rețetă un număr mare de medicamente. Greșeli comit, de asemenea, și unele mama, care se alarmează la o ingestie sau o stare gripală trecătoare a copiilor lor. Ele recurg singure la piramidon, aspirină calciu, polivitamina, picături pentru nas, antibiotice, comitînd astfel grave greșeli în dauna sănătății acestora. Consumul îndelungat de așa zise medicamente „Inofensive“ poate aduce grave prejudicii organismului, la unele țări, în care se folosesc cantități mari de aspirină și piramidon s-au înregistrat cazuri numeroase de ulcer gastric, intoxicații cronice sau alte accidente grave. S-a constatat că ateraspirina, folosită adesea pentru o durere ușoară de cap, care ar putea trece și fără medicamente, nu este lipsită de riscuri. Din cele arătate pînă aici trebuie să înțelegem că este foarte primejdios să folosim medicamente la întîmplare, fără avizul medicului. Antibioticele, în special, trebuie folosite numai la indicația și prescripția medicului. Tot astfel abuzul de antihistaminice și tranchilizante poate produce grave perturbări, dereglînd sistemul nervos și cardio-vascular, în loc să contribuie la calmarea stării de agitație sau nervozitate a bolnavului. In ceea ce privește medicația femeilor gravide, amintim că nu este permis a se folosi medicamente decît numai în cazuri excepționale, în primele trei luni de sarcină, deoarece embrionul este foarte receptiv la acțiunea oricărei substanțe chimice în această perioadă. Am considerat că e bine ca aceste concluzii să fie cunoscute nu numai de medici și farmaciști, ci și de beneficiarii direcți ai terapiei medicamentoase, bolnavii, care sperăm că-și vor schimba optica în bine, cunoscînd că medicamentul este un bisturiu cu două tăișuri și, nefolosit judicios agravează sănătatea în loc s-o amelioisze. Dr. B. IDELOVI6I director adjunct al Spitalului unificat Piatra Neamț Radio BUCUREȘTI SIMBATA 23 MAI, PROGRAMUL 1 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical ; 19.00 Gazeta radio; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.05 Tableta de seară; 20.10 — 365 de cîntece; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 în jurul globului; 21.20 Orchestra Valențiu Grigore; 21.30 Moment poetic; 21.35 Solista serii — Juditha Cerowska; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Muzică de dans ; 23.00 Expres melodii: 0.03—6.00 Estrada nocturnă ; PROGRAMUL II 15.00 Viața de concert a Capitalei ; 15-35 folclor ; 16.00 Prelucrări de Radiojurnal; 16.20 Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră de Ludwig van Beethoven ; 17.05 Antena tineretului ; 22.00 Romanțe ; 22.20 Cvartetul op. 64 nr. 1 în cvartet de coarde și chitară de Luigi Boccherini; 23.05 Muzică românească ; 23.55—1 .00 Octetul op. 166 în Fa major pentru două viori, violă, violoncel, contrabas, clarinet, corn și fagot de , Franz Schubert. DUMINICĂ: 24 MAI PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineții; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Ora satului; 7.45 Drag mi-e cîntecul și jocul; 8.00 Sumarul Presei ; 8.10 Ilustrate muzicale; 9.00 Radiomagazinul femeilor ; 9.30 Avanpremieră cotidiană; 9.42 Cavalcada ritmurilor (reluare); 11.05 Poșta radio; de dr. N. Mihăilescu ; 11.15 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 12.00 De toate pentru toți; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Muzică ușoară; 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii; 14.30 Cine știe cîștigă. PROGRAMUL II 8.05 Teatru radiofonic pentru copii. „Pe urmele capului de zimbru" ; 9.00 Avanpremieră cotidiană ; 9.12 Caleidoscop muzical; 9.50 Program muzical pentru pionieri și școlari; 10.00 Opera și cele cinci necunoscute ; 10.20 A 7-a artă; 11 Concert simfonic ; 13.00 Mozaic muzical; 14.05 Albumul vocilor celebre ; 14.40 Muzică ușoară, IAȘI SÎMBĂTĂ 23 MAI Program de seară; 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Dialog cu ascultătorii 17.45 Nestemate folclorice; 18.00 Radio-ancheta noastră; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe); 19.30 Teatru scurt: Nada florilor, de M. Sadoveanu; 20.20 Program de serenade; 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi; 20.50 Zece minute cu Aurelian Andreescu; 21.00 Buletin de știri; 21.05 Invitație la dans; 21.30 Arte plastice;21.40 Invitație la dans (continuare). DUMINICĂ; 24 MAI Program de dimineață; 7.00 Buletin de știri; 7.05 Matineu muzical; 7.30 Satul românesc contemporan (reluare) 7.50 Asta-i hora horelor ; 8 Buletin de știri; 3.05 Raliul melodiilor; 8.30 Cutezătorii. Tv SÎMBĂTĂ, 23 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii; 17.05 Emisiune în limba germană; 18.05 Bună seara fete ! Bună seara, băieții 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 Desene animate; 19.39 Teleenciclopedia; 20.30 Film serial. RE CAMB@LE (111); 21.10 „O sută de clipe într-o secundă";21.20 Profil pe 625 de linii; 22.00 Telejurnalul de noapte; 22.15 Campionatul mondial de baschet masculin ; Iugoslavia — S.U.A. 23.00 Valurile Dunării; 23.25 închiderea emisiunii programului I. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramici „Moll Flanders" — ecranizare liberă a studiourilor engleze, după romanul lui Daniel Defoe i filmul este declarat prin motto drept un avertisment pentru tinerele fete a căror vanitate depășește virtutea" . In rolurile principalei Kim Novak și Richard Johnson (10, 15; 17,30, 20). — Pietricica . „Ultima dragoste" — eroul filmului (un bărbat trecut de 40 de ani), cunoaște o adevărată dramă a opțiunii" ezitînd mereu între calmul și echilibrul unei femei din aceeași generație și exuberanța unei tinere studentei (10,30; 14,30, 16 30; 18.39; 20.391. SĂVINEȘTI — Arta .Nu vor fi divorțuri" — studiourile poloneze oferă — sub forma unui triptic — o peliculă despre moravurile tineretului (15, 17, 19 21). ROMAN — Victoria — „Prea mic pentru un război atît de mare" — realizare a studioului cinematografic București", — sub conducerea regizorului Radu Gabrea , o peliculă despre tragediile războiului, văzute prin ochii maturizați înainte de vreme al unui copil de trupă (10.30; 14.39; 16.30; 18.30; 20.30). — TÎRGU NEAMȚ _ Victoria « „Comisarul și panterele albastre" — un film de aventuri realizat în coproducție de studiourile din München Roma și Montreal cinemascop, color, mobilul acțiunii — un furt de bijuterii în valoare de trei milioane dolari . 16 18 201. BICAZ — Central t „Mărturia” — un film surprinzînd frămîntările generației tinere Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piata Libertății at. I. — Muzeul memorial .Salistrat Hogaș*, st». Salistrat Hogaș at. I. — Muzeul de științe satul »ate. st». V. I. Benin ■». 82. TÎRSA NEAMȚ — Muzeul de istorie, st». V. I. Benin. — HUMULEȘTI — Sala memoriaiă „len ® reangS”. — BISA2 — Muzeul hidroenergetic și da Istoria. —■ Salonul de primăvară al artiștilor plastici amatori. Vremea Vremea devine instabilă și se răcește ușor iar cerul va fi schimbător. Local se vor semnala averse de ploaie însoțite de descărcări electrice Vîntul va sufla slab la moderat cu intensificări temporare din sectorul nordic. Temperatura aerului va scădea ușor. Minimele vor cuprinse între 6 și 12 grade si iar maximele intre 15—19 grade.