Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-05-28 / nr. 703

V f Joi 28 mai 1970 4 pagini 30 bani Primit cu dragoste fierbinte și nemărginit .„ ?-.v*\vssmjmmganiaimamamwiMtMmiBESBmHiamambxmm!.'*rmnmexxm>uAimum» II' annmwumnmwmmuMmmmmmimmammmmîimMammtmMimmtiiiwniiiwiiiiiiininn» entuziasm, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Elicopterul survolează melea­gurile județului Neamț. Ținutul de la poalele Ceahlăului­­ oferă ochiului priveliștea impresio­nanta a așezărilor ce și-au schimbat structural înfățișarea !a anii noștri, a unor obiective economice importante, ridicate în anii­­ socialismului. Așa cum arăta tovarășul Ște­fan Boboș, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, Neamțul a beneficiat în ultimii trei ani de un volum de investi­ții de peste 2 miliarde de lei, ceea ce reflectă grija permanen­tă a conducerii partidului și sta­tului pentru înflorirea neconte­nită a unui județ tînăr. Noul peisa­j­­ industrial, dezvoltarea intensivă și multilaterală a a­­g­riculturii, amploarea construc­țiilor social-culturale, perspec­tivele care se deschid în viito­­ru­l cincinal atestă, odată în plus, justețea hotărîrii partidu­lui și statului privind reorgani­zarea teritorial-administrativă a țării. Activitatea desfășurată în această perioadă, transfuzia de energii umane și materiale, rod al grijii partidului pentru noile județe, au demonstrat și de­monstrează cît de bine venită, cit de judicioasă a fost această importantă decizie care a schim­bat structurile social-economice pe teritoriul întregii noastre țări, au dat noi dimensiuni mun­cii și vieții oamenilor. Un exem­­plu elocvent, a spus tovarășul Ștefan Boboș, îl constituie și ju­dețul nostru, Neamț. Este vizitată platforma in­dustrială Săvinești, ing. Dumi­tru Beliznn, directorul Centralei de­ fibre chimice, prezintă oas­peților principalele sectoare ale Uzinei de fibre sintetice. In pre­zent, aici se realizează anual 15.000 tone de melană, 2.000 to­ne de fire relon, 1.000 tone fibră relon și 1.000 tone fire cord. Nu­mai în acest an, valoarea inves­tițiilor la Săvinești depășește 290 milioane lei. Instalațiile mo­derne, de înaltă tehnicitate, multe dintre ele rod al gîndirii tehnice românești, îngăduia ob­ținerea unor produse de calita­te, bine apreciate atît pe piața internă, cît și pe cea externă. Oaspeții apreciază rezultatele bune obținute de cadrele de cercetători de aici, strădania de a lega permanent cercetarea științifică de necesitățile pro­ducției.­ Cadrele tehnice prezintă pla­nurile de dezvoltare a­ platfor­mei în următorii ani. Secreta­rul general al partidului indică să se ia din timp­ toate măsu­rile pentru ca investițiile să fie judicios folosite, să fie chib­zuite în așa fel încît rezul­tatul final să fie mai ieftin și mai bun. De-a lungul ,­­ șoselei dintre Săvinești și Piatra Neamț, pe­ străzile frumosului oraș reșe­dință de județ, tovarășul Nicolae Ceaușescu este aclamat de mii și mii de oameni care au ve­nit să-l salute cu dragoste, în­treaga populație trăiește clipe de neuitat. Avem în fața ochi­lor tabloul viu, concret a ceea ce în mod obișnuit numim le­gătura indestructibilă dintre partid și popor. Simțim încă și încă o dată că oamenii văd în partid, în secretarul său gene­ral chezășia îndeplinirii aspira­țiilor poporului, a idealurilor sale, văd garanția sigură că România va fi cu fiecare an mai înfloritoare, că vom făuri prin muncă, prin eforturile noastre ale tuturor societatea socialistă multilateral dezvolta­­ta­ în aceste zile, demonstrînd o înaltă conștiință patriotică, dor­nici să-și aducă contribuția la efortul de refacere de pe urma calamităților ln care s-a anga­jat întregul popor, oamenii muncii­­ din județul­ Neamț și-au sporit angajamentele a­­nuale hotărînd să realizeze peste prevederile de plan spo­ruri în valoare de 200 milioane lei la producția globală. Toto­dată, ei s-au angajat să explo­reze în continuare căile de spo­rire a aportului lor la efortul general. Pe stadionul orașului, într-o a atmosfer­ă de mare însuflețire, luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus: „în cadrul călătoriei pe care am făcut-o ieri și azi în mai m­ulte județe din această parte a țării, am vizitat o serie de unități industriale. In județul dumneavoastră am vizitat una dintre întreprinderile fruntașe aflate pe platforma Săvinești. Ne-au făcut o bună impresie rezultatele obținute, felul cum Comitetui județean de partid se a fost ieri iubit al județului nostru Anul III Nr. 703 preocupă de activitatea în a­­ceasta unitate și îndrumă­ mun­ca oamenilor pentru înfăptui­rea hotărîrilor Congresului al X-lea. Cunoașteți greutățile pe care le avem datorită calamităților naturale abătute asupra unei părți a țării noastre; cunoașteți și hotărîrea întregului­ popor de a le lichida într-un termen cit mai scurt. La această mă­reață acțiune participă și oa­menii muncii din județul dum­neavoastră. Sunt convins că a­­portul lor va fi mare, că an­gajamentele pe care le vor lua în continuare vor fi pe măsu­ra hărniciei și a atașamentu­lui lor față de societatea noas­tră socialistă.­­ Am discutat astăzi și des­pre perspectivele dezvoltării ju­dețului. Se vor face noi și mari investiții în industrie și în a­­gricultură. Sarcina este de a de­pune toate eforturile pentru ca , ele să fie realizate cu costuri cît mai mici. Comitetul Central al partidu­lui este convins că oamenii muncii din județul Neamț, din Piatra Neamț, vor ști și în viitor să facă totul pen­­tru­ îndeplinirea cu cinste a sarcinilor ce le revin, pentru ri­dicarea bunăstării materiale a întregului popor, pentru ridi­carea patriei noastre pe culmi tot mai înalte*. Cuvintele secretarului gene­ral au fost subliniate cu viraje, cu aplauze ce nu au contenit minute în șir, în vizită la chimiștii săvineșteni. Pe stadion, înainte de decelarea elicopterului. **** ■ [UNK] [UNK] WKKM MM ■ [UNK] [UNK] MM WSB& SH HI I5BR HMM HI FISB S* WJKM HH In­ pagina a H-a : Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Bacău UN SUCCES REMARCABIL : INDUSTRIA JUDEȚULUI NEAMȚ Și-A ÎNDEPLINIT planul producției GLOBALE PE PRIMELE CINCI LUNI într-o atmosferă, de muncă avîntată desfășurată în toate u­­nitățile productive, industria județului nostru a înscris un re­marcabil succes : cu cinci zile mai devreme a fost îndeplinit planul producției globale in­dustriale aferent primelor cinci luni din anul acesta. Tradiția succeselor­ industriei nemțene este păstrată, asigurîndu-se toa­te condițiile favorabile ca în zilele care au mai­ rămas pînă la sfîrșitul lunii mai, să se în­registreze un spor de producție industrială în valoare de cca. 100.000.000 lei, iar indicatorul producției marfă să fie depășit cu peste 88 milioane lei. Un a­­port deosebit în obținerea­ aces­tor rezultate de prestigiu l-au avut colectivele de lucrători de la Uzina de fibre sintetice Săvi­nești, Uzina de țevi Roman, în­treprinderea mecanică Piatra Neamț, Fabrica de ciment Bi­­caz, precum și unitățile com­ponente ale Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț. Unul dintre aspectele deosebit de im­portante îl constituie faptul că 75 la sută din sporul producției globale industriale se datorește creșterii productivității muncii. Succesul acesta se înscrie pe linia eforturilor pe care le de­­pun oamenii muncii din județul nostru pentru diminuarea pier­derilor înregistrate de economia națională prin inundațiile care au avut loc și­ în același timp un prim succes pe linia înde­plinirii angajamentului majo­rat luat pentru acest an. SOARTA RECOLTEI este hotarîtă de terminarea în cel mai scurt timp a ■ însămî­nțatului porumbului ■ lucrărilor de întreținere în aceste zile, toți­ cei care lu­crează în agricultura județului depun eforturi susținute pentru înlăturarea efectelor inundații­lor, terminarea în cel mai scurt timp a lucrărilor de întreținere a culturilor și semănatul ultimelor suprafețe cu fasole, soia, po­rumb etc. Siretul s-a retras în matcă lă­­sînd în urmă"% ,culturi "distruse, bălți ce acoperă mii de hectare teren. La C.A.P. Roman, de pil­dă, inundațiile au afectat supra­fața de 435 ha din care flo­na grîu, 75 ha sfeclă, 80 ha lucer­na ș.a. i Pentru ca terenurile pe care Siretul și-a revărsat puhoaiele înspumate, să fie redate în cel mai scurt timp culturilor, 7i și noapte patru agregate de asper­­siune din care două pe tarlaua Bolovan­i merg în continuu re­­vărsînd înapoi în Siret sute de metri cubi de apă. Echipe de cooperatori au săpat pe tarla­lele în spini, Băietan, la grădina de legume etc. peste 2.000 me­tri de șanțuri pentru scurgerea apei. Acum, toate forțele sînt concentrate la întreținerea cul­turilor. Bilanțul zilei de marți, 26 mai, consemna terminarea prașilei 1 pe întreaga suprafața de sfeclă de zahăr, iar pe 20 ha s-a efectuat și răritul. Și la gră­dină, lucrările de întreținere sunt­ în prim plan. Astfel varza tim­purie plantată pe suprafața de 4 ha, a fost prășită de 2 ori. Deși grădina de legume a fost i afectată de inundații, peste cir­ I­ca o săptămînă la celelalte le­fi­game de sezon ce re­ livrăm pie­ței, 1 ne spune ;președintele coo­perativei, ing.­ Constantin A­­lexandru, vom adăuga și prime­le cantități de varză. Pe măsură ce se zvîntă solul, fiecare porți­une de teren va fi însămînțată cu porumb fără a se aștepta us­carea întregii tarlale. Aceeași atmosferă de muncă încordată o­ întîlnim și la coope­rativa agricolă de producție Obs­ceni. Greu încercați­­ de inundații care au cuprins'135'ha. teren din cel mai fertil situat pe lun­ca Birladului, locuitorii comunei , au avut de înfruntat din cauza ploilor uriașe alunecări de teren care au afectat 50 ha, livadă din care 10 total distruse, 20 ha, vie etc. Pierderi însemnate s-au înregistrat în satul Linșești unde alunecările de teren au avariat 30 de case din care 17 vor tre­bui dărîmate, în satul Pietroasa 10 case iar în satul Lunca afară de cele 19 case avariate, va tre­­bu­i mutată școala construită re­cent.­­ Învingînd vitregia forțelor oar­be ale naturii, oamenii au înce­put, odată cu îndreptarea tim­pului, să refacă cît mai curînd posibil urmările nefaste ale ca­lamităților care s-au abătut a­­supra acestor meleaguri. Via va trebui­ să dea o recoltă de stru­guri care să compenseze recol­ta pierdută de pe suprafața ca­lamitate, ne spune președintele cooperativei, tovarășul Remus Rotaru. La fel și celelalte cul­turi. Totul depinde de modul cum efectuăm lucrările de între­ținere. De­ aceea, s-au luat toate măsurile pentru ca lucrările ce se impun în această­­ perioadă să fie terminate­,în­ cel mai scurt timp. Astfel pînă la data vizitei noastre se stropise via pe 125 ha iar paralel se desfășoară lucră­rile de întreținere la culturile de cîmp. Pînă miercuri dimineață se­ terminase deja prima prașilă la cele 50­­ ha.,cu floarea soare­lui iar pe întreaga suprafață plantată cu cartofi ce totalizează 30 ha se efectuase și prașila a II-a. Acum toate forțele sînt con­centrate la cositul lacernei. Ad­erare efectuată pa luo am celer 230 ha precum și la însămînțatul porumbului. Întrucît o însem­nată suprafață nu poate fi se­mănată mecanic și nici­ cu ate­­lajele, s-a trecut la semănatul porumbului cu sapa. Marți peste 260 de cooperatori aparținînd brigăzilor a Vil­a Salca, a Vl-a Gorun etc. au ieșit la efectuarea acestei lucrări ceea ca a făcut ca, din cele 500 ha. ce mai tre­buiau însămînțate cu porumb, marți seara să fie semănate deja 300. Efectuarea în cel mai scurt­ timp a tuturor lucrărilor de în­treținere, însămînțarea întregii suprafețe planificate cu porumb , boabe și alte culturi—iată «•­biectivele care stau în fața consi­­liilor de conducere din unitățile agricole cooperatiste, obiective la îndeplinirea cărora sunt che­mați să-și aducă întreaga con­tribuție organele și organizați­­i de partid din comune și unită­țile cooperatiste, toți coopera­torii. S­C. „

Next