Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-06-30 / nr. 731

j RĂSPUNSUL Uniunii județene Neamț a cooperativelor agricole de producție la chemarea cooperatorilor din județul Teleorman Animați de solidaritatea frățească a întregului popor în lupta pentru înlăturarea efectelor destructive ale calamităților abătute asupra patriei, țăranii cooperatori din județul Neamț își amplifică eforturile pentru sporirea producției agricole. Ei sînt hotărîți să întreprindă în continuare noi măsuri pentru a face ca pămîntul să rodească mai mult, să folosească la maximum întregul potențial economic existent în cooperativele agricole. Pe fondul amplelor preocupări pentru a da țării mai multă pâine, mai multă lapte, mai carne și mai mult multe legume și fructe, chemarea cooperatorilor din județul Teleorman a avut un puternic ecou, generând noi sentimente de patriotism și încredere că patria se va reface în timpul cel mai scurt, printr-un entuziast efort unanim. Adunările generale care s-au desfășurat recent în cooperativele agricole de producție, au dezbătut cu spirit de răspundere situația îndeplinirii planului și au relevat noi posibilități de depășire a sarcinilor stabilite. Au ieșit în acest fel la iveală noi rezerve, care prin energia nesecată a oamenilor muncii din agricultură, prin uttizarea judicioasă a mijloacelor mecanizate și aplicarea în practică a măsurilor agrozootehnice avansate, se vor materializa in produse mai multe, de o calitate superioară. Pe baza calculelor făcute, în ideea că soluțiile ce vor fi aplicate în practica muncii își vor dovedi deplin eficiența, a reieșit că angajamentele anterioare pot fi reînnoite, sporindu-se participarea la formarea fondului de produse agroalimentare al statului, pentru a se asigura o mai bună aprovizionare a populației. Pe baza hotărîrilor luate in adunările generale, în care cooperatorii au cerut ca sporurile de recoltă ce se vor obține și o parte din cerealele provă(Continuarea pagina a IV-a) Duminică, mii de muncitori și-au adus o substanțială contribuție la realizarea angajamentelor majorate La fel ca și in attea alte duminici de pînă acum, alaltăieri a fost o zi de intensă în numeroase muncă întreprinderi din județul nostru. Dornici să participe la lichidarea cu un ceas mai devreme a urmărilor calamităților naturale, mii de muncitori și-au adus în această moașă duminică de vară, fruprețioasă contribuție la realizarea și depășirea angajamentelor majorate. La întreprinderea de prefabricate din Roman, care și-a îndeplinit planul trimestrial încă de la 22 iunie, duminică s-a lucrat în toate secțiile productive, realiîndu-se 360 mc de elemente prefabricate. Până la finele semestrului, aici se vor obține 2.600 mii lei depășiri la producția globală, 3.200 mii lei la producția marfă, 5.000 lei la producția casată, marfă vindută și îndîndu-se peste prevederi 3.600 mc prefabricate din beton armat. Duminică, echipele conduse de Vasile Ungureanu, Gheorghe Lipșa, Martin Dîșcă, Arcadie Petruc sau Dragomir Moraru au apropiat prin hărnicia lor clipa cînd și aceste angajamente vor fi înfăptuite. Peste 420 de muncitori au lucrat în secțiile direct productive ale întreprinderii mecanice din Piatra Neamț, realizând intr-o singură zi o producție marfă in valoare de 570.000 lei. între evidențiați, brigada condusă de maistrul Nicolae Herghelegiu, echipa de sudori a lui Ștefan Vasile și cea a lui Mihai Negură, de la generatoare. În unitățile de industrializare a lemnului din Piatra Neamț — „Scînteia“, „Foresta", .1 Mai" și „Bistrița" — producția obținută duminică se cifrează la 200 mc cherestea rășinoase, 160 mc cherestea de fag, 300 mp parchete și 25 mp lăzi de lag. Echipe de constructori, montări și instalatori de la Șantierul Savinești, au fost prezente duminică la obiectivele aflate in lucru la Fabrica de ciment Bicaz, „Reconstrucția“, pe platforma industrială Săvinești, la întreprinderea mecanică Roman, realizând lucrări în valoare de peste 50.000 lei. între formațiile evidențiate, cităm echipa de sudori condusă de Constantin Liciu și cea de dulgheri a lui Gheorghe Vasilache. SI Anul îl Nr. 731 Mărfi 30 iunie 1970 j 4 pagini 30 bani sa fie*batere publicat Proiectul legii organizării producției și a muncii în agricultură oi valoros minmj pentru mun EFlffițEI ACIMILui CELOR DE PEC« A apărut recent în presă proiectul de lege privind organizarea producției și a muncii în agricultură. în spiritul democratismului socialist viitoarea lege a fost supusă dezbaterii publice, pentru ca oamenii muncii de pe cuprinsul patriei să participe la îmbunătățirea ei, la transpunerea în viață a prevederilor pe care le cuprinde. Proiectul de lege stabilește măsuri privind drepturile și îndatoririle nu numai ale organelor de conducere, ci și ale fiecărui cooperator sau angajat in sfera producției agricole, creînd un cadru legal corespunzător pentru organizarea activității în cooperativele agricole. Apreciind importanța majoră a proiectului de lege în ansamblul său, evidențiez prevederile cu privire la recoltarea, depozitarea, păstrarea și valorificarea produselor agricole, care pentru condițiile cooperativei noastre mi se par deosebit de importante. Este vorba de obligația ce revine organelor de conducere și cooperatorilor de a strînge la timp și fără pierderi recolta, în termenele stabilite de organele agricole. Să exemplific această părere. La noi, anul trecut porumbul s-a strîns de pe cîmp foarte tîrziu, ocupînd astfel terenul pentru arăturile și însămînțărite de toamnă, ceea ce a dus la imirzierea lucrărilor din campanie, la intrarea griului în iarnă insuficient dezvoltat și înfrățit, fapt cu urmări negative asupra recoltei din acest an. De asemenea, porumbul s-a desfăcut tîrziu, pe zăpadă, în ultimă instanță apelîndu-se la forță de muncă din afară, ca urmare a neparticipării la muncă a tuturor cooperatorilor noștri. Nici în timpul verii trecute, la recoltarea griului situația n-a fost mai bună. Au lipsit brațele de muncă pentru manipularea produselor în timpul campaniei de seceriș, iar o mare cantitate de griu a stat în curtea cooperativei, în ploaie, pentru că nu prea se îndemnau oamenii la munca grea de încărcare și transport a griului. A fost foarte dăunătoare tendința unora de a presta cantitatea minimă de muncă votată în adunarea generală, în epoci și la munci mai plăcute, după care nu se mai interesau deloc de soarta producției. Astfel că rezultam situații ca cele arătate. " Conform noilor prevederi, asemenea situații nu mai pot apare. Spre deosebire de ceilalți ani, anul acesta credem că vom obține cu totul alte rezultate, realizind o cantitate mai mare de produse de care să beneficiem și noi, cooperatorii, precum și statul, printr-o participare mai substanțială la formarea fondului central de produse agroalimentare. Binevenite mi se par, de asemenea, prevederile articolului 15 care se referă la obligativitatea efectua pentru cooperatori de a cel puțin cantitatea minimă de muncă votată în adunarea generală, cu condiția respectării prevedeților agrotehnicii, acolo repartizați de către orice sunt organele de conducere ale cooperativei. Așa cum arătam mai sus, aceasta va duce la o mai corectă repartizare a forței de muncă pe sectoare de activitate și feluri de lucrări, evitîndu-se lipsa de brațe la muncile mai grele sau in perioadele calendaristice cu condiții climatice neprielnice. Prevederile din proiect sînt numeroase, dar la condițiile cooperativei noastre, cele la care nu am referit sunt cele mai importante și cu efect pozitiv imediat. Personal apreciez binevenit acest proiect de lege. Sunt convinsă, că, după ce va fi adoptată, legea va duce la perfecționarea muncii în agricultură, ridicînd-o la nivelul nevoilor patriei în plină dezvoltare. Maria DRANICERU, brigadieră de cîmp la C.A.P. Dumbrava Roșie U.F.S. Savinești. La tabloul de comandă al secției Lactama ÎI — Vreți angajarea intr-un post „prima-ntîi“ ? Amariei o face ! Aveți nevoie de piese de schimb auto ? Adresați-vă lui Amariei! N-am eu cine știe ce studii, dar am școala vieții. Am relații, am... Că s-au găsit naivi care să-i dea obolul „omului cu relații“ e una. Dar Amariei Ioan, din Roman, are la activul său un șir de lapte care au adus prejudicii avutului obștesc și avutului personal. Pe 20 mai a.c. a sustras din gestiunea sa (îndeplinea funcția de mecanic time, în cadrul auto, culesîntreprinderii de industrie locală „Siretul“ Roman), 24 segmenți pentru a-i valorifica în scopuri personale. La controlul făcut la poarta unității de către paznic, a motivat că sunt ai lui și vrea să-l vîndă. Intr-una din zile și-a cerut voie de la șeful transporturilor, Lungu Constantin, motivînd că merge la miliție, în legătură cu segmentu, în realitate s-a oprit la butetul „Gică și Mitică“, de unde s-a reîntors spunind că i s-a dat o amendă de 500 lei. Socotise că în acest fel conducerea unității nu va lua nici o măsură împotriva lui. Tot in cursul lunii mai, noaptea, a sărit gardul unității, fiind surprins în timp ce intenționa să fure de la atelierul mecanic mai multe piese. Altădată a încercat să vîndă din cadrul întreprinderii 12 segmenți, Constantin , numitului Gabarciu a primit o sumă de bani de la Mantale Petru, in schimbul promisiunii de a-i procura piese necesare pentru repararea mașinii acestuia. Pe la sfîrșitul lunii mai, dindu-și calitatea de maistru in cadrul Întreprinderii de industrie locală „Siretul“ Roman, a mers la E. Buză, din Roman, pretinzîndu-i suma de 1.000 lei, pentru a Pe teme «le educație » angaja pe ginerele ei Alexa Vasile (de la B.B. primește suma de 800 lei). în ziua de 18 iunie a.c. 1. Amariei a mers la domiciliul familei Negoiță Ioana din Roman, str. Ștefan cel Mare, nr. 96 și s-a dat drept trimis al soțului ei, reținut la miliție pentru fapte penale, și pretinde bani (pe care de fapt îi și primește), urmind ca aceștia să ajungă la mîinile soțului prin „relațiile“ pe care chipurile le are la miliție. Șirul matrapazlîcurilor acestui escroc poate fi continuat. In fiecare zi este căutat la poarta unității de către diferite persoane cărora le-a promis, fie că le vinde diferite piese, fie că se angajează în diferite posturi. Amariei Ion are la activul său mai multe condamnări. In 1965 a fost condamnat la 6 luni Închisoare pentru delapidare, în 1969, la un an, pentru înșelăciune în dauna avutului personal. Tot în cursul anului 1969, a fost condamnat la un an și șase luni închisoare pentru comiterea a 16 înșelăciuni și escrocherii în dauna avutului particular. Ne întrebăm, avînd o astfel de carte de vizită, cum de a fost posibilă angajarea sa pe postul de mecanic auto cu gestiune ? Nu se simte nimeni cu musca pe căciulă ? Cazul nefiind unic, merită a fi un prilej de meditații pentru conducerile unităților în care angajarea gestionarilor s-a făcut (și se mai face) incălcîndu-se prevederile legale. Relativ la naivii care se lasă „duși" de escroci de teapa lui Amariei Ioan, comentariile devin de prisos, relații“. Cu privește omul „cu cu „școala vieții", el va fi trimis să-și completeze .. cei șapte ani de acasă. Pentru cât timp, va decide instanța. Constantin NIȚA, ofițer de miliție OMUL CU... RELAȚII „ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI" Solemnitatea decernării unor titluri și distincții In Capitală Cu prilejul „Zilei învățătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincții au fost luminate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul geneSTIMAȚI TOVARĂȘI. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, in numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noastră. (Aplauze puternice) A devenit o tradiție să sărbătorim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre aval al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Povedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. Putem, intradevăr, să fim mulțumiți de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învățămîntului ; de sintem la încheierea altfel anului școlar și se cunosc în linii generale rezultatele, care — așa cum am spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice ; ele sunt totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi Pescu, Leonte Râutu, Miron Constantinescu, precum Miron Nicolescu, președinteșile Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Manta, ministrul Invățâmântului, în semn de prețuire a per(Continuare în pagina a IV-a) condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cit mai temeinic comorile științei și culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catastrofale, în facem multe județe a trebuit să față unor serioase greutăți. în aceste condiții, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toți oamenii muncii înțelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria față de patrie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Umanitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la (Continuare în pag. a IV-a) ; Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU La Piatra Neamț Cu prilejul „Zilei învățătorului", luni la amiază a avut loc, la sediul Consiliului popular județean, solemnitatea decernării de ordine și medalii unor cadre didactice din județul nostru. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul ȘTEFAN BOROȘ, prim secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. La solemnitate au asistat tovarășii : Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean de partid, Gheorghe Ibănescu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Dumitru Birlădeanu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ioan Crăciun, inspectorul general al Inspectoratului școlar județean, Gheorghe Bunghez, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, în semn de prețuire pentru activitatea meritorie depusă în domeniul instruirii și educării elevilor, al dezvoltării pămîntului și culturii în învănoastră, printr-un Decret țara Consiliului de Stat al Republicicii Socialiste România, au fost distinși cu „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a profesoara Ștefania Bajura, directoarea Liceului nr. 2 Roman și învățătorul Nicolae Gh. Tansanu, directorul Școlii generale din satul Deleni, comuna Ion Creangă. Ordinul „Meritul Cultural“ clasa a IlI-a a fost acordat tovarășului Vasile O. Agavriloaie, directorul Căminului cultural din Poiana Teiului. De asemenea, au fost distinși cu „Medalia Muncii tovarășii , Nicolae Avădanei, directorul Școlii generale Magazia — Crăcăoani, Rafael Anton, directorul Școlii generale Timișești, Ileana Buraga, directoarea Școlii generale Ghidion — Stănița, Constantin Garabedeanu, „Petru Rareș“, profesor la liceul Mihai Ioniță, directorul Școlii generale Războieni, Haralambie Modan, inspector școlar șef al Inspectoratului școlar județean, în numele celor distinși, prof. Ștefania Bajura și prof. Mihai Ioniță au adresat cuvinte de mulțumire și recunoștință conducerii de partid și de stat, angajîndu-se să depună în continuare eforturi susținute pentru propășirea învățămîntului românesc, a patriei noastre socialiste. Omagiu și îndemn 30 iunie — „Ziua învățătorului", a celui mai numeros detașament al intelectualității patriei noastre. În atmosfera de puternic entuziasm și avînt constructiv pe care istoricele hotărîri adoptate de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român și însuflețitorul bilanț al aniversării unui sfert de veac pe drumul vieții noi, socialiste, au imprimat-o in toate sectoarele de activitate, „Ziua învățătorului" capătă o nouă semnificație, pe măsura acestora, prilejuiește un îmbucurător bilanț al înfăptuirilor. Măsurile de perfecționare a structurii și organizării învățămîntului nostru, stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 22- 25 aprilie 1968 și legea învățămîntului, au constituit pentru școala noastră un strălucit cadru de afirmare, au creat condiții pentru o modernizare substanțială, multilaterală în conținut, asigurînd încadrarea mai profundă și mai eficientă a școlii in viața societății. Prima promoție a clasei a I X-a de la cele 18 școli generale de 10 ani din județ ne onorează cu un început prestigios. Acest debut este rodul valoros al celor ce au dovedit pasiune, răbdare, devotament, al colectivelor de dascăli harnici, hotărîți să înfăptuiască politica partidului nostru in domeniul generalizării invățămîntului de 10 ani. Acest succes asigură, totodată, înfăptuirea generalizării învățămîntului de 10 ani încă in 70 de unități școlare din județ, ceea ce va reprezenta un nou și însemnat salt în dezvoltarea instrucției și educației tineretului și va avea efecte deosebit de favorabile în pregătirea pentru muncă și viață a acestuia. Cu un bilanț îmbucurător se prezintă la „Ziua învățătorului“ cadrele care au preluat în acest an clase cu copii de 6 ani. Rezultatele obținute subliniază încă odată oportunitatea măsurii luate de statul nostru, pentru școlarizarea copiilor de la această vîrstă. Constatăm cu satisfacție și in aceste împrejurări că prelungirea învățămîntului la minimum 10 ani, școlarizarea copiilor de la vîrsta de 6 ani, începutul de profesionalizare în școala obligatorie, diversificarea pregătirii în licee, formele create pentru pregătirea muncitorilor calificați, diversificarea profilului de pregătire superioară, învățămîntul postliceal și postuniversitar fac ca școala să răspundă mai deplin necesităților ce decurg din dezvoltarea în ritm viu a economiei și culturii noastre. In multe localități, spațiul școlar și-a mărit capacitatea, laboratoarele au fost înzestrate cu noi aparate, instrumente, mașini, au fost organizate tr . baze sportive, terenuri agricole experimentaîe. Toate acestea au creat un cadru educațional propice, de îmbogățire a conținutului instrucției și edației. Aceasta confirmă grija pe care o poartă parnal și siul nostru asigurării celor mai bune condiții de juc u carilor didactice pentru a instrui și educa tineretul școlar. De ziua învățațiulul educatoarele, invățătorii și profesorii din județul nos.ru j.„t raporta conducerii partidului va și-au îndeplinit cu prisonță îndatoririle privind zirea comunistă a elevilor, pregătirea științifică și culturală. Urmarea lor spirituală, cultivarea Mihai VARzilNA, șeful sectorului învățămînt de stat al Comitetului județean Neamț al P.C.R. (Continuare în pag. a II-a)