Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-08-04 / nr. 761
Pag. 2 CEAHLĂUL Se spune că Înțelepții greci, atunci cinci au descoperit marea, ar fi exclamat extaziații Thalassas, ceea ce voia sa Însemne bucuria nețărmurită In fata spectacolului unic al acesteia, strigătul de bun găsit adresat celui mai bun prieten și poate sentimentul de ușurare după un efort Îndelungat de căutare. De atunci, sau cine știe de cite milenii mai Înainte, oamenii s-au descoperit In fața mării, au căutat-o continuu, au găsit-o și s-au regăsit In ea, revin mereu spre ea, atrași ca de un miraj. Ziua Marinei, mai mult ca oricind, ne-a dovedit cu prisosință această Înclinație omului spre spectacolul miarific al naturii. A fost ziua cind dorul nemărginit mării s-a intilnit cu dorul nealmărginit al uscatului și s-au îmbrățișat. A fost o sărbătoare care, de vreo zece ani Încoace se „ține" și aici pe meleagurile județului nostru, pe marea dintre munți, pe marea dătătoare de lumină. In această zi, Insă, Marea Bicazului — copilă cochetă de care nimeni n-a putut sa nu se Îndrăgostească — și-a rezervat Întreaga lumină numai pentru ea Însăși, pentru a-și pune in valoare propriile-i smaralde și briliante, rupte parcă din trupul de foc al soarelui. In uriașul amfiteatru montan, dansul terifiant al acestei tinere copile a uluit, a extaziat pe spectatorii ciă frunză și iarbă. Nu se știa dacă ea era cea care evita și dansa sau mii de împărați veniți din toate colțurile pământului, pentru a se arăta vrednici de privirea ei. Insuși stăpânul autoritar al mărilor, zeul Neptun, cel sare la cea mai mică supărare lună și fulgeră. In această zi și-a relaxat sprincenele și a patronat tradiționalele întreceri marinărești, care au solicitat la maximum măiestria, curajul și forța acestor fii ai mărilor. Concursurile de bărci cu rame și motor, concursurile de șalupe, concursurile de schi pe apă, concursurile de Înot au Unul cu suflarea Întretăiată miile de spectatori. Nevinovatul distractiv „Ratele pe concurs apă“ a stîrnit mai multe aplauze decit ultimele meciuri ale diviziei A, iar locul „Școndru cu purcelul" a făcut ca întreaga vale să răsune de hohote ca la cea mai spumoasă comedie a anului. „Nunta cu pirați“ a venit să anume perenitatea unei rechi tradiții, atât pe uscat, cât și pe apă, iar pluta alegorică s-a vrut o înmănunchere a tuturor tradițiilor de pe Valea Bistriței. Sub razele soarelui de început de august, trupurile atletice, bronzate, ale marinarilor străluceau puternic, pledind cu curaj pentru frumusețea și armonia mișcărilor omenești, cuclndu-ne din nou au gîndul la vechii greci care-și făcuseră din această preocupare un ideal, iată de ce am strîns cu putere mîinile acestor vajnici marinari și mi-am notat cu plăcere numele lor In blon-notesul nostrus Vasile Potoceanu, căpitanul portului, Gheorghe Rîndașu, odinioară plutaș pe Bistrița, astăzi conducătorul șalupei „Cornelia", Constantin Topliceanu, Toader Ion, loan Focșa, Nistor Pladimion, Gheorghe Pricop. Nu ZIUA MARINEI autentica sărbătoare populară știm de «e — poate era o iluzie, poate era adevărat — dar toti aveau ochii albaștri ca marea, plini de nostalgie ca nemărginirea ei. N-am pășit încă bine de pe scara noului port din Bicaz, cind pe uscat am fost Intimpinat de alți oameni cu nimic mai prejos decit albatroșii mărilor : erau neobosiții, cunoscuții și mult apreciații noștri artiști amatori, veniți din toate colțurile județului la marea sărbătoare marinărească. Erau formații artistice din Piatra Neamț și Roman, dar cele mai multe erau de aici, din noul oraș Bicaz, născuți odată cu marea. Soliștii vocali ai Clubului central din Bicaz — Geta Neacșu, Gheorghe Crețu, Natalia Iacob, Silvia Toma, Alexandru Feștilă, Liliana Ghiniță •, ai Școlii de șoferi profesioniști din Bicaz — Lucia Pleșa, Viorica Roșu, Gheorghe Dia, Milica Vadeș , sau ai întreprinderii comunale din Piatra Neamț — Smeu, Aristița Smeu, Nicolae Ilinca, Gheorghe David Elena — au cules din belșug aplauze îndelungate și binemeritate. Succese asemănătoare au repurtat și sprintenii dansatori, iar frumoasele costume naționale au încintat privirile tuturor spectatorilor. Negurile serii impânziseră de-acum Ceahlăul, dar ritmurile săltărețe ale numeroaselor formații orchestrale nu-și pierduseră nimic din vioiciune. Spectatorii nu-și terminaseră mesele pantagruelice întinse prin poiene. Marea sărbătoare marinărească se transformase într-o mare sărbătoare populară. Mihai MERTICARU Foto: P. ȘIMON O parte dintre miile de participanți la sărbătoare. Omagiu eroilor marinari căzuți în luptele pentru apărarea patriei. Din nou Neptun pe "marea" Bicazului. Marți, 4 august 1970 -------------------------------------j Cuvîntul opiniei publice Despre parcuri și spații verzi in antichitate,Aristotel arăta că orașul trebuie să adună oamenilor lertelie. Tot inse pină din antichitate se acorda o mare însemnătate, In cadrul peisajului urbanistic, elementului natural — copacilor, arbuștilor etc. La sfirșitul secolului trecut In Anglia Horward a pus bazele teoretice realizării orașului-grădină. Pentru ce toate acestea ? Se Întrezărise rolul și funcționalitatea zonelor verzi pentru păstrarea unui echilibru favorabil, cu finanțate In Înlăturarea factorilor nocivi specifici modului de viață urban. In județul nostru nu se pune problema vreunui dezechilibru cu consecințe negative pentru locuitorii orașelor. Altele sunt însă chestiunile care s-ar discuta. Printre acestea și lipsa unei griji constante pentru păstrarea „tezaurului natural" pe care 11 avem in orașe. Dacă ar îl să ne referim, spre exemplu, numai la orașul Roman, pârâul municipal este in continuă înfrumusețare. Dar pe soarta bătrânilor copaci poți vedea scrise au litere de-o palmă numele „flămânzilor de celebritate“, care cred că generațiile viitoare trebuie să știe că au făcut și ei umbră pământului acestuia. serie de tineri, spre mirarea noastră multi dintre ei elevi, devastează arborii tineri, rupindu-le crengile, probabil numai dintr-o curioasă plăcere de a distruge. Mulți cetățeni, în special la ore matinale, pot fi văzuți smulgind pentru „orătăniile" de acasă iarba, lăsând adevărate locuri sterpe. O seamă de cetățeni, de altfel un număr foarte redus, ia ore Urzii, fură din paraslari. In special trandafiri. Lucrul acesta se întimplă și au trandafirii de pe spatiile verzi de pe bulevardul Republicii sau de pe strada Anton Pann. Oare acești cetățeni nu au sentimentul că își distrug propriile frumuseți ? Spatiile verzi dintre blocuri, cu precădere In cartierul Smirodava, un altfel de suferit. Copiii nesupravegheați de părinți se joacă pe iarbă, iar unii mai mari joacă chiar mingea. Poate o „scuză" pentru ei ar fi existenta insuficientă a unor terenuri special amenajate pentru jocuri. Oricum, In felul acesta se strică un prețios tezaur verde .i In sflrșit, o altă problemă este aceea a înlăturării arborilor dintre blocuri sau cu prilejul unor lucrări de sistematizare, Al. Vlahuță scria: „Nu iubim copacii când s-au tăiat în Paris doi arbori, ca să facă loc acelui prepeleac monstruos, care se cheamă Turnul Eiffel, a fost o indignare generală t toată presa franceză a protestat, parcă ar fi fost vorba de distrugerea unui monument național". Nu cred că astăzi nu ne iubim copacii, dar avind destui nu ne dăm seama de importanta fiecăruia Greci totuși că cei care întreprind lucrări de construcție trebuie să acorde mult mai multă importantă existentei copacilor. Romanul este un oraș în care arborii se simt la ei acasă și e păcat să-i înlăturăm cu atlta impietate. prof. Gh. IRIM1A Ín foc de masă cadă... lozuri in în satul Secueni există cîteva instituții: stațiunea experimentală agro-zootehnică, școala populară de artă, școala generală, cooperativa agricolă de producție, cooperativa de consum, un dispensar uman și altul veterinar etc., precum și... un bufet la care apelează parte din personalul acestor unități. Ca unul care am muncă de teren, am căutat de multe ori să-mi astîmpăr mea la acest bufet, dar foaîn zadar. De ce ? Paraschiva Nica, gestionara, deschide cu întîrziere și deși are toate condițiile (frigider, aragaz, butelie, grătar) deși de C.A.P. s-ar putea aprovizionana cu legume proaspete, nu întreprinde nimic, în interior este anunțat „Servim masă caldă la comandă" — dar nu se poate obține nimic, în afară de băuturi alcoolice, în galantar responsabila tine... lozuri în plic. Sper ca acest semnal să fie recepționat de conducerea cooperativei de consum și de U.U.G.C. care vor ști să impună îndreptarea stării de lucruri. Gh. I. VOLOȘENIUC, instructor U.J.C.A.P Nu suspendarea cursei ci amenajarea drumului Sîntem 56 de locuitori din satul Traian (comuna Zinești) care muncim la U.F.S. Săvinești și facem zilnic naveta cu autobuzele întreprinderii de transporturi auto. De curînd însă, tovarăși de la I.T.A., însoțind autobuzele pe acest traseu, au constatat că porțiunea de drum dintre Zănești și Traian — circa 3 km — este neîntreținută, pînă de gropi. Ca urmare ne-au anunțat că vor suspenda cursele de pe acest traseu, dacă drumul nu va fi cit mai repede reparat. E adevărat că pe acest drum nu s-au făcut amenajări de cîțiva ani. Dar pe el circulă, în afară de autobuzele S.A., mijloacele de transport ale I.M.A., I.A.S., C.A.P, Zănești. Dacă acestea ar, aduce prundiș, noi am ieși cu toții, în orele libere, la amenajarea drumului. Bineînțeles, că totul ar trebui dirijat de către Consiliul popular al comunei Zănești, al cărui președinte este tovarășul Vasile Rusu, Ion ANDRONACHE, Petre MANCAȘ și alți locuitori din satul Traian, comuna Zănești Pretindem lapte de bună calitate Din nou la Piatra Neamț, laptele nu este conservat cum trebuie pînă la desfacerea lui către consumatori, în cîteva zile la rînd din luna iulie, laptele pe care l-am cumpărat din magazine s-a blînzit la fiert. Am încercat să-l iau la ore cît mai matinale, în zadar. Este oare o imposibilitate ca laptele să fie adus în stare proaspătă și consumatorii să fie astfel satisfăcut ? Oare la Fabrica de industrializare a laptelui nu există un control al produselor, ca în alte unități economice? In orice caz, pentru banii munciți pe care-i plătim, noi, consumatorii, pretindem produse lactate de calitate bună. Credem că în sprijinul nostru este necesar, să intervină Direcția comerciala județeană și organele de control. Adriana BARASCU, "tr. Calistrat Hogaș nr. 26 Piatra Neamț O problemă nerezolvată la cartierul Mărăței II s-au limpezit, într-adevăr, unele probleme, privind consumul de apă, gaz și energie electrică dar a mai rămas una destul de presantă : problema centralei termice. Alimentarea acesteia cu energie electrică se face cu intermitente, deseori firele de la automat fiind tăiate de o mînă necunoscută. Cum se poate întîmpla așa ceva ? Foarte simplu, pentru că acestei centrale îi lipsesc nu mai puțin de 52 de sticle de geam, care provoacă un „curent" îngrozitor și face imposibilă șederea mecanicului aici. Și celelalte amenajări la această unitate sunt tergiversate la nesfîrșit. De pildă, cuptoarele nu beneficiază încă de termometre și alte instalații, pentu determinarea temperaturii și a presiunii, așa că în orice moment există un pericol de explozie. Lipsește, de asemenea, un contor pentru măsurarea gazului consumat Instalația electrică fost făcută, dar acum lipsește cu desăvîrșirea astfel că mecanicul este nevoit să orbecăiască prin întuneric pentru manevrarea diferitelor manete (Tot astfel este și iluminatul printre blocuri) E timpul să fie terminată odată această centrală și predată beneficiarului spre o administrare gospodărească, UB «ornőméire alle instalaut, pentru de locatari nr. B9 Piatra Neam prof. I. ȘTEFAN, președintele asociației de locatari nr. B9 Piatra Neam (URMAREA GURIERULUI DIN PAGINA II Red. — Se poate vorbi, Intr-adevăr, de o activitate „organizată“ a elevilor pe timpul vacanței ? — U.T.C. a inițiat în zona județului nostru deschiderea unor cluburi pe timpul vacanței, menite să pună la dispoziția elevilor diferite materiale destinate unor jocuri accesibile, de agrement (șah, remy, mingi, și alte materiale sportive). In afara cluburilor am inițiat și alte acțiuni la fel de plăcute și instructive ca : excursiile și taberele efectuate cu sprijinul școlilor și al organizațiilor U.T.C., muncă patriotică (pe timp de 15 zile) prestată pe brigăzi de către toți elevii noștri și care pentru mulți a constituit un prim contact cu munca productivă. De asemenea, nu puțini au fost cei care au activat pe șantierul arheologic de la Bâtca Doamnei aici munca lor fiind chiar plătită. Red. — Am dedus pînă acum că activitatea cluburilor este, intr-un fel, programată. Programul este impus ? — Cluburile au un program divers, ce cuprinde cu deosebire activități alese și organizate de elevi, cu sprijinul material al școlilor și organizațiilor U.T.C. Programul a fost alcătuit de către conducătorii fiecărui club, aceștia fiind de fapt elevi aleși chiar de colegii lor. Șefii cluburilor, dacă îi putem numi astfel, s-au întîlnit la începutul vacanței la o masă rotundă, organizată de noi tocmai cu scopul evitării stereotipiilor in programări, pe care le dorim cît mai original concepute. Activitățile permanente sunt, în general, pentru toate cluburile de 2—3 ori pe săptămână — dans, întreceri sportive pe terenurile din apropiere sau de la ștrand, jocuri în aer liber,, cursuri de inițiere de înot, proiecții de filme (la liceul Petru Rareș ele aparținînd cinematecii școlii) etc. Red. — In ce localuri își au sediul cluburile din județul nostru ? — Am invitat elevii din Piatra Neamț la sediul liceelor: „Petru Rareș“ și „Calistrat Hogaș“. Tot în acest oraș mai funcționează un club al studenților (la Grupul școlar chimie) și un club al elevilor școlilor generale (Școala generală nr. 4). Două cluburi, al liceelor teoretice și al liceului nr. 2 agricol, au luat ființă și în Roman. In Bicaz și Tîrgu Neamț elevii tuturor ciclurilor pot frecventa cluburile din incinta liceelor. Tv MARJI 4 AUGUST 18.00 Deschiderea emisiunii ; 18.05 Dialog cu sala ; Emisiune pentru tineretul școlar ; 18.35 Studioul artistului amator ; 19.00 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Seara de teatru. „Luceafărul" de Barbu Ștefănescu-Delavrancea ; 21.40 Acvanautică ; 22.10 Anunțuri - publicitate ; 22.20 Studio dans TV ; 22.50 Telejurnalul de noapte ; închiderea emisiunii. Radio MARJI 4 AUGUST PROGRAMUL I 15.00 Caiet de lecturi purliculare ; 15.25 Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Muzică populară ; 16.30 Agendă județeană. Timiș - realizări și perspective : 16.50 Program de cîntece ; 17.05 Radioenciclopedie pentru tineri ; 17 30 Muzică populară 18.00 Muzică ușoară ; 18.10 Radiosimpozion ; 18.30 Melodii de pretutindeni ; 19.00 Gazeta radio ; 19.20 Șlagăre ; 19.35 Din pîlnia gramofonului ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Muzică ușoară ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Memoria pămintului românesc ; 21.30 Solistul serii : Jean Păunescu ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Concert de seară j0.03-5.00 Estrada nocturn. PROGRAMUL si 15.00 Pagini din scene lirice de Tiberiu Brediceanu ; 15.30 Melodii de Mișu Iancu ; 15.40 Publicitate radio ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Preludii enesciene ; 16.55 Sfatul medicului ; 21.05 Recital de operă ; Leontyne Price ; 21.20 Cîntecul din amurg. Piotr Ceaikovski ; 22.00 Noi înregistrări ; Monosonata de Adrian Rațiu ; Canto libero a novo de Grigore Nica ; Sonata brevis de Liviu Dandara (pianistul Alexandru Hrisanîde) ; 22.30 Cadran ; 22.50 Album coral : Nelu Ionescu ; 23.05 Concert simfonic ; 0.07—1.00 Panorama marilor orchestre — ,,Philharmonia" din Londra, dirijor Otto Klemperer. MIIERCURI 5 AUGUST PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții ; 6.05-9.30 Muzică și actualități ; 7.00 Radiojurnal ; 10.10 Curs de limba germană ; 10.30 Vreau să știu ; 11.05 Patrium Carmen ; 11.30 De toate pentru toți... turiștii ; 11 45 Sfatul medicului 12 00 Vă plac aceste melodii ? 12.25 $ființa la zi ; 12.30 intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Melodii de Gabriela Tomescu și H. Suceveanu ; 13.45 Cîntece populare ; 14.00 Caleidoscop muzical ; 14.40 Publicitate radio; 14.50 Nume dragi în cîntece populare. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport ; 7.15 Program muzical de dimineață (continuare) 38.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 8.25 Mari interpreți : Dinu Lipatti, Program de Mazurci, Poloneze și Studii pentru pian de Chopin ; 9.00 Din tezaurul folcloric muzical ; 9.30 Corul nostru „Villanella" al liceului de muzică din Sibiu, dirijor prof. Eugen Erzse ; 9.45 Matineu de operă, opera „Francesca da Fragmente din Rimini" de Zandonai ;* 11.00 Prelucrări de muzică populară ; 1120 Soliști de peste hotare, interpreți ai cîntecelor noastre ; 11.50 Recital de operetă Constanța Cîmpeanu ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Concert de prînz Variațiuni simfonice de Ionel Perlea. Concertul nr. 2 in sol minor pentru vioară și orchestră de Prokofiev (Isaac Stern) ; poem simfonic „Fîntînile Romei" de Ottorino Respighi ; 13.30 Unda veselă (reluare) ; 14.03 Album de muzică populară î discuri românești premiate la Academia ».Charles Cross", Emisiune de Cornelia Artimon ; 14.30 Nicolae Kirculescu și cîntecele sale îndrăgite . 14.55 Știința la zi. Cinema PIATRA NEAMȚ - Panoramic « „Străinii“ - coproducție franco-italovest-germană in culori j un film de aventuri în jurul unei afaceri cu diamante (10, 15, 17, 19, 21). - Pietricica si,Baltagul“ - ecranizare a studiourilor București după romanul lui M. Sadoveanu, sub bagheta regizorului Mircea Mureșan (10.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30). ROMAN - 23 August s »,Sub seminul lui Monte Cristo“ — film de aventuri, adaptare modernă a unuia din romanele lui Al Dumas , coproducție franco-italiană in culori (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria : „Jurnalul unei cameriste" coproducție franco-italiană, cinemascop, protagonista filmului, Jeanne Moreau, a obținut la Karlovy Vary (1964) Premiul pentru interpretare feminină (16, 18, 20). TIRGU NEAMȚ - Victoria : „Vinătorul de căprioare“ - film de aventuri realizat de Casa de filme „Franco-London Film" în studioul București (14, 16, 18, 20). SĂVINEȘTI — Arta : Í,Explozie în munți“ - un episod din lupta partizanilor iugoslavi în timpul celui de-al doilea război mondial (15, 17, 19, 21). BICAZ — Central 7 î,Castelul condamnaților“ - film românesc realizat în regia lui Mihai Iacob, cu ajutorul unui colectiv de actori din rândul cărora se impun Victor Rebengiuc, Peter Paulhoffer, Irina Gărdescu (16, 18, 20). TARCAU s î.Noi doi, bărbații“ -- film sovietic în care tatăl și fiul ai Jung să aibă probleme familiare similare (16, 18i 20). Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul Județean de Istorie- Piața Libertății nr. 1 — Muzeul memorial Calistrat Hogai str. Calistrat Nogaț nr. 1 - Muzeul Județean de științe naturale strada V. I. Lenin nr. 62 ROMAN - Muzeul de Istorie al municipiului t - Muzeul de științe naturale și parcul zologic JIRGU NEAMI —~ Muzeul de Istorie str. V. I. team. — Muzeul memorial »Ion Creangă“ Frumulești, AGAPIA • Casa ».Alexandru Vlahuță*. memoriald VINIIORI-NEAMI - Muzeul memorial »»Mihail Sadoveanu*. Expoziții PIATRA IIEANUI — Biblioteca documentară „G. T. Expoziția memorială G. I. Kirileanu" I Kirileanu strada Ștefan cel mare, nr. 14. TIRGU NEAMȚ — Casa de cultură Expoziția de artă populară vinzare si nemea Vremea se menține în general frumoasă, cu cevu mai mult senin seara și dimineața. In cursul dupa-amiezii se vor semnala averse slabe de ploaie, izolat însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab din sectorul estic. Temperatura aerului staționară Minimele vor oscila între 13 și 18 grade iar maximele între 25 și 29 grade. 23.00 curier 1 IlI 1 V