Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-27 / nr. 807

l Pag. 2 D­O­O­D­D Ö­0­a ono0 a a D pauaaaac.aaaocauaauaa □□□□aaaaa Nu știu de ce, îmi închi­puiam că austriacul trebuie să fie, prin definiție, un om rece, calculat, prea ospitalier, în privința puțin asta m-am înșelat. Nu mi-au tre­buit multe ore pentru a mă convinge că sulietul meridio­nal — generos și expansiv — a trecut departe peste Alpi, spre nord, și-l poți întîlni lesal pe malurile Dunării (care , între noi fie vorba - nu-i de loc albastră și nici nu cred ,să fi fost vreodată altfel de­­cit galbenă și miloasă). Omul de pe stradă răs­punde cu amabilitate solici­tărilor noastre. Iată, acest domn, care ne conduce spre Schönbrunn, luînd viraje prea îndrăznețe cu „fordul“ său, acum vreo jumătate de oră mi-a tras o dungă de toată frumusețea scrijelîndu-mi „Rîndunica“ din bot pînă în coadă. Zîmbitor, mi-a ex­plicat că accidentul e fleac, se repară repede ; nu să stăm noi pînă luni în Viena (azi e vineri) și­ o să vedem ce înseamnă mină de meș­ter ! Pînă luni ? Nici gînd ! Atunci ce poate face pen­tru noi ? Să ne conducă prin oraș ? Ci ne conduce, pre la rînd, prin infernul circulației vieneze, silindu-ne să luăm curbe pe două roți, spre in­dignarea mașinii mele care. ■~rmm nordică prin naștere, nu iu­bește extravaganțele. Cerul ne amenință cu o ploaie sahariană de vară și se ține de cuvînt — nem­țește — drept cind sintem­ lingă catedrala gigantică, Sfîntul Ștefan, locul cel mai cosmopolit din burg, dichisit cu tot ce trebuie în jur: ba­ruri, magazine de amintiri, porumbei (modă italiană I). E primul gol ia de asemenea proporții, pe care-l vedem și ne înspăimîntă. Poate și din pricina trăsnetelor care îm­proașcă în rafale bubuitoa­re crucile aurite ale catedra­­lei. Dăm ocol edificiului .Clă­tind in ploaie, și ne incomo­dează înghesuiala blocurilor care au anulat piața atît de necesară în jurul domului. Cîntecul stropilor pe olanele smălțuite, în burlanele de plumb și pe vitraliile imense ne amintește că Viena, orașul muzicii, ne-a dat întîlnire cu opera lui Strauss ln Volk­­sparten . Grădină populară. Și, în vreme ce furtuna ba­te fața tulbure a Dunării în­­depărtindu-se spre Bratisla­va, noi căutăm un loc de parcare în prejma „Grădinii“ — această frîntură din pă­durea vieneză. Intîrziem. Ne întîmpină de departe acor­durile valsului din „Liliacul“ și, nu știm de ce, mergem în vîrful degetelor ca niște în­­tîrziați într-o sală de concer­te temători să nu rupem vra­ja muzicii prin vreo stîngăcie fatală. Firește, nici nu mi-aș fi pu­tut închipui pădurea vieneză fără crenvurști și halbe cu bere. Dar chelnerii se mișcă fără zgomot, ca intr-un cere­­monial sacru și halbele stau uitate pe mesele de sub tei, departe de esplanada unde se concertează. Artiștii sunt to­talmente încercuiți de o mare de capete. Mii de melomani, sau măcar­ de curioși care, ve­niți să dea o raită, au fost cuceriți de orchestră, s-au instalat de-a dreptul pe beto­nul aleilor, ori cei mai noro­coși, pe gazonul peluzei. Nu răsună măcar o șoaptă. Trebuia să vin aici pentru a înțelege de ce în Austria sălile de concert sunt tot­deauna pline. Peste noi plutesc trilurile „Amintirilor din pădurea vie­neză” și, cu ochii închiși, mi se pare că pot da crugul vre­mii îndărăt — o clipă doar. Nu m-aș mira dacă, în locul dirijorului scund și chel, des­­chizînd ochii l-aș vedea pe Johann Strauss cu pletele lui inelate... Nu m-aș mirai Peste Vom­­­sgarten a răzbit aromă de crenvurști eu hrean ! Cum de mai pot cjnta suflătorii ? Viena, 1970. Mihai MANCAȘ 111=38=31 i -3 cm =­ L—4 cm 8=3 cm­­~1 cm o­anaiziai Interludiu vienez — Note de drum din Austria — K Pădure luată „ca-n codru“ In anul 1898 s-a dispus o li­citație a pădurii Ghesa din ma­sivul Tarcău. Licitația a fost anunțată public... de ochii lu­mii, pentru că, practic, aceasta nu a avut loc­­ la un preț foarte redus, concesionarea pădurii a fost obținută, cu sprijinul fra­ților Brătianu (persoane ce nu mai trebuie recomandate) de către F. Costinescu — un demnitar al vremurilor. Vestea că pădurea Tarcău a fost concesionată a stîrnit in­­dignarea industriașilor de prin partea locului și din afara ju­dețului, aceștia adresînd nu­meroase apeluri autorităților , presa a atacat și ea ilegalitatea licitației, arătînd că Ministerul Agriculturii și Domeniilor respins cel puțin două supra­a oferte (una de 8.400 și a doua de 24.000 lei față de prețul la care s-a făcut concesiunea­. Frații A. și N. Șoarec, care au făcut cea mai mare opoziție CULISE acestei licitații, erau supărați in mod deosebit deoarece urmă­reau de multă vreme pădurea în cauză, aceasta fiind deose­bit de avantajoasă pentru ex­ploatare. La înscenarea licita­ției o contribuție importantă a adus-o si prefectul județului Neamț, pe atunci N. Albu, care în discuțiile avute cu principa­lii pretendenți (A. și N. Șoa­reci le-a demonstrat acestora o serie întreagă de inconvenien­te (mai ales cele legate de transport și locurile de depo­zitare, care ar fi solicitat une­le cheltuieli în plus și pe care frații Șoarec nu se declarau dispuși să le facă­. Dar, a doua zi după licitație, s-a văzut că... Ministerul Agriculturii și Do­meniilor, căutînd să vină în a­­jutorul celor care exploatau pă­durile, le punea la dispoziție schele pentru depozitatul si transportatul buștenilor.­.... In fata unei astfel de situații, frații Soarec au ripostat hotă­­rât. D-nii F. Costinescu și N. Albu au încercat să-i cumpere la un preț care însă nu a dat satisfacție celor doi și — în acest caz — au fost acuzați ca fiind traficanți de licitații, acu­zație la care cei doi au răs­puns, nici mai mult, nici mai puțin . .Suntem­ negustori de 30 de ani, toată lumea știe cu aită muncă cinstită (sic) am a­­gonisit ceva avere“. Nu-i vorbă că nici d-nii Costi­nescu și Albu nu s-au lăsat mai prejos. Mai ales ultimul, care a luat.­Un­,e­le mă­suri­­ politice" pălmuind un a­­mic al lui Șoarec (pentru inti­midare!), arătînd că el este au­toritatea cea mai demnă de luat în seamă. Desigur, acționînd în această manieră atît d-l Cristinescu, cit și d-l Albu, frații Șoarec n-au avut altă cale de ales decit — așa cum spuneau chiar ei — „să așteptăm cu încredere gla­­sul justiției și avem buna spe­ranță că pecetea infamiei va fi aplicată". Dar... n-a fost aplica­tă ! Iar domnilor Șoarec nu le-a rămas decit să găsească și­ci alte căi „cinstite" prin care să-și mărească averea. Curiozitate­­. EMILIAN Moda în ‘70. Muntele care­­ a­u d­uta In Republica Sovietică Kazahstană, în partea de sud-est, există un munte foarte mare care în vre­me călduroasă, uscată și cind sînt vinturi „cîntă". Cîntecele pot fi auzite la o depărtare de aproxima­tiv 9 km. Scena acestui fenomen unic este un ■ munte de nisip înalt de peste 125 m și lung de aproximativ 1.700 m, ce se află pe malul rîului Ili la nord-est de Alma- Ata, în partea de nord nisipul este dur ca o stîn­­că și se poate ușor urca pînă în vîrful muntelui sub formă de trei creste. De aici, se poate vedea stepa din partea de sud de unde se aud nu nu­mai dezlănțuirile avalan­șelor ci și niște sunete ce cresc în volum, asemănă­toare celor de orgă. Cind vremea este ume­dă, muntele emite niște suspine, în surdină, de simfonie în toată puterea cuvîntului. Oamenii de știință ex­plică acest fenomen în felul următor : Muntele se află într-o regiune de ramificații muntoase, iar stepa care înconjoară versanții formează un fel de tunel pentru vînt, vîn­­tul purtînd nisipul de pe malul rîului și formind muntele de nisip. Aceas­tă „ploaie uscată“ curge continuu pe versantul din sud al munte­lui de n­i­s­i­p. Cînd cineva agită nisipul din partea de sud, de e­­xemplu un turist care își dă drumul la vale, începe „muzica“. Aceste sunete sunt așa de puternice, în­­cît oamenii aflați cu băr­cile la cîteva mii de me­tri depărtare, le confun­dă cu sirena unui vapor. S-ar putea ca intensitatea sunetelor să fie cauzată de frecarea granulelor de nisip acoperite de calciu și magneziu. Unii oameni de știință consideră că electricitatea care se for­mează prin frecare este un factor important ca­re amplifică intensitatea sunetelor, formând un cor de mii de voci — for­mat din milioane de co­riști microscopici. Misterul acestor sunete este numai parțial explicat, în momentul de față acordîndu-se o mare atenție rezolvării enig­mei. .1 I Sfaturi pentru horticultorii amatori Salată verde - trufanda Salata este o legumă va­loroasă, foarte căutată primă­vara timpuriu. Pentru a ob­ține trufanda se este necesar ca însămînțatul să se facă toamna (septembrie—octom­brie) sau, mai tîrziu, în preaj­ma iernii. In acest ultim caz iernarea va avea loc sub for­mă de semințe, care vor ră­sări primăvara devreme. In vederea însămînțării se fac straturi late de 1—1,5 m in care se vor semăna 5—6 rînduri, distanțate la 20—25 cm. Pe fiecare rind se des­chide cu săpăliga un șănțu­leț adinc de 2—3,5 cm pe care se împrăștie sămînța. Pentru un metru pătrat de strat este necesar cam un gram de să­­mînță. Dacă semănatul se face toamna, după răsărire plante­le se răresc, iar înainte de venirea frigului, straturile se acoperă cu frunze uscate, paie sau gunoi păros, pentru a mări protecția contra geru­rilor din timpul iernii. Vă recomandăm cîteva so­iuri de salată care sînt mai rezistente la ger și care se pretează pentru semănatul de toamnă . Polul Nord, Cap de gheață. Blonde d'hiver. Prin semănatul de toamnă al salatei, puteți obține în primăvară producții mai tim­purii cu 2-3 săptămîni față de metoda obișnuită a însă­­mînțării de primăvară. ing. Șt. BALANESCU, profesor la Liceul agricol .Ion Ionescu de la Brad“ Roman CEAHLÄUL ANECDOTE Un băiețel pe care părinții l-au luat într-o vizită a primit la masă o felie de tort, după ce a mîncat-o a mai cerut încă o bucată. — Nu ți-am spus că nu este frumos să mai ceri o porție ? I-a întrebat mama. — Da, mi-ai spus, însă tu nu știai că porțiile vor fi atît de mici ! Un now-boy ii spune altuia • — Te caută șeriful. Te bănu­iește că l-ai fi omorît pe Greene Ai vreun alibi ? — Bineînțeles. Chiar atunci l-am omorît pe Brown. Crocodilul (plîngindu-se): Ni­meni nu mi-a văzut lacrimile, dar toți sunt convinși că nu tre­buie să se încreadă în ele I EA . — Nu asculți niciodată ce-ți spun ! El (cufundat în lectura unui roman polițist): — Am numai aerul că ci­tesc, dar le ascult cu atenție. Ea : — Nu cred, te,am întrebat dacă aș putea să-mi cumpăr o haină de blană și tu ai răs­puns „da" ! ★ La „Băile Felix“ lîmgă Oradea trăiește­­ o plantă rară, lotusul — floarea păcii în mi­tologia hindusă — declarată monument al naturii, datorită unicității fenomenului în condi­țiile climei temperate. »» I 10 DDDDDDDDDDDDDD DD cJl Post*scriptum teatral O femeie a i­ de G*B* Shaw (în interpretarea Teatrului Național „I. L. Caragiale“) Pusă în scenă in urmă cu șase ani, pie­sa dovedește prin longevitatea ei cit de necesar este genul și cit de doritor de co­medie este marele public. Această­­ milio­nară" scrisă în 1936 și jucată cu succes pe toate scenele lumii, face parte din categoria „pieselor plăcute" — ciclu de piese îndrep­tate de Shaw împotriva mercantilismului burghez contemporan. Plină de parado­xuri, bogată în ironii, piesa rezistă printr-o incisivă critică, pritr-o disecție inteligentă a unor mentalități și caractere. Veselia și rîsul în cascadă vizează, fără îndoială, ridi­colul unor personaje, într-o șarjă socială demistificatoare. Acest spectacol de public, depășind de mult 300 de reprezentații, continuă să facă săli pline datorită valoroasei interpretări și, în primul rînd, actriței Carmen Stănescu plină de farmec și temperament, talent du­blat de inteligență, aflată mereu într-o ver­vă cuceritoare. Alături de ea, un alt actor de prestigiu al scenei românești — Mihai Fotino — uimește prin finețea și subtilitatea comică cu care interpretează un caracter ca acela al lui Iuliu Sanamore. Dem. Rădu­­lescu — acest comic irezistibil și virtuoz, este creatorul unor cascade de rîs, fie nu­mai printr-o replică sau printr-un gest, fie pur și simplu prin niște dureri, stricăte pe di­ferite note cu tilc. Dar comedia nu trăiește atît prin jocul actorilor, ci­ prin felul cum își fac loc, clar și precis ideile subtile ale paradoxalului Shaw (creatorul acelor situații hilare îm­pletite cu gînduri de fină luciditate). „Nu­mai de dragul artei n-aș scrie nici un sin­gur rînd" — declară scriitorul in prefața u­­neia dintre piesele sale. Acest mare drama­turg al secolului nos­tru a fost unul din pu­ținii creatori de comedii bazate pe o lo­gică interioară a șarjei grotești, vizînd men­talitatea și concepția de viată a burghezului, printr-o viziune lucidă și rațională asupra vieții. L. ALEXANDRU Duminică» 27 septembrie 1970 Tv DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 9­00 Deschiderea emisiunii ; Matineu duminical,pentru co?­pa­j Tăiatul din banca a doua — piesă de Alecu Popovici ) 10.00 Viața satului ! 1i.15 în reluare, la cererea telespec­tatorilor ; Dialog muzical An­­da Călugăreanu — Therese Steinmetz; 12.00 De strajă pa­triei ; 12.301 Emisiune în lim­ba maghiară ; 13.30 Fotbal­­ C.F.R. Timișoara — Dinamo București ;­­ Transmisiune de la Timișoara ; 15.20 închide­rea emisiunii de dimineață ; 17.25 Deschiderea emisiunii de după amiază ; Microavanpre­­miera ; 17.30 Fotbal­­ Ungaria — Austria Transmisiune (repriza a II-a); directă de la Budapesta; 18.20 „Pe sub poa­la Măgurii"; 18.45 Campiona­tul balcanic de baschet mas­culin i Bulgaria — Iugoslavia (repriza a II-a) ; 19.20 Desene animate; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Reportaj tv; 20.20 Film artistic s „Simon și La­ura“; 21.40 Tele­vitaluri ; 22.35 Telejurnalul de noapte ; 23.15 închiderea emisiunii; LUNI 28 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii ; Microavanpremiera; 18.05 E­­misiune pentru tineret ; Co­lumna lui Traian ; 18.35 Per­formanțe științifice ale seco­lului XX . Spre miliardimea de secundă ; 19.00 Actualitatea în economie ; 19.15 Anunțuri — publicitate ; 19.20 1001 de seri; Emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Agenda politică ; 20.15 Roman foileton; 21.00 Din car­netul cu amintiri al „Cerbu­lui de aur" ; 21.15 „Unul din doi" ; Emisiune — concurs; Tema i Bucureștiul ieri și azi; 22.05 Teleglob ; 22.30 Telejur­nalul de noapte ; 22.45 Rampa; 23 15 Închiderea emisiunii. Radio DUMINICA 27 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Caravana fanteziei ; 15.45 Sport, și muzică !-18.15 Orches­trele Werner Müller, Bert Kaempfert și orchestra de muzică ușoară a Radiotele­­viziun­ii ; 18.45 Cîntă­ Felician Fărcașu ; 19.00 Gazeta ra­dio ; 1­9.20 .Șlagăre­ .1970 ; 19.35 Interpreți îndrăgiți i Irina Lo­­ghin, Dumitru Sopon ;și Dumi­tru , Zamfira ; 20.05 Teatru . scurt ; 20.45 Pagini, alese din operete ; 21.00 Zece melodii preferate ; 21.35 Romanțe de Joanin Lupescu și Margareta Xenopol 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Mu­zică de dans ; 22.50 Moment poetic; De­ dragoste, Lirică italiană contemporană; 23.00 Concert de seară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă . PROGRAMUL II 15.03. C.î­nsă Rădica .Bujor; 15.15 Rapsodia a II-a și Concertul pentru vioară și orchestră de Paul Constantinescu ; 15.52 Melodii lansate pe ecran ; 16 Flori alese din muzica noastră populară ; 16.30 Panoramic o­­per­a 1­17­00 Almanah so­nor ; 18.00 Revista lite­rară radio; 18.30— 365 de cîn­­tece; 18.40 Pagini din ope­rete ; 19.05 Romanțe ; 19.25 Parada vedetelor ; 20.45 Destinul­­ estetic și social al simfoniilor de­ Beethoven; 21.45 Vă invităm la dans; 22.30 Studioul de poezie ; 22.50 Cîn­tă orchestra Rodrigo Mendo­za; 23.05 Concert prezentat de corul de cameră al Radio­difuziunii olandeze ; 23.45 Piese de Chopin ; 0.15—1.00 Simfonia 1 de Gheorghe Du­­mitrescu. LUNI 28 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții ; 6.05— 9.30 Muzică și actualități; 9.30 Revista literară radio (re­luare) ; 10.10 Curs de limba engleză; Ciclu II, secția 33-a; 10.30 Pagini din opera „Elixi­rul dragostei“ de Donizetti ; 11.05 Radio Prichindel ; 11.15 Suita a VI-a „Ardelenească“ de Achim Stoia ; 11.45 Sfatul medicului ; Manifestări der­matologice în diabet ; 12.00 Din muzica popoarelor ; 12.15 Fantezii de estradă; 12 25 Ști­ința la zi; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat ; 13.00 Radiojur­nal ; 13.10 Avanpremieră coti­diană ; 13.22 Muzică ușoară; 14.00 Compozitorul mîini­i Edvard Grieg; săptă- 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru os­tașii 15.00 Muzică populară ; 15.25 Melodii... melodii ; 16.00 Radiojurnal Buletin meteo­­ritier ; 16.20 Pagini din ope­reta „Vraja muzicii“ ; 16.30 Revista economică ; 16.45 Tineret, floarea vieții — cîn­­tece; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Concert de muzică popu­lară ; 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu ; 18.00 Muzică ușoară ; 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă ; 18.30 Con­certul nr. 2 în mi major pen­tru clavecin și orchestră de Johann Sebastian Bach ; 19.00 Gazeta radio ; 19.30 Cine m-aude cîntînd — muzică populară ; 20.05 , Tableta de seară de­­ Tudor Bugnariu ; 20.10 Microrecital Ilinca Cer­­bacev; 20.20 Argheziană, Iscă­litură pe oglindă ; 20.25 Solis­ta serii; Margarita Nicolova; 20.45 Teatru radiofonic ; Jo­cul de-a crima de Tauno Yii­­ruusi ; 21.40 Pagini din ope­rete ; 22.00 Radiojurnal ; Bule­tin meteorologic ; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri); 8.25 Mari in­terpreți,­­ violoncelistul; Enrico Mainardi ; 9.00 Cîntece pen­tru copii; 9.15 Din cele mai cunoscute melodii populare; 9.45 Fragmente din opera, „Italianca în Alger“ de Ros­sini ; 10.15 Caravana fanteziei; 11.10 Jocuri populare din Bi­hor ; 11.20 Arii din operete ro­mânești ; 11.30 Soliști și or­chestre de muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concert de print ; 12.40 Din țările socialiste; 13.00 Concert de prinz (conti­nuare) I 13.30 Rampa ; 14.08 Muzică populară ; 14.30 Me­lodii de Gelu Solomonescu și Aurel Manolache ; 14.55 Ști­ința la zi ; 15.00 De toate pen­tru toți.. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.20 Muzică instrumentală ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Cîn­tece pentru toate vîrstele : 17.35 Concert de muzică de o­­peră ; 18.03 Interpreți de mu­zică populară ; 18.30 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 33-a (reluare) ; 18.50 — 365 de cîntece ; 19.00 Revista șla­­gărelor ; 19.30 O carte pe săp­­tămînă ; „Contradicția lui Ma­­iorescu“ ; 19.50 Noapte bună, copii. „Părinții, copiii și ocea­nele“, poveste de Octav Pan­­cu — Iași ; 20.00 Pagini cele­bre din opere ; 20.30 Universitatea radio; 20.50 Pre­lucrări corale de Nicolae Lun­­gu ; 21.05 Capodopere din cre­ația camerală a lui Franz Schubert ; 22.00 Simfonia de Adrian Rațiu; 22­30 Pagini din opere ; 23.05 Compozitorul se­colului nostru despre muzica tuturor timpurilor; Wilhelm Berger ; 23.45 Sonate pentru pian de Beethoven ; 0.07—1.00 Suita simfonică „Imagini­ hu­­nedorene“ de Adalbert Win­kler; MARȚI 29 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții; 6.05— 9.30 Muzică și actualități) 7.00 Radiojurnal ; Buletin me­­teo-rutier ; Sport: 9.30 Atlas cultural ; 10.10 Curs de limba franceză­­ Ciclul II, secția a 33-a ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11.05 Divertisment în stil clasic de Dan Constan­tinescu ; 11.20 Muzică popula­ră; 11.45 Sfatul medicului 12. Muzică ușoară; 12.10 Sub fla­mura partidului — cîntece ; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Intîl­nire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 00 Ra­diojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Melodii cu dedicație ; 13.45 Muzică popu­lară ; 14.00 Compizitorul săp­­tămîniii Edvard Grieg; 14.30 Muzică ușoară de Vasile V. Vasilache ; 14.40 Publicitate radio; 14.50 Muzică de estradă PROGRAMUL N­ 8.10 Tot înainte (emisiune pen­tru pionieri) ; 8.25 Mari inter­preții violoncelistul Mainardi ; 9.00 Cîntă Enrico corul Școlii generale nr. 2 din Cîm­­pulung—Argeș ; 9,15 Muzică populară ; 9,45 Opera radio­­fonică „Jertfirea Iphigeniei“ de Pascal Bentoiu ; 10.25 Ba­lade și jocuri populare ; 10 45 Muzică ușoara; 11.26 Op­era pentru toți­i 11.50 Un tinăr solist — Viorel Diaconescu; 12 03 Avanpremieră cotidiană) 12.15 Muzică populară " 12 39 Fredonați cu noi aceste me­lodii ( 13.00 Dansuri simfonice de Sabin Drăgoi ) 13.30 Radio­­magazinul femeilor) 11 08 "«■­tinerar folcloric 14 30 Concertul ia­re muzica minor pentru vioară și orchestră de Henryk Wieniawski ț 14.55 Știința la zi. PLOAIA ȘI NOI Plouă . Foarte bine ! Sau foarte rău. Depinde cînd, cum și cu­ plouă. Dorită de cele mai multe ori, blestemată cîteodată, ploaia constituie una din formele concrete ale circuitului apei In natură. Citim la fiecare zi în presă sau auzim la radio că precipi­tațiile căzute In cutare zi și cutare loc. au Însumat atîția zi atîția milimetri sau litri la metru pătrat, în funcție de aceste vești ne bucurăm sau ne întristăm cu gîndul la ogoarele patriei sau la at­mosfera care o să ne întîm­­pine cînd vom ieși din casă. Știați Insă că fiecare mili­metru de precipitații repre­zintă un litru de apă la metru pătrat și un vagon la fiecare hectar ? Intr-un an normal cu precipitații care se în­scriu in media multianuală a țării noastre, fiecare hectar de teren primește peste 500 vagoane de apă Dacă aces­te cantități cad în mod echi­librat, nu există nici un fel de pericol de inundații, at­mosfera și solul avînd o foar­te mare capacitate de ab-11 sorbtie. La rîndul lor, plan­tele „beau" foarte mult. In perioada de umplere a bo­bului, spre exemplu, un lan cu porumb consumă la fie­care ha 50.60 tone de apă în 24 de ore Lunile cele mai ploaioase din tara noastră sunt, se pa­re, iunie, iulie și august. Cel puțin așa ne-o demonstrează mediile lunare pe 20 ani (1946-1966) publicate în re­vista Terra nr. 2/1970), cînd au căzut, intr-un punct dat, în ordine 60,1 vagoane, 82,2 și respectiv 98,8 vagoane de apă la fiecare hectar. Și lunile de toamnă sunt ploioase ? Se poate ! In nici un caz mai ploioase ca luni­le de vară Senzația de umi­ditate excesivă ne-o dă lip­sa de luminozitate din atmos­feră și cantitatea mică de căldură care au drept rezultat o evaporație redusă. Și pen­tru a putea face o compa­rație, să luăm cifrele medii ale aceleiași perioade, pen­tru lunile octombrie și no­iembrie­­ 80,3 și 87,5 vagoane de apă la ha, adică mai pu­țin decit în luna iulie. To­tuși în aceste luni solul acu­mulează importante rezerve de apă. Intrucît evaporația fiind redusă, aproape tot ceea ce dă cerul absoarbe pămîn­­tul. . In ultimii ani, după unele opinii, străbatem o perioadă de secetă — incepînd cu a­­nul 1967, cind cantitatea de precipitații a fost sub media multianuală a țării. Anul a­­cesta va constitui probabil o excepție, totalizînd valori mai mari decit cele normale, in­tr-o perioadă foarte scurtă — 1 martie — 26 mai, au căzut spre exemplu precipitații în­­sumînd 300—350 mm în inte­riorul arcului carpatic, iar în restul țării 200—250 mm, ceea ce reprezintă in primul caz mai mult decit jumătatea mediei unui an normal. A­­ceste precipitații au fost insă utile vegetației într-o foarte mică măsură, cantități astro­nomice de apă scurgindu-se în albiile umflate ale pîraelor și rîurilor. In județul nostru, situat în zonă­ submontană, unde ma­sivii păduroși și salba de lacuri (din care numai cel de la Bicaz măsoară 3.000 ha) în­lesnesc condensarea vaporilor, se înregistrează precipitații care de regulă depășesc media pe țară în vara aceasta. In numai două luni (mai-iunie) au căzut 303,1 litri pe metru pătrat, cu 150 litri mai mult decit normala pe 55 ani a a­­cestor două luni. Cu toate cifrele liniștitoare privind media precipitațiilor în lunile toamnei, ne pregă­tim cortelul și galeșii, compă­­timindu-ne nasul care, impla­cabil, va trebui să se obișnu­iască cu guturaiul. Introdu­cem aspirinele in dreptul lor, citindu-1 cu o undă de plă­cere și alta de tristețe (cea din urmă cu g­î­n­d­u­l la oase și încheieturi ruginite) pe maestrul balade­lor vesele și triste­i „Plouă placid. Dacă mai plouă, mă..." Dar nu-i cazul, fiindcă va fi bine și la vară cald. D. BUZNEA

Next