Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-27 / nr. 807
l Pag. 2 DOODD Ö0a ono0 a a D pauaaaac.aaaocauaauaa □□□□aaaaa Nu știu de ce, îmi închipuiam că austriacul trebuie să fie, prin definiție, un om rece, calculat, prea ospitalier, în privința puțin asta m-am înșelat. Nu mi-au trebuit multe ore pentru a mă convinge că sulietul meridional — generos și expansiv — a trecut departe peste Alpi, spre nord, și-l poți întîlni lesal pe malurile Dunării (care , între noi fie vorba - nu-i de loc albastră și nici nu cred ,să fi fost vreodată altfel decit galbenă și miloasă). Omul de pe stradă răspunde cu amabilitate solicitărilor noastre. Iată, acest domn, care ne conduce spre Schönbrunn, luînd viraje prea îndrăznețe cu „fordul“ său, acum vreo jumătate de oră mi-a tras o dungă de toată frumusețea scrijelîndu-mi „Rîndunica“ din bot pînă în coadă. Zîmbitor, mi-a explicat că accidentul e fleac, se repară repede ; nu să stăm noi pînă luni în Viena (azi e vineri) și o să vedem ce înseamnă mină de meșter ! Pînă luni ? Nici gînd ! Atunci ce poate face pentru noi ? Să ne conducă prin oraș ? Ci ne conduce, pre la rînd, prin infernul circulației vieneze, silindu-ne să luăm curbe pe două roți, spre indignarea mașinii mele care. ■~rmm nordică prin naștere, nu iubește extravaganțele. Cerul ne amenință cu o ploaie sahariană de vară și se ține de cuvînt — nemțește — drept cind sintem lingă catedrala gigantică, Sfîntul Ștefan, locul cel mai cosmopolit din burg, dichisit cu tot ce trebuie în jur: baruri, magazine de amintiri, porumbei (modă italiană I). E primul gol ia de asemenea proporții, pe care-l vedem și ne înspăimîntă. Poate și din pricina trăsnetelor care împroașcă în rafale bubuitoare crucile aurite ale catedralei. Dăm ocol edificiului .Clătind in ploaie, și ne incomodează înghesuiala blocurilor care au anulat piața atît de necesară în jurul domului. Cîntecul stropilor pe olanele smălțuite, în burlanele de plumb și pe vitraliile imense ne amintește că Viena, orașul muzicii, ne-a dat întîlnire cu opera lui Strauss ln Volksparten . Grădină populară. Și, în vreme ce furtuna bate fața tulbure a Dunării îndepărtindu-se spre Bratislava, noi căutăm un loc de parcare în prejma „Grădinii“ — această frîntură din pădurea vieneză. Intîrziem. Ne întîmpină de departe acordurile valsului din „Liliacul“ și, nu știm de ce, mergem în vîrful degetelor ca niște întîrziați într-o sală de concerte temători să nu rupem vraja muzicii prin vreo stîngăcie fatală. Firește, nici nu mi-aș fi putut închipui pădurea vieneză fără crenvurști și halbe cu bere. Dar chelnerii se mișcă fără zgomot, ca intr-un ceremonial sacru și halbele stau uitate pe mesele de sub tei, departe de esplanada unde se concertează. Artiștii sunt totalmente încercuiți de o mare de capete. Mii de melomani, sau măcar de curioși care, veniți să dea o raită, au fost cuceriți de orchestră, s-au instalat de-a dreptul pe betonul aleilor, ori cei mai norocoși, pe gazonul peluzei. Nu răsună măcar o șoaptă. Trebuia să vin aici pentru a înțelege de ce în Austria sălile de concert sunt totdeauna pline. Peste noi plutesc trilurile „Amintirilor din pădurea vieneză” și, cu ochii închiși, mi se pare că pot da crugul vremii îndărăt — o clipă doar. Nu m-aș mira dacă, în locul dirijorului scund și chel, deschizînd ochii l-aș vedea pe Johann Strauss cu pletele lui inelate... Nu m-aș mirai Peste Vomsgarten a răzbit aromă de crenvurști eu hrean ! Cum de mai pot cjnta suflătorii ? Viena, 1970. Mihai MANCAȘ 111=38=31 i -3 cm = L—4 cm 8=3 cm~1 cm oanaiziai Interludiu vienez — Note de drum din Austria — K Pădure luată „ca-n codru“ In anul 1898 s-a dispus o licitație a pădurii Ghesa din masivul Tarcău. Licitația a fost anunțată public... de ochii lumii, pentru că, practic, aceasta nu a avut loc la un preț foarte redus, concesionarea pădurii a fost obținută, cu sprijinul fraților Brătianu (persoane ce nu mai trebuie recomandate) de către F. Costinescu — un demnitar al vremurilor. Vestea că pădurea Tarcău a fost concesionată a stîrnit indignarea industriașilor de prin partea locului și din afara județului, aceștia adresînd numeroase apeluri autorităților , presa a atacat și ea ilegalitatea licitației, arătînd că Ministerul Agriculturii și Domeniilor respins cel puțin două supraa oferte (una de 8.400 și a doua de 24.000 lei față de prețul la care s-a făcut concesiunea. Frații A. și N. Șoarec, care au făcut cea mai mare opoziție CULISE acestei licitații, erau supărați in mod deosebit deoarece urmăreau de multă vreme pădurea în cauză, aceasta fiind deosebit de avantajoasă pentru exploatare. La înscenarea licitației o contribuție importantă a adus-o si prefectul județului Neamț, pe atunci N. Albu, care în discuțiile avute cu principalii pretendenți (A. și N. Șoareci le-a demonstrat acestora o serie întreagă de inconveniente (mai ales cele legate de transport și locurile de depozitare, care ar fi solicitat unele cheltuieli în plus și pe care frații Șoarec nu se declarau dispuși să le facă. Dar, a doua zi după licitație, s-a văzut că... Ministerul Agriculturii și Domeniilor, căutînd să vină în ajutorul celor care exploatau pădurile, le punea la dispoziție schele pentru depozitatul si transportatul buștenilor..... In fata unei astfel de situații, frații Soarec au ripostat hotărât. D-nii F. Costinescu și N. Albu au încercat să-i cumpere la un preț care însă nu a dat satisfacție celor doi și — în acest caz — au fost acuzați ca fiind traficanți de licitații, acuzație la care cei doi au răspuns, nici mai mult, nici mai puțin . .Suntem negustori de 30 de ani, toată lumea știe cu aită muncă cinstită (sic) am agonisit ceva avere“. Nu-i vorbă că nici d-nii Costinescu și Albu nu s-au lăsat mai prejos. Mai ales ultimul, care a luat.Un,ele măsuri politice" pălmuind un amic al lui Șoarec (pentru intimidare!), arătînd că el este autoritatea cea mai demnă de luat în seamă. Desigur, acționînd în această manieră atît d-l Cristinescu, cit și d-l Albu, frații Șoarec n-au avut altă cale de ales decit — așa cum spuneau chiar ei — „să așteptăm cu încredere glasul justiției și avem buna speranță că pecetea infamiei va fi aplicată". Dar... n-a fost aplicată ! Iar domnilor Șoarec nu le-a rămas decit să găsească șici alte căi „cinstite" prin care să-și mărească averea. Curiozitate. EMILIAN Moda în ‘70. Muntele care au duta In Republica Sovietică Kazahstană, în partea de sud-est, există un munte foarte mare care în vreme călduroasă, uscată și cind sînt vinturi „cîntă". Cîntecele pot fi auzite la o depărtare de aproximativ 9 km. Scena acestui fenomen unic este un ■ munte de nisip înalt de peste 125 m și lung de aproximativ 1.700 m, ce se află pe malul rîului Ili la nord-est de Alma- Ata, în partea de nord nisipul este dur ca o stîncă și se poate ușor urca pînă în vîrful muntelui sub formă de trei creste. De aici, se poate vedea stepa din partea de sud de unde se aud nu numai dezlănțuirile avalanșelor ci și niște sunete ce cresc în volum, asemănătoare celor de orgă. Cind vremea este umedă, muntele emite niște suspine, în surdină, de simfonie în toată puterea cuvîntului. Oamenii de știință explică acest fenomen în felul următor : Muntele se află într-o regiune de ramificații muntoase, iar stepa care înconjoară versanții formează un fel de tunel pentru vînt, vîntul purtînd nisipul de pe malul rîului și formind muntele de nisip. Această „ploaie uscată“ curge continuu pe versantul din sud al muntelui de nisip. Cînd cineva agită nisipul din partea de sud, de exemplu un turist care își dă drumul la vale, începe „muzica“. Aceste sunete sunt așa de puternice, încît oamenii aflați cu bărcile la cîteva mii de metri depărtare, le confundă cu sirena unui vapor. S-ar putea ca intensitatea sunetelor să fie cauzată de frecarea granulelor de nisip acoperite de calciu și magneziu. Unii oameni de știință consideră că electricitatea care se formează prin frecare este un factor important care amplifică intensitatea sunetelor, formând un cor de mii de voci — format din milioane de coriști microscopici. Misterul acestor sunete este numai parțial explicat, în momentul de față acordîndu-se o mare atenție rezolvării enigmei. .1 I Sfaturi pentru horticultorii amatori Salată verde - trufanda Salata este o legumă valoroasă, foarte căutată primăvara timpuriu. Pentru a obține trufanda se este necesar ca însămînțatul să se facă toamna (septembrie—octombrie) sau, mai tîrziu, în preajma iernii. In acest ultim caz iernarea va avea loc sub formă de semințe, care vor răsări primăvara devreme. In vederea însămînțării se fac straturi late de 1—1,5 m in care se vor semăna 5—6 rînduri, distanțate la 20—25 cm. Pe fiecare rind se deschide cu săpăliga un șănțuleț adinc de 2—3,5 cm pe care se împrăștie sămînța. Pentru un metru pătrat de strat este necesar cam un gram de sămînță. Dacă semănatul se face toamna, după răsărire plantele se răresc, iar înainte de venirea frigului, straturile se acoperă cu frunze uscate, paie sau gunoi păros, pentru a mări protecția contra gerurilor din timpul iernii. Vă recomandăm cîteva soiuri de salată care sînt mai rezistente la ger și care se pretează pentru semănatul de toamnă . Polul Nord, Cap de gheață. Blonde d'hiver. Prin semănatul de toamnă al salatei, puteți obține în primăvară producții mai timpurii cu 2-3 săptămîni față de metoda obișnuită a însămînțării de primăvară. ing. Șt. BALANESCU, profesor la Liceul agricol .Ion Ionescu de la Brad“ Roman CEAHLÄUL ANECDOTE Un băiețel pe care părinții l-au luat într-o vizită a primit la masă o felie de tort, după ce a mîncat-o a mai cerut încă o bucată. — Nu ți-am spus că nu este frumos să mai ceri o porție ? I-a întrebat mama. — Da, mi-ai spus, însă tu nu știai că porțiile vor fi atît de mici ! Un now-boy ii spune altuia • — Te caută șeriful. Te bănuiește că l-ai fi omorît pe Greene Ai vreun alibi ? — Bineînțeles. Chiar atunci l-am omorît pe Brown. Crocodilul (plîngindu-se): Nimeni nu mi-a văzut lacrimile, dar toți sunt convinși că nu trebuie să se încreadă în ele I EA . — Nu asculți niciodată ce-ți spun ! El (cufundat în lectura unui roman polițist): — Am numai aerul că citesc, dar le ascult cu atenție. Ea : — Nu cred, te,am întrebat dacă aș putea să-mi cumpăr o haină de blană și tu ai răspuns „da" ! ★ La „Băile Felix“ lîmgă Oradea trăiește o plantă rară, lotusul — floarea păcii în mitologia hindusă — declarată monument al naturii, datorită unicității fenomenului în condițiile climei temperate. »» I 10 DDDDDDDDDDDDDD DD cJl Post*scriptum teatral O femeie a i de G*B* Shaw (în interpretarea Teatrului Național „I. L. Caragiale“) Pusă în scenă in urmă cu șase ani, piesa dovedește prin longevitatea ei cit de necesar este genul și cit de doritor de comedie este marele public. Această milionară" scrisă în 1936 și jucată cu succes pe toate scenele lumii, face parte din categoria „pieselor plăcute" — ciclu de piese îndreptate de Shaw împotriva mercantilismului burghez contemporan. Plină de paradoxuri, bogată în ironii, piesa rezistă printr-o incisivă critică, pritr-o disecție inteligentă a unor mentalități și caractere. Veselia și rîsul în cascadă vizează, fără îndoială, ridicolul unor personaje, într-o șarjă socială demistificatoare. Acest spectacol de public, depășind de mult 300 de reprezentații, continuă să facă săli pline datorită valoroasei interpretări și, în primul rînd, actriței Carmen Stănescu plină de farmec și temperament, talent dublat de inteligență, aflată mereu într-o vervă cuceritoare. Alături de ea, un alt actor de prestigiu al scenei românești — Mihai Fotino — uimește prin finețea și subtilitatea comică cu care interpretează un caracter ca acela al lui Iuliu Sanamore. Dem. Rădulescu — acest comic irezistibil și virtuoz, este creatorul unor cascade de rîs, fie numai printr-o replică sau printr-un gest, fie pur și simplu prin niște dureri, stricăte pe diferite note cu tilc. Dar comedia nu trăiește atît prin jocul actorilor, ci prin felul cum își fac loc, clar și precis ideile subtile ale paradoxalului Shaw (creatorul acelor situații hilare împletite cu gînduri de fină luciditate). „Numai de dragul artei n-aș scrie nici un singur rînd" — declară scriitorul in prefața uneia dintre piesele sale. Acest mare dramaturg al secolului nostru a fost unul din puținii creatori de comedii bazate pe o logică interioară a șarjei grotești, vizînd mentalitatea și concepția de viată a burghezului, printr-o viziune lucidă și rațională asupra vieții. L. ALEXANDRU Duminică» 27 septembrie 1970 Tv DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 900 Deschiderea emisiunii ; Matineu duminical,pentru co?paj Tăiatul din banca a doua — piesă de Alecu Popovici ) 10.00 Viața satului ! 1i.15 în reluare, la cererea telespectatorilor ; Dialog muzical Anda Călugăreanu — Therese Steinmetz; 12.00 De strajă patriei ; 12.301 Emisiune în limba maghiară ; 13.30 Fotbal C.F.R. Timișoara — Dinamo București ; Transmisiune de la Timișoara ; 15.20 închiderea emisiunii de dimineață ; 17.25 Deschiderea emisiunii de după amiază ; Microavanpremiera ; 17.30 Fotbal Ungaria — Austria Transmisiune (repriza a II-a); directă de la Budapesta; 18.20 „Pe sub poala Măgurii"; 18.45 Campionatul balcanic de baschet masculin i Bulgaria — Iugoslavia (repriza a II-a) ; 19.20 Desene animate; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Reportaj tv; 20.20 Film artistic s „Simon și Laura“; 21.40 Televitaluri ; 22.35 Telejurnalul de noapte ; 23.15 închiderea emisiunii; LUNI 28 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii ; Microavanpremiera; 18.05 Emisiune pentru tineret ; Columna lui Traian ; 18.35 Performanțe științifice ale secolului XX . Spre miliardimea de secundă ; 19.00 Actualitatea în economie ; 19.15 Anunțuri — publicitate ; 19.20 1001 de seri; Emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Agenda politică ; 20.15 Roman foileton; 21.00 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de aur" ; 21.15 „Unul din doi" ; Emisiune — concurs; Tema i Bucureștiul ieri și azi; 22.05 Teleglob ; 22.30 Telejurnalul de noapte ; 22.45 Rampa; 23 15 Închiderea emisiunii. Radio DUMINICA 27 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Caravana fanteziei ; 15.45 Sport, și muzică !-18.15 Orchestrele Werner Müller, Bert Kaempfert și orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii ; 18.45 Cîntă Felician Fărcașu ; 19.00 Gazeta radio ; 19.20 .Șlagăre .1970 ; 19.35 Interpreți îndrăgiți i Irina Loghin, Dumitru Sopon ;și Dumitru , Zamfira ; 20.05 Teatru . scurt ; 20.45 Pagini, alese din operete ; 21.00 Zece melodii preferate ; 21.35 Romanțe de Joanin Lupescu și Margareta Xenopol 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Muzică de dans ; 22.50 Moment poetic; De dragoste, Lirică italiană contemporană; 23.00 Concert de seară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă . PROGRAMUL II 15.03. C.însă Rădica .Bujor; 15.15 Rapsodia a II-a și Concertul pentru vioară și orchestră de Paul Constantinescu ; 15.52 Melodii lansate pe ecran ; 16 Flori alese din muzica noastră populară ; 16.30 Panoramic opera 11700 Almanah sonor ; 18.00 Revista literară radio; 18.30— 365 de cîntece; 18.40 Pagini din operete ; 19.05 Romanțe ; 19.25 Parada vedetelor ; 20.45 Destinul estetic și social al simfoniilor de Beethoven; 21.45 Vă invităm la dans; 22.30 Studioul de poezie ; 22.50 Cîntă orchestra Rodrigo Mendoza; 23.05 Concert prezentat de corul de cameră al Radiodifuziunii olandeze ; 23.45 Piese de Chopin ; 0.15—1.00 Simfonia 1 de Gheorghe Dumitrescu. LUNI 28 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții ; 6.05— 9.30 Muzică și actualități; 9.30 Revista literară radio (reluare) ; 10.10 Curs de limba engleză; Ciclu II, secția 33-a; 10.30 Pagini din opera „Elixirul dragostei“ de Donizetti ; 11.05 Radio Prichindel ; 11.15 Suita a VI-a „Ardelenească“ de Achim Stoia ; 11.45 Sfatul medicului ; Manifestări dermatologice în diabet ; 12.00 Din muzica popoarelor ; 12.15 Fantezii de estradă; 12 25 Știința la zi; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Muzică ușoară; 14.00 Compozitorul mîinii Edvard Grieg; săptă- 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostașii 15.00 Muzică populară ; 15.25 Melodii... melodii ; 16.00 Radiojurnal Buletin meteoritier ; 16.20 Pagini din opereta „Vraja muzicii“ ; 16.30 Revista economică ; 16.45 Tineret, floarea vieții — cîntece; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Concert de muzică populară ; 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu ; 18.00 Muzică ușoară ; 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă ; 18.30 Concertul nr. 2 în mi major pentru clavecin și orchestră de Johann Sebastian Bach ; 19.00 Gazeta radio ; 19.30 Cine m-aude cîntînd — muzică populară ; 20.05 , Tableta de seară de Tudor Bugnariu ; 20.10 Microrecital Ilinca Cerbacev; 20.20 Argheziană, Iscălitură pe oglindă ; 20.25 Solista serii; Margarita Nicolova; 20.45 Teatru radiofonic ; Jocul de-a crima de Tauno Yiiruusi ; 21.40 Pagini din operete ; 22.00 Radiojurnal ; Buletin meteorologic ; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri); 8.25 Mari interpreți, violoncelistul; Enrico Mainardi ; 9.00 Cîntece pentru copii; 9.15 Din cele mai cunoscute melodii populare; 9.45 Fragmente din opera, „Italianca în Alger“ de Rossini ; 10.15 Caravana fanteziei; 11.10 Jocuri populare din Bihor ; 11.20 Arii din operete românești ; 11.30 Soliști și orchestre de muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concert de print ; 12.40 Din țările socialiste; 13.00 Concert de prinz (continuare) I 13.30 Rampa ; 14.08 Muzică populară ; 14.30 Melodii de Gelu Solomonescu și Aurel Manolache ; 14.55 Știința la zi ; 15.00 De toate pentru toți.. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.20 Muzică instrumentală ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Cîntece pentru toate vîrstele : 17.35 Concert de muzică de operă ; 18.03 Interpreți de muzică populară ; 18.30 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 33-a (reluare) ; 18.50 — 365 de cîntece ; 19.00 Revista șlagărelor ; 19.30 O carte pe săptămînă ; „Contradicția lui Maiorescu“ ; 19.50 Noapte bună, copii. „Părinții, copiii și oceanele“, poveste de Octav Pancu — Iași ; 20.00 Pagini celebre din opere ; 20.30 Universitatea radio; 20.50 Prelucrări corale de Nicolae Lungu ; 21.05 Capodopere din creația camerală a lui Franz Schubert ; 22.00 Simfonia de Adrian Rațiu; 2230 Pagini din opere ; 23.05 Compozitorul secolului nostru despre muzica tuturor timpurilor; Wilhelm Berger ; 23.45 Sonate pentru pian de Beethoven ; 0.07—1.00 Suita simfonică „Imagini hunedorene“ de Adalbert Winkler; MARȚI 29 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții; 6.05— 9.30 Muzică și actualități) 7.00 Radiojurnal ; Buletin meteo-rutier ; Sport: 9.30 Atlas cultural ; 10.10 Curs de limba franceză Ciclul II, secția a 33-a ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11.05 Divertisment în stil clasic de Dan Constantinescu ; 11.20 Muzică populară; 11.45 Sfatul medicului 12. Muzică ușoară; 12.10 Sub flamura partidului — cîntece ; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 00 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Melodii cu dedicație ; 13.45 Muzică populară ; 14.00 Compizitorul săptămîniii Edvard Grieg; 14.30 Muzică ușoară de Vasile V. Vasilache ; 14.40 Publicitate radio; 14.50 Muzică de estradă PROGRAMUL N 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 8.25 Mari interpreții violoncelistul Mainardi ; 9.00 Cîntă Enrico corul Școlii generale nr. 2 din Cîmpulung—Argeș ; 9,15 Muzică populară ; 9,45 Opera radiofonică „Jertfirea Iphigeniei“ de Pascal Bentoiu ; 10.25 Balade și jocuri populare ; 10 45 Muzică ușoara; 11.26 Opera pentru toții 11.50 Un tinăr solist — Viorel Diaconescu; 12 03 Avanpremieră cotidiană) 12.15 Muzică populară " 12 39 Fredonați cu noi aceste melodii ( 13.00 Dansuri simfonice de Sabin Drăgoi ) 13.30 Radiomagazinul femeilor) 11 08 "«■tinerar folcloric 14 30 Concertul iare muzica minor pentru vioară și orchestră de Henryk Wieniawski ț 14.55 Știința la zi. PLOAIA ȘI NOI Plouă . Foarte bine ! Sau foarte rău. Depinde cînd, cum și cu plouă. Dorită de cele mai multe ori, blestemată cîteodată, ploaia constituie una din formele concrete ale circuitului apei In natură. Citim la fiecare zi în presă sau auzim la radio că precipitațiile căzute In cutare zi și cutare loc. au Însumat atîția zi atîția milimetri sau litri la metru pătrat, în funcție de aceste vești ne bucurăm sau ne întristăm cu gîndul la ogoarele patriei sau la atmosfera care o să ne întîmpine cînd vom ieși din casă. Știați Insă că fiecare milimetru de precipitații reprezintă un litru de apă la metru pătrat și un vagon la fiecare hectar ? Intr-un an normal cu precipitații care se înscriu in media multianuală a țării noastre, fiecare hectar de teren primește peste 500 vagoane de apă Dacă aceste cantități cad în mod echilibrat, nu există nici un fel de pericol de inundații, atmosfera și solul avînd o foarte mare capacitate de ab-11 sorbtie. La rîndul lor, plantele „beau" foarte mult. In perioada de umplere a bobului, spre exemplu, un lan cu porumb consumă la fiecare ha 50.60 tone de apă în 24 de ore Lunile cele mai ploaioase din tara noastră sunt, se pare, iunie, iulie și august. Cel puțin așa ne-o demonstrează mediile lunare pe 20 ani (1946-1966) publicate în revista Terra nr. 2/1970), cînd au căzut, intr-un punct dat, în ordine 60,1 vagoane, 82,2 și respectiv 98,8 vagoane de apă la fiecare hectar. Și lunile de toamnă sunt ploioase ? Se poate ! In nici un caz mai ploioase ca lunile de vară Senzația de umiditate excesivă ne-o dă lipsa de luminozitate din atmosferă și cantitatea mică de căldură care au drept rezultat o evaporație redusă. Și pentru a putea face o comparație, să luăm cifrele medii ale aceleiași perioade, pentru lunile octombrie și noiembrie 80,3 și 87,5 vagoane de apă la ha, adică mai puțin decit în luna iulie. Totuși în aceste luni solul acumulează importante rezerve de apă. Intrucît evaporația fiind redusă, aproape tot ceea ce dă cerul absoarbe pămîntul. . In ultimii ani, după unele opinii, străbatem o perioadă de secetă — incepînd cu anul 1967, cind cantitatea de precipitații a fost sub media multianuală a țării. Anul acesta va constitui probabil o excepție, totalizînd valori mai mari decit cele normale, intr-o perioadă foarte scurtă — 1 martie — 26 mai, au căzut spre exemplu precipitații însumînd 300—350 mm în interiorul arcului carpatic, iar în restul țării 200—250 mm, ceea ce reprezintă in primul caz mai mult decit jumătatea mediei unui an normal. Aceste precipitații au fost insă utile vegetației într-o foarte mică măsură, cantități astronomice de apă scurgindu-se în albiile umflate ale pîraelor și rîurilor. In județul nostru, situat în zonă submontană, unde masivii păduroși și salba de lacuri (din care numai cel de la Bicaz măsoară 3.000 ha) înlesnesc condensarea vaporilor, se înregistrează precipitații care de regulă depășesc media pe țară în vara aceasta. In numai două luni (mai-iunie) au căzut 303,1 litri pe metru pătrat, cu 150 litri mai mult decit normala pe 55 ani a acestor două luni. Cu toate cifrele liniștitoare privind media precipitațiilor în lunile toamnei, ne pregătim cortelul și galeșii, compătimindu-ne nasul care, implacabil, va trebui să se obișnuiască cu guturaiul. Introducem aspirinele in dreptul lor, citindu-1 cu o undă de plăcere și alta de tristețe (cea din urmă cu gîndul la oase și încheieturi ruginite) pe maestrul baladelor vesele și tristei „Plouă placid. Dacă mai plouă, mă..." Dar nu-i cazul, fiindcă va fi bine și la vară cald. D. BUZNEA