Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-07-15 / nr. 744
Pag. 2 CEAHLĂUL PAGIN Pe locul unde astăzi domină halele de producție ale întreprinderii mecanice „Ceahlău“ din Piatra Neamț era odinioară o micuță turnătorie despre care ciobanii de la poalele celui mai înalt munte al Moldovei spuneau, în glumă, că fabrică ceaune țmne de strecurat țintita în ele. Astăzi, această întreprindere, mereu amplificată în ultimele două decenii, este una din unitățile cu pondere însemnată în economia județului Neamț. In nomenclatorul de produse al „Ceahlăului“ locul principal îl ocupă instalațiile de irigare prin aspersiune, astfel că această întreprindere își înscrie la loc de frunte contribuția sa la modernizarea agriculturii noastre. Se mai fabrică aici generatori de acetilenă, superfiltre pentru industria alimentară, transporturi cu nuclet pentru silozuri, betoniere , produse care se vînd acum în multe țări ale lumii. Urmărind dinamica creșterii producției aflăm comparații impresionante. Dacă în cursul anului 1966 producția globală industrială de la „Ceahlăul“ înregistra cifra de 94 milioane lei, în 1970 potențialul de producție a atins valoarea de 505 milioane lei. Și dacă notăm și faptul că în ultimii cinci ani în această întreprindere nu s-au făcut investiții decît 1,7 milioane lei (și acelea de la fondurile de mică mecanizare) că productivitatea muncii pe salariat a ajuns de la 120.400 la 525.000 lei și că numărul de muncitori a crescut foarte puțin (de la 828 în 1966 la 970 în prezent), desigur că o întrebare se ivește imediat pe ce căi s-au obținut astfel de rezultate în activitatea acestei deosebite întreprinderi ? „Două sunt mijloacele prin care la noi s-a obținut o creștere însemnată a productivității muncii: creșterea neîncetată a calificării oamenilor și modernizarea continuă a produselor și tehnologiilor de producție — ne spune ing. Gheorghe Zamfirescu, directorul întreprinderii. In procesul de extindere a producției industriale în condițiile cerințelor de tehnică contemporană calificarea oamenilor este un factor esențial. Și noi i-am dat toată atenția. La noi, am putea spune, toată uzina este o școală. Nu există muncitor sau tehnician care să nu urmeze cursurile de ridicare a calificării, conduse de cei mai buni ingineri. Ne procurăm mereu o documentare vastă despre noutățile din industria constructoare de mașini. Realizăm astfel un dublu efect: inginerii-conducători ai cursurilor de supercalificare profesională sunt la curent cu tot ceea ce este nou, iar masa de muncitori promovează noi trepte ale calificării pe meserii, bineînțeles în urma unor examene exigente Am urmărit îndeaproape, în decursul timpului calificarea aceluiași om în mai multe meserii ceea ce ne dă acum posibilitatea să folosim oamenii multilateral, în funcție de profilul comenzilor. Calculele ne arată că în ultimii cinci ani 80 la sută din dezvoltarea producției globale s-a realizat pe baza creșterii productivității muncii și doar 20 la sută pe seama creșterii numărului de muncitori. Fără îndoială, calificarea superioară deține rolul primordial în elevarea producției. In următorii cinci ani producția noastră va crește mereu, ajungînd în 1975 la un miliard de lei și 90 la sută din creșterea ei se va realiza numai prin sporirea productivității muncii" Despre a doua cale — organizarea științifică a producției — am cules amănunte interesante de-a lungul unei vizite prin uzină. In primul rînd, a fost introdus un sistem informational, zilnic, dar extrem de simplu, care oglindește în orice clipă situația producției pe uzină, pe secții, pe fiecare comandă în parte — dar și în ceea ce privește aspectele activității economice i aprovizionarea stocurilor de materii prime și materiale, desfacerea produselor și situația financiară a întreprinderii, în urma unor studii, la care au fost atrași un mare număr de tehnicieni și ingineri, s-a ales cea mai bună variantă de organizare a proceselor tehnologice. De la depozitele de materii prime și materiale și pînă la depozitele de produse finite s-a creat un flux continuu, într-un singur sens. Nu există transporturi interne încrucișate de materiale sau piese. Tot transportul uzinal a fost containerizat, toate echipele de muncitori fiind încontinuu aprovizionați cu tot ce le este necesar. O grijă deosebită se acordă pentru înlăturarea proceselor tehnologice depășite, neproductive. Aș nota numai două exemple. S-a observat că la sudarea țevilor de aluminiu pentru aspersoarele de irigare se produc „gîtuiri" în fluxul tehnologic. S-a format un colectiv care a studiat situația și care a propus și soluția introducerea sudurii automate. Dar nu există un agregat în țară pentru sudarea țevilor de aluminiu. Un mare grup de ingineri, muncitori și tehnicieni s-au apucat să construiască unul și după o susținută muncă s-a realizat, prin autoutilare, o mașină de sudat automat țevile care a fost înscrisă ca invenție; de la 10 minute cît dura o sudură manuală, mașina a redus timpul la mai puțin de 3 minute. La linia tehnologică de fabricare a generatoarelor de acetilenă, superfiltrelor, și betonierelor operațiunile de vopsit se făceau manual. A fost construit un tunel de vopsit cu un transportor cu lanț prin folosirea căruia productivitatea vopsitorilor, a crescut considerabil. Desigur că în rezolvarea problemelor tehnice și de tehnologie calificarea superioară a oamenilor — urmărită an de an cu deosebită grijă — are un cuvînt greu de spus. Colectivul tehnic al uzinei își trăiește viața la continuă tensiune, punîndu-i-se mereu în față spre rezolvare probleme de veșnică modernizare a tehnologiilor și proceselor de producție. Nu e de mirare că o asemenea grijă susținută pentru bunul mers al producției de la „Ceahlăul“ este răsplătită pe deplin. In ultimii ani nu s-a înregistrat din partea clienților nici o reclamație de calitate sau întîrziere de livrare. Ion MILITARU CumA ECONOMICA la se ajunge cotele superioare ale productivității Din experiența întreprinderilor fruntașe Experimentarea noului sistem de evidență tehnică - operativă Privită ca o sarcină deosebit de importantă trasată de conducerea de partid și de stat în cadrul măsurilor de perfecționare a conducerii și planificării economiei naționale, sistemul informațional economic și de decizie — care se experimentează în prezent — subliniază o dată mai mult tendința constant — evolutivă spre antrenarea maximă în circuitul activității întreprinderilor tuturor posibilităților ce conduc spre dezvoltare, spre eficiență. Prima fază în desfășurarea acțiunii de raționalizare a sistemului informational, respectiv a evidentei tehnice — operative — parte integrantă a acestui sistem — a fost initiată cu doi ani în urmă antrenînd întreprinderi din diferite ramuri ale economiei nationale. Pe baza proiectelor propuse de întreprinderile reprezentative, Institutul central de studii pentru problemele conducerii, economiei, organizarea muncii și perfecționarea datelor din economie (I.C.O.P.) din cadrul Ministerului Muncii în colaborare cu întreprinderile reprezentative au elaborat proiecte pe activități, care se experimentează în perioada mai — septembrie a acestui an, în cadrul acestei acțiuni. Fabrica de ciment Bicaz experimentează 11 proiecte specifice diferitor activități. Dintre acestea 5 proiecte se experimentează de către serviciul salarizare — personal în colaborare cu alte compartimente de specialitate din întreprindere. Proiectele se referă la următoarele activități: angajarea personalului; protecția muncii; înregistrarea prezentei și utilizarea timpului de muncă; pregătirea profesională și promovarea cadrelor; calculul salariilor și întocmirea statelor de plată. Ce aduce nou în perioada experimentării sistemul îmbunătățit de evidență tehnicăoperativă ? Dacă ne referim la activitatea de angajare a personalului, cererea de angajare a fost înlocuită cu fișa de angajare, care cuprinde toate informațiile necesare pentru luarea deciziei de angajare indiferent de forma ei. Fișa de angajare care conține și informații privitoare la starea sănătății, poartă viza tuturor, compartimentelor antrenate în această activitate. Prin noul sistem se asigură încadrarea tuturor noilor angajați chiar din primele zile de probă cunoscînd și angajatul cu ce este retribuit pentru munca prestată iar în același timp evidența încadrărilor pe întreprindere este rezolvată. Prin vechiul sistem se întîmpla deseori ca angajatul să fie plătit pe baza referatului șefului de secție mai multe luni (deși HCM 240/963 prevedea referat numai pentru prima lună) ceea ce conducea la deficiențe în sistemul de evidență și în plus angajatul afla încadrarea lui numai în momentul în care era plătit. La activitatea privind înregistrarea prezenței și utilizarea timpului de muncă s-a procedat prin înregistrarea zilnică — de către fiecare secție — pe baza foii colective de prezență efectivul de salariați scriptic, prezențele și absențele pe cauze în documentul „Prezenta pe luna .. .”. Din acest document se raportează datele telefonic din 5 în 5 zile la biroul personal pentru raportări operative și pentru informare privind respectarea planului forțelor de muncă, necesarul de angajat etc. Se centralizează la finele lunii la nivel de întreprindere, datele folosindu-se pentru întocmirea dărilor de seamă statistice și analize privind utilizarea fondului de timp. Documentul este mult îmbunătățit față de cel anterior, prin faptul că el conține elementele necesare atît în om-zile cît și în om-ore fără să existe o dublă evidență. Totodată șefii de secții au fost degrevați de raportarea zilnică, afectînd un volum mai mare de timp problemelor de organizare și de producție. Fără să mai scot în relief și alte aspecte noi introduse prin sistemul actual de evidență din întreprinderea noastră, se poate aprecia însă că toate proiectele au îmbunătățit sistemul de evidență. Raționalizările aduse au simplificat o parte din lucrări dar în același timp s-au completat cu informații care deși în perioada anterioară experimentării erau strict utile, nu se evidențiau în documentele respective. Urmează că în perioada experimentării să se facă observațiile respective asupra principalelor elemente ale proiectelor aplicate, așa încît proiectele actuale fiind îmbunătățite la sfîrșitul experimentării, să dea posibilitatea generalizării lor și în alte întreprinderi din industria materialelor de construcții. Suzana GEANGALAU, șef serviciu salarizare-personal Fabrica de ciment Bicaz. Trifan Dumitru, frezor la întreprinderea mecanică Rospan. C. SCARLAT Foto : Zeci de mii de lei însemnate suprafețe cu in paragina irosiți, de teren CM U RĂSPUNDE ? In urma unui raid-anchetă avînd ca temă pregătirile pentru viitoarea recoltă de legume, în ziua de 23 ianuarie a.c. în coloanele ziarului nostru a apărut un material intitulat: „In curînd va Începe Insămîntarul în răsadnițe. Care este stadiul pregătirilor I“ în care, printre altele, semnalam faptul că la C.A.P. Roman construcția unui solar pentru care exista deja documentația necesară, nu începuse încă. O lună mai tîrziu, atrăgeam din nou atenția organelor agricole județene, consiliului de conducere asupra acestei situații intolerabile, insistînd asupra faptului că costul destul de ridicat al construcției — circa 120.000 lei — trebuie amortizat în cel mai scurt timp, ceea ce impunea începerea construcției solarului, obiectiv de o deosebită importantă pentru aprovizionareea cu legume timpurii a orașului Roman. I Tîrîș-grăpiș s-au procurat materialele necesare, s-au găsit constructori pricepuți și solarul s-a ridicat, ferind de capriciile primăverii acestui an suprafața de un hectar. Cum este și firesc, ne-am fi așteptat ca sub acoperișul de polietilenă să crească în voie, supravegheate cu atentie și dragoste, legumele atît de solicitate pe piață, par, așa, cum na declara tovarășul ing. Constantin Mihai, președintele cooperativei, deși existau condiții ca în solar să se producă legume, dacă se începea lucrul din vreme, acesta nu va intra în producție în acest an. Și scepticismul tovarășului președinte nu a fost dezmințit. Solarul, care a costat peste o sută de mii de lei, lăsat în părăsire imediat după ce a fost construit, arată ca în fotografia alăturată. In timp ce pentru fiecare palmă de pămînt s-a dus și se duce și acum o adevărată luptă, un hectar din cel mai bun pămînt afectat acestui obiectiv este nefolosit! Profitînd din plin de îngrășămintele naturale existente în sol, pe întreaga suprafață cresc cele mai diverse exemplare ale florei spontane existente prin partea locului. Aceeași situație am întîlnit-o și la Miron Costin. Aici, pe o suprafață de solarii, e drept mai mică — circa 600 m.p. — au fost cultivate în primăvară tomate. In urma revărsării sursei de apă, care alimentează grădina, inundație care a afectat parțial și aceste solarii, nimeni nu s-a mai ostenit să replanteze răsadurile luate de apă. Acum, pe această suprafață buruienile au atins înălțimi apreciabile, fără ca nimeni să le deranjeze. Cît despre cele aproape patru tone de roșii ce trebuiau livrate din solarii, de pe suprafața de teren pierdută, nimeni nu scoate o vorbă. Ce are de spus în această situație Uniunea județeană a C.A.P., Direcția agricolă ? Cum se aplică și se sancționează încălcările prevederilor Legii nr. 12 ? De ce nu sunt trași la răspundere cei care irosesc banii obștei ? Iată întrebări la care dorim un răspuns cît mai grabnic din partea organelor competente 1 Iată cum arată solarul construit în acest an la G.A.P. Roman. LAPTELE IN CERCE CV DEVII Realizarea producției de lapte în cooperativele agricole merge anevoios. Decadă după decadă și lună după lună, specialiștii și președinții s-au justificat căutând tot felul de argumente. Primul, și cel mai uzitat, a fost eșalonarea reproducției (ca și cum n-ar fi existat evidența montelor, ca și cum nu s-ar ști durata gestației) și asigurarea că va veni vremea în care lucrurile se vor rezolva. Al doilea argument a fost cel a furajării. N-au fost, adică, furaje suficiente și de bună calitate. Cu toate că, dacă am avea curiozitatea să scotocim prin hîrtiile anului trecut (procese-verbale din adunări, angajamente, diverse rapoarte și dări de seamă) am vedea că aproape fără excepție anul trecut a fost considerat bogat în furaje, punîndu-se chiar problema (bazată pe posibilități certe) creării unui stoc de rezervă de 30 la sută pentru anul sau anii următori. Către primăvară, lipsind furajele. Direcția agricolă județeană a venit în ajutorul multora ; vagoane de fîn, vagoane de concentrate au fost procurate și livrate celor rămași fără hrană pentru vite. Nimeni însă n-a spus că parte din finul anului trecut a o fost recoltat tîrziu, că a fost lăsat în voia ploilor, că cocenii de porumb au fost dați netocați de cele mai multe ori, iar furajele au fost administrate fără a fi cîntărite, melasate sau saramurate. în puține locuri s-a urmărit (sau dacă s-a urmărit, faptul s-a trecut sub tăcere) în ce măsură producția de lapte corespunde unităților nutritive administrate, pentru că ar fi ieșit în evidență condițiile precare de îngrijire, care determină un consum mai mare de energie pentru întreținere. Se alimenta însă speranța că odată cu ieșirea la pășune, totul se va rezolva , va crește producția de lapte, pierderile vor fi recuperate și totul va fi bine căci lucrurile se vor sfîrși cu bine. Încheierea semestrului nu consemnează însă decît foarte ușoare creșteri, deloc concludente și deloc generale. Planul semestrial la producția de lapte a C.A.P. a fost realizat doar în proporție de 84,3 la sută, iar separat pe trimestrul II (în care s-a pășunat și s-a administrat masă verde) în proporție de 88 la sută. Cooperativele agricole rămîn datoare fondului central de produse, consumului populației cu 16.547 dl lapte de vacă, ceea ce nu este, s-o recunoaștem cu sinceritate, deloc puțin. Așadar șapte unități produc sub 400 de litri de lapte pe cap de vacă furajată într-un semestru, cele mai multe între 500-700 litri și numai cîteva peste £00 litri. Intre cele fruntașe (care, fie spus, ar mai avea foarte multe de făcut la acest capitol) se înscriu CAP Moldoveni cu 1.153 litri, Țibucani cu 1.133 litri. Da o analiză la obiect în câteva cooperative ar scoate în evidență, desigur, lucruri interesante cu caracter de generalitate. De aceea ne rezervăm această intenție pentru viitor. Acum, facem cîteva referiri statistice la nivelul întregului județ. Volumul producției (în litri) pe cap de vacă furajată, în cele șase luni pe care le analizăm, se prezintă astfel în cele 79 unități producătoare de lapte: videni cu 1.088 litri, Butnărești cu 1.030 litri. (De ce nu și Secueni, care ani de zile a talonat Moldoveni ?). Pe plan opus, CAP Tupilați realizează o medie de 311 litri, Războieni 312 litri, Dragomirești 354 litri, Cîndești 355 litri, Grumăzești 371 litri, Podoleni (!) 376 litri pe cap de vacă furajată. Nu s-a putut oare mai mult ?. Ar fi neadevărat să se creadă un asemenea lucru. Doar tot în județul nostru, întreprinderile agricole de stat realizează 1.825 litri de lapte pe cap de vacă furajată, cu 240 litri mai mult decît planul semestrului. Abia în acest caz apar evident condițiile bune de furajare specifice acestei veri, precum și faptul că vacile sunt exploatate la potențialul lor biologic. Ruperea vacilor în loturi mici, neabandonarea lor la voia întîmplării uneori pe porțiuni sterpe de pășune, administrarea la grajd a unei cantități minime de 50-60 kg de masă verde ca surplus de hrană, administrarea diferențiată, în funcție de producție, a unei cantități de concentrare, ar fi rezolvat măcar în parte probleme. Cauzele și măsurile sunt diferite, de la unitate la unitate. Ele trebuie stabilite de cele cîteva sute de specialiști care activează în agricultura cooperatistă a județului. Schimbarea în bine a situației, va putea constitui un test de competență și o dovadă de interes. D. BUZNEA Pînă la 400 401-500 501-600 601-700 701-800 801-900 Cantitatea in litri obținută Numărul 7 14 21 16 9 5 X unităților Peste 900 Exigență pentru gospodărirea materialelor . In urma publicării în ziarul „Ceahlăul“ a articolului intitulat „Economisirea materialelor, o problemă care își așteaptă rezolvarea și pe șantierele de construcții“ — în care arătam că 1 la Șantierul de construcții-montaj nr. 1 Piatra Neamț există o prea mare larghețe a consumurilor de materiale, înregistrîndu-se depășiri pe articole de calculații și elementele de cheltuieli — am primit cu promptitudine răspunsul I.J.G.M. Neamț. Printre altele, sîntem informați că problema gospodăririi materialelor pe șantiere și reducerea consumurilor specifice, au făcut obiectul unei analize în ședința comitetului de direcție, cu care ocazie au fost luate măsuri ca toți factorii să trateze cu mai mult simț de răspundere problema gospodăririi materialelor și a reducerii consumurilor specifice' Depășirile pe elemente de cheltuieli la unele capitole ale prețului de cost nu sînt în totalitate consecința unei slabe activități pe linia gospodăririi materialelor pe șantiere — se a*rată în răspunsul primit, datorîndu-se și altor cauze cum ar fi ii neconcordanța între prețurile de facturare ale materialelor și cele din devize la radiatoare, fontă, pînză asfaltată, parchete, confecții și tîmplărie metalică, prefabricate, oglinzi, iar depășirile la cheltuielile de transport sunt explicate prin efectuarea transporturilor de materiale cu mijloace auto de la I.T.A. Bacău la Piatra Neamț, în timp ce în documentații transporturilo sunt prevăzute locostația de destinație Piatra Neamț. Se menționează, de asemenea, că analiza prețului de cost l se face lunar de către factorii de răspundere, luîndu-se măsuri corespunzătoare în vederea creșterii eficienței economice a unității. în cazurile cînd s-a constatat lipsa de preocupare pe linia gospodăririi materialelor au fost luate măsuri de sancționare sau imputare a materialelor deteriorate. I ________________________________________ - Miercuri, 15 iulie 1970 tv MIERCURI, 15 IULIE 18 00 Deschiderea Microavanpremiera emisiunii 18.05 Universal-șotron | 18.30 Actualitatea în economie; 19.15 Anunțuri — publicitate ; 19.20 1001 de seri ; Emisiune pentru cei mici | 19.30 Telejurnalul de seară | 20.00 Reflector; 20.15 Telecinemateca ; VIVA VILLA 22.05 Ora editorului ; 22.30 Desene animate ; 22.40 Gala marilor interpreți români; Elena Cernei ; 23.05 Telejurnalul de noapte ; 23.15 închiderea emisiunii ; Hath«* MIERCURI, 15 IULIE ^ PROGRAMUL 1 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători ; 15.30 Compozitorul săptămînii: Gabriel Fauré; 16.00 Radiojurnal; 16.30 Consultație juridică ; 16.40 Opereta „Casa cu trei fete“ de Schubert-Berthe; 17.05 Antena tineretului „Vara ’70“; 17.30 Muzică populară; 17.40 Transmisiuni sportive ; 20.05 Tableta de seară; 20.10 365 de cîntece ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Istoria ideilor ; 21.20 Melodii lirice ; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii — Zafir Hadzimamiov ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Muzică ușoară ; 23.00 Pentru magnetofonul dumneavoastră; 23.30 Concert de muzică ușoară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă ; PROGRAMUL 11 15.00 Fragmente din fantezia lirică „Copilul și vrăjile“ de Raveli 15.30 Gintă Johnny Dorelli I 15.40 Publicitate radio ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Muzică de balet; 22.30 Paralele liricei „Nevestele vesele din „Windsor“ 23.05 Discuri rare ; 23.30 Jazz ; 24.00 Din creația vocală a lui Benjamin Britten; 0.40—1.00 Piese instrumentale de Romeo Alexandrescu. JOI 16 IULIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Muzica dimineții 6.05— 9.30 Muzică și actualități; 7.00 Radiojurnal; 9.30 Odă limbii române ; 10 10 Curs de limba rusă ; 10.30 Muzică ușoară; 11.05 Arii din operete ; 11.15 Din toate țările socialiste; 11.30 Concert pentru pian și orchestră de Jean Absil; 12.00 Recital de operă Lucia Stănescu ; 12.25 Știința la zi; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană 13.22 Muzică ușoară ; 13.45 Dragi mi-s cîntecul și jocul; 14.00 Caleidoscop muzical; 14.50 Cîntece populare. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal; 7.10 Program muzical; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți ; 9.00 Jocuri dunărene ; 9.10 Curs de limba rusă ; 9.30 Creații corale ; 9.45 Pagini din operele lui Ambroise Thomas ; 10.30 Variațiuni simfonice ; 11.00 Soliști și formații artistice de 11.40 Selecțiuni din amatori ; opereta Gheișa de Jones ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Concert de prînz ; 13.15 Din muzica popoarelor ! 13.40 Cine știe cîștigă : 14.30 Lexiconul compozitorilor români ț 14.55 Știința la zi ; i expoziții PIATRA NEAMȚ Bibliei documentară „®. ®. Krii^onu*, Expoziție memoriala <5. T. Kirileanu, cel Mare; nr. 14 str. Ștefan — Sălile colecției de artă i Expoziția pictori români dintre cele două războaie mondiale (Piața Libertății, nr. 1). TIRCSU NEAMȚ — Casa de cultură I Expoziție populară cu vînzare de artă DURAU — Expoziție de etnografie , Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piața Libertății nr. 1 . — Muzeul memorial „Gallstrat Hogaș, str. Galistrat Hogaș or. I . — Muzeul de științe naturale, str. V. L Lenin, nr. 821 TIRfFIU NEAMȚ — Muzeul de istorie, str. V. I. Lenin — HQMGILEȘTI — Gesa memorială „Ion Greangă” — BIGAZ — Muzeul hidroenergetici și de istorie. Cine suportă costul neglijentei ? Urmare din pagina Inaliza cauzelor și a persoanelor vinovate de producerea accidentelor de muncă, rezultă că marea majoritate se datoresc conducătorilor locurilor de muncă și șefilor lor ierarhici, în aceeași perioadă. Inspectorii de stat pentru protecția muncii au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare de peste 100.000 lei. Este un act de echitate ca cei vinovați de producerea accidentelor de muncă și nu societatea sa suporte și ajutoarele bănești datorate celor în cauză. Pentru edificare să redăm cîteva exemple. La U.F.S. Săvinești maiștrii Marcel Soel, Constantin Saulea și Victor Moraru, existentă la necontrolînd situația locul de muncă înainte de inceperea lucrărilor, și neavertizlnd membrii echipei de existenta unui gol creat prin demontarea unor grătare, au provocat accidentarea operatorului chimist Filip Alexandroaie. Tot la această unitate, maistrul Gh. Asandei și ing. P. Feurdeanu, manifesting lipsă de exigență și control în respectarea măsurilor de protecția muncii, nefolosindu-se echipamentul de protecție, neorganizînd și necontrolînd operațiile de manipulare a substanțelor caustice, au facilitat accidentarea operatorului Victor Tudoran în timp ce trebuia să introducă acid sulfuric în sarîa de catalizatori. Pentru aceste cazuri și altele, s-au întocmit cuvenite de către documentațiile ,fieful asigurărilor sociale și pensii și s-a cerut conducerilor întreprinderilor în cauză să restituie fondului de asigurări sociale sumele acordate ca ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă prin recuperare de la cei vinovați de producerea accidentelor de muncă. Aplicînd și măsura răspunderii materiale în cazul producerii accidentelor de muncă, dorim ca ea să ducă la sporirea atenției factorilor răspunzători de sigurarea măsurilor de protest a muncii și de evitarea accidentelor. V