Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-08-08 / nr. 765

1 In cinstea marii sărbători Succese de prestigiu în economia județului Planul la zi­­ depășit cu 222 tone hirtie și cartoane Continuind șirul rezulta­telor bilfie din primele 7 luni ale anului. In aceste zile din luna august la Fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris” se înregistrează noi succese în întrecerea so­cialistă. In primele 6 zile, de exemplu, s-au realizat su­plimentar 12 tone hîrtie cartoane, prevederile planu­și lui la aceste sortimente fiind depășite cu 222 tone. în fe­lul acesta colectivul fabricii este hotărît să-și realizeze mai devreme angajamentul luat pentru acest an. Obligații­­ la timp onorate (și la un ridicat * nivel calitativ Evidențiam în numerele trecute ale ziarului nostru că majoritatea întreprinderilor, industriale din județul Neamț, încheind cu succes bilanțul ce­lor 7 luni din acest an, depă­șind substanțial principalii in­dicatori ai planului de produc­ție și-au asigurat un avans considerabil pentru îndeplini­rea mai devreme a angajamen­tului și depășirea acestuia pînă la finele anului. Intre suc­cesele evidențiate ne refeream și la faptul că sarcinile de ex­port la nivelul județului au fost depășite atât față de plan cât și față de contractele din această perioadă. Cifrele sunt concludente : 3,4 la sută față de plan și 4,5 la sută față de contract. Majoritatea unităților econo­mice care au sarcini de export și-au depășit prevederile de plan. Se evidențiază, prin re­zultate deosebite, Uzina de țevi Roman care a livrat cu 4.747.000 lei valută mai multe produse decit prevederile de plan din această perioadă. Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Pia­tra Neamț cu aproape 4.700.000 lei valută, Fabrica de ciment Bicaz care a realizat peste 80 la sută din planul anual, între­prinderea mecanică Roman, Fabrica de hîrtie și cartoa­ne „Comuna din Paris“ etc. Peste tot, in întreprinderile județului nostru în aceste zile de puternic entuziast și de în­suflețită întrecere, oamenii muncii pentru a întîmpina cea de-a 26-a aniversare a elibe­rării patriei cu noi succese, depun eforturi susținute pen­tru ca toate obligațiile față de beneficiarii străini să fie ono­rate la timp și la un ridicat nivel calitativ. Aceasta este de fapt un obiectiv important din angajamentul organizației ju­dețene de partid și care se în­făptuiește cu succes. Productivita­tea muncii - la baza sporului producției industriale -.una iulie, ca primă­ parte a celui de-al doilea semestru din acest an, a constituit pen­tru industria județului o peri­oadă de activitate rodnică aflată prin nivelul al realizărilor, pe o superior treaptă înaltă a curbei ascendente a dezvoltării, a îndeplinirii și depășirii cu succes a sarcinilor actualului cincinal. In perioa­da amintită sporul producției globale industriale a repre­zentat aproape 43 milioane lei, concretizat intr-un volum mai mare de laminate, fire și fibre sintetice, îngrășăminte chimi­ce, materiale de construcții, bunuri de larg consum etc. Un lucru îmbucurător­­l constituie faptul că majorita­tea sporului producției indus­triale a fost obținut pe seama creșterii productivității mun­cii, indicator care a fost îmbunătățit față de pre­vederile initiale cu 3,4 la sută. In felul acesta se realizează principalul element dinamizator al dezvoltării eco­nomice — obținerea unei uni­tăți de producție maximă cu un consum de muncă cit mai mic — prin încadrarea majorității întreprinderilor îa numărul mediu scriptic planificat. La întreprinde­rea mecanică Piatra Neamț a intrat în producție un atelier de zincare După ce s-au executat cu succes probele tehnologice, la întreprinderea mecanică Piatra Neamț, s-a dat în ex­ploatare atelierul de zincare la rece și la cald. Executat din fonduri de mică mecani­zare. In cadrul acestui ate­lier se vor executa operații­le de acoperiri galvanice la toate furniturile echipamen­tului de irigații și la alte pro­duse pe care le execută în­treprinderea. Pînă acum, pro­cedeul de galvanizare se e­­xecuta prin cooperare cu alte întreprinderi, operația fiind destul de costisitoare. Se preconizează ca numai prin reducerea costurilor cu transporturile și a altor chel­tuieli, întreprinderea pietrea­­nă să realizeze anual econo­mii de circa 1 milion lei. La atelierul respectiv, compus din secțiile de zincare la re­ce și la cald vor lucra în două și trei schimburi 17 muncitori bine pregătiți pro­fesional. In realizarea acestei instalații o contribuție deose­bită au adus-o tehnicianul Ion Avadanei, ing. Ion Scutaru și șeful de secție Dumitru Go­gea. ^‘jimmnmniir.'mnHnnHMmmmiinmiiniiiniiiiinnniniHiuuiHiunninmnmmnniinmniiHn I I [ORGAN AL COMITETUlU JUDEȚEAN NEAMȚ At P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III Nr. 765 Sîmbătă 8 august 1970 4 pagini 30 bani Prin mobilizarea tuturor forțelor să se recolteze în totalitate, în cel mai scurt timp, grîul de pe ultimele suprafețe In seara zilei de 6 august se recoltaseră în județ 28.268 ha cu grîu­l aproape jumătate din suprafață — respectiv 12.500 ha — cu mina, restul cu com­bina. Un număr de douăspre­zece cooperative, cea mai mare parte din zona Roman, încheia­­seră deja lucrarea, altele re­coltează acum ultimele supra­fețe. Dacă ar fi­­ săi avem în ve­dere ritmul realizat în zilele de­­ 5-6 august, de circa 2.200 ha/zi, ar însemna să credem că di­ferența de 4.700 ha, care mai rămăsese pînă la acea dată, va fi strînsă de pe cimp într-o zi, două. Contrariu aparențelor, în­să, există pericolul ca lucra­rea să se întindă încă pe un număr mare de zile, deoarece rămînerile în urmă apar la un număr redus de cooperative. Așa, spre exemplu, în vreme ce la Bîrgăoani, Boțești, Costi­șa, Oniceni și în alte realizarea planului este locuri inte­grală, într-un număr de coope­rative nu s-au făcut nici jumă­tate din lucrare. La Dochia, spre exemplu, s-a realizat în propor­ție de 48 la sută, la Bălțătești și Gîrcina de 38 la sută iar la Oglinzi de 36 la sută. In două comune — Ghindăoani și Urecheni — s-a recoltat 51 la sută din suprafața însămînțată, iar la Drăgănești 50 la sută. A­șadar, mai sînt cooperative unde lanurile de grîu nerecoltat mă­soară sute și sute de hectare. Oricîte circumstanțe am acor­da celor rămași în urmă, nu reușim să înțelegem în nici un chip cum se poate ca, de la începerea campaniei și pînă acum, la Gîrcina s-au recoltat doar 80 ha din cele 210 afla­te în cultură, la Oglinzi 78 din 218 ha, iar, la Băltătești 95 din 250 ha. Care a fost viteza zilni­că realizată . Este greu să ne imaginăm. Campania este în­cepută de două săptămîni bune ceea ce înseamnă că combine­le nu au fost folosite, că co­sașii și secerătorii nu s-au prea grăbit să iasă la lucru. Dacă am accepta că la Dochia, unde mai sînt de recoltat circa 240 ha, la Băltătești, Oglinzi și Gîrcina, unde mai sînt intre 130-150 ha, să se lucreze în același ritm, precis ne-ar apuca luna septembrie cu griul pe câmp. La culpa pe care o au con­siliile de conducere ale coope­rativelor, specialiștii, pentru că nu au organizat suficient de bine munca, se adaugă culpa secțiilor de mecanizare, care n-au folosit cu randament ma­xim combinele și presele de balotat paie. Pentru lichidarea în 2-3 zile a situației trebuie să fie mobi­lizați toți cooperatorii la mun­că, astfel încit suprafețele re­­coltabile manual să fie realiza­te în cel mai scurt timp. Din cooperativele învecinate, care au terminat sau sunt pe punc­tul de a­ termina recoltatul, să se redistribuie un număr de combine pentrui a grăbi ritmul mai ales în comunele­ citate ca foarte rămase în urmă. Toate mașinile și utilajele să fie ex­ploatate intens. Combinele să realizeze minimum 3-4 ha/zi iar presele de balotat pare să lu­creze neîncetat, pentru a se putea elibera terenul și a se face alături de vară, imediat ce paiele au fost ridicate. Prin toate aceste măsuri, se vor crea condiții ca în următoarele 2-3 zile recoltarea să fie încheiată. Deși am mai spus, reperăm și cu acest prilej că exiști foar­te mari rămîneri în urnă la treierat. De aceea, este impe­rios necesar ca, paralel cu re­coltatul ultimelor suprafețe, să se zorească treierișul. Nu putem considera cîștigată bă­tălia plinii, pînă ce ultimul bob nu va fi depozitat In­ hambare. Se cer eforturi generale, pe toate planurile, pentru ca în următoarele zile să putem de­clara încheiată campania de recoltare și treieriș. SARCINI SPORIȚI CASEI JUDEȚENE A CREAȚIEI POPULARE IN CADRUL MIȘCĂRII ARTISTICE DE AMATORI După cum se știe, Casa județeană a creației populare, instituție a Consiliului popular județean, funcționind în siste­mul instituțiilor cultural-educative ale Comitetului județean pentru cultură și artă, are ca principal obiectiv îndrumarea metodică de specialitate, a activității artistice de amatori și stimulează cercetarea și valorificarea creației artistice popu­lare. Ne-am adresat tovarășului George BARARU, directorul Casei județene Neamț a creației populare, cu rugămintea de a ne vorbi mai amănunțit despre atribuțiile acestei instituții, despre sarcinile ei concrete, după apariția Decretului Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România privind orga­nizarea și funcționarea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. — Casa Creației populare a­­cordă asistentă de specialitate, prin metodiștii ei, caselor de cultură și căminelor culturale, sindicatelor, cooperativelor meșteșugărești, școlilor, uni­tăților (formațiilor) culturale ale tineretului și altor organizații cu profil artistic de amatori,, în vederea organizării și des­fășurării activității formațiilor și cercurilor artistice de ama­tori de la orașe și sate, în scopul îmbunătățirii sub aspect metodologic a activității cu artiștii amatori. Casa creației populare inițiază și organizea­ză consfătuiri, seminarii, cursuri, instructaje pe genuri de artă cu instructori, interpreți, crea­tori populari, activiști cultu­rali, membri ai cercurilor lite­rare, muzicale etc., tabere de creație pentru artiștii plastici amatori, schimburi de expe­riență, spectacole și repetiții model, șezători literar-folclori­­ce, publică lucrări de reperto­riu și metodică necesare for­mațiilor artistice. Prin intermediul Casei crea­ției populare este stimulată pă­trunderea­­ artei culte în așeză­­mintele culturale de la sate, în scopul creșterii contribuției mișcării de amatori la educa­ția estetică a maselor, în sco­pul valorificării creației popu­lare, această instituție­ organi­­zează acțiuni­ sistematice de cercetare științifică, pe baza cărora alcătuiește culegeri din folclorul local. Totodată Casa creației popu­lare inițiază și organizează concursuri si festivaluri artis­tice, manifestări folclorice de amploare, spectacole reprezen­tative, expoziții de artă plas­tică și de artă populară, expo­ziții de fotografii, festivaluri cu producții ale cineclubufi­c. cucu (Continuare in pag. a III-a) . 111m Prin amenajările făcute recent de Consiliul popular municipal Piatra Neamț, parcul „Gozla” oferă în prezent vizita­torilor un nou și agreabil punct de atracție. Foto: P. ȘIMON i ­ Jn interiorul j ! ziarului 1 Pagina economică Invitație I la I drumeție ! Semnalăm curier „Prietenii căr­ii social-politice" ' Inițiativa de a relua o preo­cupare cu largi implicații In pregătirea social-politică a ti­neretului romașcan aparține Comitetului municipal U.T.C. care, începînd de miine, du­minică 9 august a.c., va aduna periodic membrii recent înfi­ințatului cerc de „Prieteni ai cărții social-politice“, în ca­drul unor dezbateri tematice proiectate a fi cit mai diverse și mai atractive. Zilele acestea și-au exprimat dorința de a lua parte la activitatea cer­cului numeroși tineri de I.M.R. și F.Z.R., care vor con­ta­stitui nucleul de bază al pri­mei reuniuni, ce se va desfășura la sediul Cabinetului munici­pal de partid. Vor fi invitați să participe la aprofundarea unor probleme și noțiuni politico-fi­­lozofice personalități univer­sitare și publiciști din țară, cu sprijinul cărora, suntem­ siguri, cercul își va îndeplini meni­rea cu și mai mult succes. Spectacol de muzică ușoară „Melody­ Bar" se intitulează spectacolul de muzică ușoară prezentat astă seara de un co­lectiv de artiști amatori ai Ca­sei de cultură a studenților din Iași pe scena Casei de cultu­ră din Roman. Acompaniază formația vocal-instrumentală „înger și Demon“, condusă de Ionel Badea. Pe lingă tinerii soliști ieșeni, își vor da con­cursul și trei interpreți din ge­­nerația mai vîrstnică, nu lip­­siți însă de popularitate : Gigi Marga, Sonia Cruceru și Luigi Ionescu. Prezentarea progra­mului și momente vesele­i Ni­­colae Dinică, actor al Teatru­lui de Stat din Ploiești. Spec­tacolele vor începe la orele 17,30 și 20,30. Pentru automobilisti ? Excursii in Iugoslavia O.N.T. „Carpați“ lansează au­­tomobiliștilor invitația de a e­­fectua excursii de 12 zile în Iugoslavia la volanul autoturis­melor proprietate personală. Itinerariul ce­­ urmează a fi străbătut are drept­ puncte de trecere următoarele localități­i Timișoara — Belgrad — Sara­­­jevo — Dubrovnik — Split — Plitvice — Rijeka — Zagreb — Belgrad (aici vor fi petre­cute ultimele două zile). Pe timpul excursiei, turiști­lor le sunt asigurate servicii de categoria a ll-a, la prețul total de 2.531 lei , bani de schimb i 528 lei. Posesorul automobilu­­lui va plăti un plus o sumă de 822 lei, reprezentînd valoarea celor 250 t­ de benzină ce ur­mează a fi consumați pe drum. De Io A, S. Loto * Pronosport 0 AU JUCAT... AU CIȘTI­­GAT! Aceasta este „explicația“ (iar pentru unii — „morala“) u­­nor noi și însemnate cîștiguri obținute la sistemele foto-Pro­­nosport de participanții din ju­dețul nostru. Dovedindu-și în continuare eficacitatea, siste­mul „loz în plic”, a desemnat noi cîștigători în persoana par­ticipanților Moisil Gh. Dumi­tru din comuna Răucești (10.000 lei), Toader Furtună și Nicolae Furtună din comuna Pipirig (au obținut fiecare cîte un premiu în valoare de 5.000 lei). De asemenea, trebuie reținu­­tă însemnata sumă de bani pe care a cîștigat-o Gheorghe Monoranu din comuna Șoimă­­rești la tragerea bot­o din 24 iulie a.c. I 13.615 lei. Desigur, toate aceste exemple sînt și un îndemn pentru dumneavoas­tră , numai jucînd cu consec­­ventă la sistemele boto-Prono­ (Continuarea curierului In pagina a II-a) lA/^^WWWVWW^^WVNA/WyWWWWWyWWWV* Fără îndoială, dintr-o va­canță lungă și bogată ln pe­ripeții, cele mai rezistente impresii le furnizează ambian­ța taberei pionierești. Multe dintre ele se vor răsăci, a­­nulate de vacante mai sedu­cătoare, altele Insă vor dăi­nui până la zenit printre a­­mintirile „muzeului nostru i­­maginar“ si, bind filmele me­moriei se vor aduna In nu­măr mare, aducerea aminte a unor vederi trecătoare, cu un loc nocturn schite­ind In Poiana Maicilor. In jurul că­ruia copii îmbujorați de do­goare se întreceau In a fi mai veseli ca niciodată, va ■ trezi nostalgii incinzătoare, venite din vraja tihnită a co­pilăriei. Primul interlocutor, de la care solicităm amănunte re­feritoare la activitatea din acest sezon a taberei pionie­rești de la Bicaz, este tova­rășul prof. Petre Mândru, co­mandantul unității: „Tabăra noastră — ne spune dinsul — este adaptată condițiilor na­turale datorate împrejurimi­lor si de aceea programul al­cătuit în prealabil pune pe prim plan excursiile și dru­mețiile la Cheile Bicazului și Tarcău (cu vizitarea cele­brei păstrăvării). In zona la­cului de acumulare tunde copiii au prilejul Bicaz u­nei inedite plimbări cu vapo­rașuli, precum și pe dealuri­le din imediata apropiere a taberei. In felul acesta, cei 160 de pionieri cu­ cuprinde o serie de 14 zile, pot cu­noaște In amănunt aceste locuri In plus, noi am prevă­zut pentru fiecare deplasare amănunte explicative sau concursuri pe teme turistice, capabile să fixeze cunoștin­țele dobândite în timpul anu­lui școlar. De asemenea, a­vem prevăzută o excursie de două zile pe Ceahlău, timp în care tabăra noastră ca­pătă ținuta unei veritabile expediții pionierești. Progra­mul de fiecare zi mai cu­prinde concursuri cultural­­sportive, locuri distractive, proiecții de filme artistice sau documentare, colecționa­rea de plante pentru ierbar. In decursul acestei veri ne vizitează aproape 500 de co­pii, veniți din județele Su­ceava, Prahova și Sibiu, că­rora noi, nemtenii, dorim să se creăm două săptămîni incomparabile’. O zi petrecută in mijlocul pionierilor de aici ne-a con­solidat părerea că, să fii pe­dagog In timpul vacantei este cu mult mai greu de alt In timpul anului școlar. Coman­danții de detașament, de pil­dă, trebuie să fie inițiați în tainele sportului, pentru ca In ziua desfășurării­­ mini­­spar­tachiadei taberei să fie capabili să dea indicații de veritabili manageri, trebuie să fie buni muzicieni. In ve­derea serilor dedicate cinte­­celor pionierești, trebuie să fie In egală mlăsură natura­listă, geologi, pasionați tu­riști, desenatori, buni po­vestitori, recitatori, tehni­cieni și cite și mai­cile, toate acestea, Îmbinate spre a fi dozate măiestrit la ocazia cu­­venită. Concluzia ne este confirmată de conversația cu prof. Petre Zamfirescu — di­rectorul taberei­ .Sunt un vechi director de tabere de vară destinate pionierilor, dar cu toate acestea expe­riența mi se amplifică de la an la an. Adesea mă Intil­­nesc au foști elevi, care, oda­tă, mi-au fost dați în grijă și mă miră prospețimea impre­siilor lor. Căci, noi dorim să-i învățăm aici multe pe copii, relaxându-i totodată". A însoți un grup de pio­nieri Intr-o ,plimbare numit“ înseamnă In fapt la spiona o caravană sui-gene­­a neris, Indreptlndu-se parcă spre un ideal al iernalrii. In cazul nostru, ținta escapadei este masivul Ceahlău și­a$a se face că escaladarea pro­pusă constituie, pentru ma­joritatea participanților, o aventură frapantă. Inedită. Cercul micilor naturaliști intrat Insă din prima ei de a excursie Intr-o concurentă de­clarată au cercul micilor geo­logi. Concurenta e numai a­­parentă, căci fiecare membru al celor două rivale se va în­toarce acasă ca trofee pre­țioase. Partea plină de farmec a expediției a fost Insă Inop­­tarea In corturile de cam­panie Instalate pe minunatul platou al Poienii Maicilor. La locul de tabără al serii de­dicate aici basmului „invitat de onoare’ a fost baciul «fi­nei din apropiere, la insis­tenta generală, acesta a o­­ferit un "recital" de doine fără seamăn din fluier, după care­­ i-a desertat tolba plină de snoave care mai de care mai hazlii. Botărit lucru, a­­semenea clipe nu se uită niciodată. L CRISTIAN STĂJIE UT NEUITAT AIE VACANTEI

Next