Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-01-13 / nr. 897

Miercuri, 13 ianuarie 1971 Dreptul de conducere și control să se exercite cu mai mu­tă eficiență Sunt oameni care con­sideră că trebuie să fie la înăl­țime atunci cînd sunt chemați să prezinte un referat în fața unui organ superior, dar tra­tează cu indiferență, expediază însărcinarea atunci cînd sînt chemați să facă același lucru în organizația de unde fac par­te sau în sectorul unde-și des­fășoară activitatea. Iată-mă la vechea fabrică pietreană „Comuna din Paris", unde n-am fost niciodată și nu cunosc deci forța organizați­ilor comuniste. Printre interlo­cutorii mei a fost și Ion Carp, muncitor, șef de echipă, secre­tar al organizației de bază a P.C.R. din schimbul A . Pro­ducție. Este unul din acei oa­meni cu care se poate discuta sincer, care nu „expediază" ne­­realizările pe cărări lăturalnice lăsîndu-te nelămurit nu numai asupra a ceea ce nu s-a făcut, dar și asupra a ceea ce s-a vorbit... îmi place, îi zic, felul cum și-a rostit acest om cuvîntul în adunare (este vorba de comu­nistul Ion Miron, conducător de mașină)­ . era mult mai bine dacă ar fi fost invitați la adunare și cei care ne fac gre­utăți în procesul de producție” — dumneata ce părere ai, nu trebuiau invitați ? — Trebuiau și ei invitați, cu toate că nu avem dintre aceștia prea mulți... — Nu găsești de cuviință că acest referat întocmit de șeful secției este extrem de ușurel și nu prezintă o bază de discu­ții ? — Așa este clar, șefu­l șef, parcă mata nu știi... Referatul întocmit avea patru pagini scrise de mină,­­ din care două subliniau importan­ța momentului, iar celelalte se străduiau să dezbată „Preocu­parea comuniștilor și a condu­cerii secției în vederea redu­cerii consumurilor specifice pe zona de produs“ — tema pusă în discuție în adunarea genera­­lă a organizației de bază de pe data de 13 iunie 1970. — în referat nu se spune ni­mic despre nici un om și nici oamenii nu s-au omorît cu cri­tica ? — Apoi, atît timp cît trebu­rile merg bine, e și normal să nu fie critică. Omul nostru, cum știți, cînd e vorba de... — Șeful scrie aici : „evident că succinta prezentare a reali­zărilor noastre pe primele opt luni... ", de ce opt luni dacă era în iunie ?... — Ori a greșit el, ori situa­ția­­ prezentată de la alegeri și pînă în acel moment... Este inutil acum să ne între­băm dacă acel referat a fost prezentat la acea adunare sau la alta, rămîne să stabilească cei în cauză, pe noi ne intere­sează că acest „referat” a fost prezentat într-o organizație de bază de către un inginer, unde era pusă în discuție activitatea conducerii adminis­trative a secției, a tuturor oa­menilor, că aceste cîteva foi scrise nu prezentau mare im­portanță pentru menirea acelei adunări și că din acest motiv n-au constituit, cum era de așteptat, o bază de discuții. N-au fost făcute propuneri in­teresante și ferme din partea oamenilor pentru ca tema im­portantă dezbătută — reduce­rea consumurilor pe zona de produs — să-și atingă scopul ca fiecare să plece de la adu­nare convins că la fiecare lot de muncă există posibilități de reducere a consumurilor cifice, că organizația lor spe­cie partid reprezintă o forță capa­bilă oricînd să pună în discu­ție și să rezolve o problemă oricît de dificilă, că membru al ei, indiferent fiecare de funcție, trebuie să răspundă în egală măsură în fața organiza­ției, că aici se descoperă re­zerve, se găsesc soluții pentru orice problemă. Nu mult mai bine stau lu­crurile din acest punct de ve­dere la organizațiile din schimbul B și de la atelierul me­canic; în schimb, la nivelul comitetului de partid, proble­mele puse în discuție au avut o bună bază de pornire, s-au dezvăluit multe neajunsuri, au fost scoase în relief realizări și lipsuri ale comitetului de di­recție din diverse compartimen­te unde acționează, s-au luat măsuri... Deci, organul politic superior din fabrică își exerci­tă pe deplin dreptul de control, de conducător asupra condu­cerii administrative. Participăm activ la ședințele comitetului de direcție, sunt prezentate rapoarte și Informări lunare în cadrul comitetului de partid de către directorul fa­bricii, trimestrial se fac anali­ze ale muncii desfășurate de către comitetul de direcție, zice George Chermeș, secretarul or­ganizației de partid. Atunci care-s cauzele că la nivelul organizațiilor de bază lucrurile stau tocmai invers ? Din constatările noastre reiese că această întrebare are trei principale răspunsuri: a) Une­le comitete de partid nu se preocupă suficient pentru întări prestigiul, autoritatea se­­­cretarilor și a birourilor și nu ajută suficient la pregătirea a­­dunărilor; b) Din acest motiv, aceștia n-au curajul să insiste pentru ca un referat să fie în­tocmit la timp și... reîntocmit dacă este cazul, să tragă la răspundere, să intervină; c) de aici decurge „schematis­mul", neînțelegerea de către conducătorul administrativ faptului că aici nu conduce mun­­­citorul „X" sau „Y" căruia el îi acordă sau nu o categorie la salar, fie aceștia secretari sau membri în comitet, ci conduce partidul prin organizația sa de bază și în acest mod trebuie să simtă el răspunderea. Alexandru IACOB Cinema PIATRA NEAMȚ — Pa­noramic I „Călugărița din Monza“ — producție a stu­diourilor italiene cu Ann Heywood, Margarita Lo­zano și Hardy Kruger. în completare, scurt — metra­jul românesc „Student la Iași“ (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica­­ „Măsura riscului” — film color al rea­lizatorilor sovietici, cu Inno­­kenti Smoktunovski („Ham­let“) ; în completare, scurt­­metrajul românesc „Terra“ (10 , 14,30 ; 16,30 ; 18,30 , 20,30). ROMAN — 23 August i „Răzbunarea Sfintului“ film englez, cu cunoscutul actor Roger Moore; în completare, cîteva filme de desene ani­mate. (10, 15. 17, 19, 21). — Victoria — „Medicul de la asigurări” — film ita­lian, cinemascop, color cu Alberto Sordi și Pupella Maggio (premiu pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar — 1969) (10 14, 16, 18, 20). TIRGU NEAMȚ — Victo­ria I­ție a „Monștrii“ — produc­studiourilor italiene, însumînd cîteva scheciuri din moravurile vieții mo­derne italiene. In comple­tare „Mitică și formula lui de viață“ (10, 16, 18, 20). TARCĂU­L „Să ucizi o pa­săre cîntătoare“ — producție a studiourilor americane (16, 18, 20). V vremea Vremea în încălzire ușoa­ră cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic. Temperatu­ra aerului va înregistra o creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între — 10 și — 5 grade, iar maximele între — 4 și 3 grade. Constituite în anul 1969, co­misiile de judecată, expresie a democrației socialiste, au un rol activ în educarea socialis­tă a cetățenilor în spiritul pro­movării unei atitudini corecte față de muncă, întăririi și dez­voltării avutului obștesc, asi­gurării unei bune comportări în societate, înlocuind și preluînd activitatea vechilor organe de jurisdicție a muncii (comisii­le pentru soluționarea litigii­lor de muncă și consiliile de judecată), în cei doi ani de ac­tivitate, comisiile de jude­cată $i-au dovedit din plin rolul de organe obștești de influențare și jurisdicție, în cadrul județului, în între­prinderi, organizații economice, instituții își desfășoară activita­tea peste o sută de comisii de judecată, în cadrul cărora mai mult de cinci sute de muncitori, tehnicieni, ingineri și alte ca­tegorii de cetățeni dintre cei mai bine pregătiți profesional, cu rezultate deosebite în mun­că și cu o reputație neștirbită, se străduiesc să rezolve cu competență cauzele venite spre soluționare. Ședințele de jude­cată bine organizate, participa­rea activă a membrilor com­­­pletului la dezbaterea cauze­lor, administrarea și analizarea cu minuțiozitate a probelor, pro­nunțarea unor hotărîri înte­meiate și bine motivate, au asigurat crearea unui pres­tigiu binemeritat multora din aceste organe. în a­­cest sens evidențiem activita­tea comisiilor de judecată de la Centrala industrială de fibre chimice, Uzina de țevi Roman și multe altele. Mai sunt însă, din păcate, multe comisii de judecată în cadrul cărora, datorită lipsei de îndrumare tehnico-juridică din partea organelor de specialita­te, a lipsei de sprijin din par­tea conducerilor organizațiilor socialiste (obligație prevăzută de altfel în art. 53 din lege), a lipsei de interes, a formalismu­lui de care au dat dovadă u­­nii membri, rezultatele activi­tății lor nu au fost cele scon­tate. Să exemplificăm :. Competența comisiei de ju­decată de la Fabrica „Zorile noi", Piatra Neamț, a fost­ stîn­­jenită timp de mai multe luni prin faptul că secretarul de­semnat de conducerea unității a refuzat să execute această sarcină ; greutăți în activitatea lor au avut și comisiile de ju­decată de la Fabrica pentru in­dustrializarea cărnii și Fabrica pentru industrializarea laptelui care, timp de mai multe luni, nu au avut secretari; la ultima u­nitate nu s-au luat măsuri de înlocuire a membrilor plecați, fapt pentru care, o perioadă mare de timp (din semestrul I 1970), comisia nu a putut să-și desfășoare activitatea. Nu totdeauna s-a acordat se­riozitatea cuvenită ședințelor de judecată, cum a fost cazul la comisiile de judecată de la U.E.I.S. Tarcău și întreprinde­rea de industrie locală „23 Au­­gust" — Piatra Neamț f la a­­ceste comisii, în unele cazuri, ședințele s-au ținut cu un nu­măr mai mic de membri decât cel legal, ceilalți membri sem­­nînd hotărîrile ulterior. Frec­vente sînt cazurile cînd hotă­rîrile se pronunță de un nu­măr mai mic de membri decit cel prevăzut de lege, acest as­pect fiind întîlnit mai cu sea­mă la rezolvarea litigiilor de muncă. De multe ori și operativita­­tea a lăsat de dorit, fapt con­statat la I.I.L. „23 August" sau Fabrica pentru industrializarea laptelui, unde dosarele au fost rezolvate cu foarte mare în­­tîrziere. La ultima, plîngerea angajatei R. S., introdusă la 16 septembrie 1969, nu era rezol­vată nici în luna decembrie... 1970! în unele cazuri s-au pro­nunțat hotărîri, altele decît ce­le prevăzute de lege (dosarul 3/1970 al comisiei de judecată de la I.L.L. Roman) unde cel în cauză este sancționat cu redu­cerea salariului cu 10 la sută și unu... „să fie pus pe liber". Executarea promptă a hotă­­rîrilor pronunțate contribuie la­­ ridicarea prestigiului comisii­lor de judecată. Se întîmplă a­­desea ca această cerință a legii să nu fie respectată, cum a fost cazul la U.E.I.L. Roznov (aici s-a refuzat executarea u­­­nor hotărîri rămase definitivei sau la Combinatul industriei a­­limen­tare (mai multe hotărîri prin care unitatea era obligată să restituie unele sume reținu­te nejust s-a făcut cu întirzie­­re). Comentariile cu privire la remedierea deficiențelor, sem­nalate devin de prisos. Se cere din partea factorilor răspunză­tori de bunul mers al acestor organe să asigure un mai ma­re sprijin pentru corespundă scopurilor ca ele­vă pentru care au fost create. I. PATRICHI, de la Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, A. JITEANU, activist al Consiliului județean al sindicatelor feluri DE JUDECATA DIN ÎNTREPRINDERI $JÍISTITUTII - III mm minimi CEAHLĂUL Decor de iarnă. Foto I B. EMILIAN I.M. „Ceahlău“. Depozi­tul de produse finite. Călea produselor agroalimentare (Urmare din pagina I) ci, contrar tuturor uzanțelor, animalele se încarcă în auto­camioane și se duc la bazele de recepție. în acest mod, se face risipă de forță de muncă, de mijloace de transport (prin lege animalele odată recepțio­nate trebuie să fie transporta­te de către beneficiar), produ­cătorii acestor bunuri de ma­re valoare lăsîndu-se singuri la bunul plac al celor care, vă­­zîndu-se cu marfa adusă plo­con, o apreciază așa cum vor. La aceasta se adaugă și faptul că în timpul transportului și în orele lungi de așteptare, se înregistrează pierderi­ de greu­tate. In alte cazuri (și nu pu­ține) cînd animalele sînt recep­ționate la producător, sînt lă­sate în continuare în custodie zile și chiar săptămîni întregi, ocupînd spațiul de cazare al cooperativei, solicitînd munca îngrijitorilor și furajele nece­sare, în aceste cazuri, ar tre­bui, fie să se recîntărească a­­nimalele în momentul ridicării, fie să se perceapă cheltuielile de îngrijire și furajare cores­punzătoare. Sunt unele unități cultivatoa­re de sfecla, cărora le revine dreptul de a ridica mari canti­tăți de borhot din curtea Fa­bricii de zahăr Roman. Deși au­tocamioanele staționează ore în șir la încărcare, nimeni n-a for­mulat încă pretenții bănești pentru sutele și miile de ore pierdute, timp în care mijloace sunt scoase din aceste pro­ducție. De asemenea, contrac­tul prevede ca transportul bor­hotului să fie suportat de către fabrică în cazul livrării sfeclei de către producători la bazele intermediare (situația tății cooperativelor din majori­jude­țul nostru) dar în practică nu se procedează astfel. Intrucît unele cooperative au livrat cartofi fără a trimite de­legați la recepție la destinatar, unii gestionari ai beneficiarilor au stabilit calități inferioare ce­lor reale, în dauna celor care i-au semănat, prășit, cules și transportat. Aceste deficiențe nu au fost sesizate de 17 consi­lii de conducere ale C.A.P. din județ, printre care Gîrcina, Podoleni, Cîndești, Dumbrava Roșie, Bodeștii de Sus și Bo­­deștii de Jos, care au pierdut valori importante în cea mai deplină liniște. Care este explicația apari­ției unor asemenea situații dă­unătoare, unor asemenea fisuri ce duc la pierderi pentru coo­perativele agricole și la căpă­tuială pentru tot soiul de de­legați, împuterniciți și achi­zitori ? Asemenea lipsuri sunt cau­zate de faptul că în munca de valorificatori mai sunt nu­miți oameni necorespunzători, pe alocuri lipsiți de răspunde­re, iar sectorul comercial din multe unități nu este controlat permanent, pentru a se cunoaș­te felul în care se valorifică producția. La acestea se adau­­g­ă și insuficienta îndrumare a juriștilor din cadrul Uniunii ju­dețene a C.A.P., care nu des­fășoară o activitate profilacti­că, de prevenire a daunelor ci se mulțumesc să sesizeze anu­mite ilegalități, după ce aces­tea au fost comise. Nu se iau cele mai oportune măsuri pen­tru respectarea clauzelor con­tractuale și nu se fac propu­neri în consiliile de conducere sau în adunările generale ale cooperativelor pentru imputa­rea sumelor și sancționarea ce­lor vinovați, îndiferent de funcția pe care o dețin în coo­perativa agricolă. Se impune, în concluzie, ca practicile privind valorificarea produselor cooperativelor a­­gricole, să fie minuțios revi­zuite și îmbunătățite. Aceasta stă în puterea consiliilor de conducere, a întregului aparat al Uniunii județene a C.A.P. Schi­i „Cupa ziarului Ceahlăul“ la cea­­ I j de a lll-a ediție ! ! Sfîrșitul lunii ianuarie va fi marcat pentru pasionații l­a spectatori —­ și mai ales... practicanți — ai sportului cu­­ schiuri, de desfășurarea la Piatra Neamț a celei de a IlI-a­­ I­anini, ue ucaiașuxarea ia nana i Neam­lț a Cu­iei Cie a 111-d­­­­ ediții a „Gupei ziarului Ceahlăul" la schi pentru copii, compe­­t­­­iiție organizată din inițiativa redacției noastre, în colaborare­­­­ cu comisia județeană de schi a C.J.E.F.S., Consiliul județean 1 / Neamț a Organizației Pionierilor și Școala sportivă Piatra­­ 1 Neamț. 1 1 Includerea începînd din acest an a competiției menționate J 1 în calendarul competițional al Federației Române de Schi și 1 ; fixarea ei în zilele de 30—31 ianuarie, cu două săptămîni 1­­ înaintea desfășurării campionatelor republicane pentru copii,­­ 1 conferă întrecerilor de la Piatra Neamț caracterul unei repetiții­­­­ generale in vederea „marii confruntări" și constituie un­­­­ fericit prilej de verificare, pentru antrenori și concurenți, a­­­l potențialului valoric atins de tinerii concurenți. Cadrul lărgit J­r al participării și nivelul superior al întregii manifestări, aflată­­­­ de data aceasta în directa observație a federației de speciali­­t­­­tate, sunt elemente care vorbesc de la sine despre prestigiul pe­­­­ care tinde să-l capete acest important concurs de schi.­­ A devenit 1— la numai doi ani după disputarea primei ediții — 1­­ o întrecere tradițională, așteptată cu interes și nerăbdare,­­­­ onorată de o largă și selectă participare (la ediția din anul­­­­ trecut au participat 96 de concurenți, reprezentanți ai școlilor­­­­ sportive din București, Brașov, Predeal, Vatra Dornei și l­a Piatra Neamț). Toate acestea presupun, desigur, exigențe spo­­­­­rite din punct de vedere organizatoric. Anul acesta competiția i ) dotată cu „Cupa ziarului Ceahlăul" va fi rezervată numai­­­­ copiilor (băieți și fete), fixîndu-se limita maximă de vîrstă a­­­l participanților la 14 anii. Concursul, care are prevăzute în­­­­ ambele zile probe alpine, se va disputa în două manșe :­­ 1 slalom uriaș în prima zi, slalom în cea de a doua. I ! Dar, să nu uităm nici... zăpada ! Programată inițial pentru­­­­ a se desfășura pe pîrtia Cozla, locul devenit familiar unor­­­­ concurenți prezenți și la celelalte ediții, „Cupa ziarului ^ ^ Ceahlăul“ la schi­ar, urma, în funcție de condițiile naturale, ș­i să se desfășoare în acest an pe pîrtia din masivul Bahrin sau J­a chiar... la Lacul Roșu. Să sperăm însă că iarna își va intra ^­­ pînă la data concursului în drepturile ei și ne va scuti de l­a asemenea emoții. Rămîn totuși cele ale concursului propriu 1 / zis ... 1 / Constantin BOSTAN ! ----------------------------------------------------------------- Muzee Expoziții PIATRA NEAMf — Mu- PIATRA NEAMȚ _ Sala zeul județean de Istorie, de expoziții din strada Bica- Piața Libertății nr. 1 zului — Expoziția județea­— Muzeul memorial Ca lis­­nă de artă plastică, trat Hogaș (str. C. Hogaș nr. 1). ROMAN — Casa de cul­— Muzeul județean de științe tară — Expoziția Corneliu naturale (strada V. I. Lenin Udidescu, nr. 62). ROMAN — Muzeul de în- TIRGU NEAMȚ — Casa de torie al municipiului. cultură — Expoziția de acua­­r­relă Gh. Tonitza. TIRGU NEAMȚ — Muze­­­ul de istorie (str. V. I. Le­ — CĂMINELE CULTu­rii). RALE DIN DOBRENI. RO­— Muzeul memorial „Ion DEȘTI ȘI SĂVINEȘTI. Creangă“ Humulești. — Expoziții de grafică min­-BICAZ — Muzeul orășe-­zantă dedicate semicentena­nesc­­rului partidului. r Pag. 3 l A dispărut un autoturism? Un Fiat-124, proprie­tate personală a lui G.B., din municipiul Piatra Neamț, a fost fu­rat, într-una din după­­amiezile trecute, din ga­rajul susnumitului. In legătură cu această dis­pariție. .. misterioasă (dar care în momentul de față nu mai prezintă nimic de. .. mister) vom relata mai larg într-un reportaj pe care-l vom publica în ziarul nos­tru de mîine. Ne vom referi și la acțiunile în­treprinse de lucrătorii de miliție pentru depis­tarea făptașului. O întimplare pe ghiață E o întîmplare care din fericire, n-a avut urmări tragice. în apropierea Consiliului popular al comunei Români, se află un iaz. Zilele trecute, T. Vieru, de 12 ani, își găsise de joacă pe lacul înghețat, Ghiața s-a rupt și minorul s-a scu­fundat. Faptul a fost ob­servat de paznicul N. Țăcu care, a purces în­tru salvarea copilului. S-a scufundat și el. Doar intervenția promptă curajoasă a cetățenilor, și între care și Știrbu Vic­tor, care au acționat cu frînghii și scări, au sal­vat pe naufragiați. E un semnal de alar­mă care se impune a fi imperios recepționat de toți părinții. Neglijență cu urmări tragice Blaga D. din comuna Constantin, Săvinești, era plecat, împreună cu soția sa după diverse nelegitimă, gospodărești. Un treburi în vîrstă de un an copil și opt lmn­ a fost lăsat încuiat în casă. Focul care era aprins în sobă și ochiurile de la plină lipsă au făcut ca scîn­­teile să ajungă pe len­jeria din patul unde dormea copilul și să ia foc. Ajutorul șefului formației de pompieri, Blaga D., care întimplă­­tor trecea pe drum, pătruns în casă cu mare­a greutate din­ cauza fu­mului dens și a flăcări­lor. Cu toate eforturile depuse împreună cu alți doi cetățeni, Dăscălescu loan și Agavriloaie Ioan, copilul nu a mai putut fi salvat, deoarece din cauza fumului fost asfixiat, iar flăcă­u­rile s-au produs foarte mari. Cazul arsuri­a că un motiv de serioa­e­se reflecții pentru cei care neglijează elemen­tarele norme de preveni­­re a incendiilor.. Un huligan Surdu Dumitru, din comuna Pîngărați, după ce a tras bine la măsea, și-a maltratat în mod sălbatic soacra, necesară internarea fiind ei în spital. Dar huliganul nu s-a oprit aici , mers la postul de mili­a­ție, amenințînd cu cuți­tul pe cei puși să apere legea. Organele în drept îl vor face să înțeleagă cum trebuie să se poar­te în societate, huliganul urmînd a privi sancțiu­nile cuvenite. L////////////////OT///////////////// RIDICAREA CALITATIVA A ACTIVITĂȚII ECONOMICE (Urmare din pagina I) teri ale capacităților de pro­ducție în perioada următoare, dar trebuie să livrăm economiei naționale cu 1.500.000 cărămizi și 2.000.000 blocuri ceramice mai mult decit anul trecut. Spo­rirea productivității muncii constituie singura cale de rea­lizare a acestor sarcini majo­rate. Iată de ce ne-am orientat spre mecanizarea unor lucrări la prese, și în secția țigle, îm­bunătățirea transportului intern, creșterea randamentului utila­jelor în funcțiune și introduce­rea unor mașini de mare produc­tivitate. Un alt obiectiv, nu mai puțin important, este îmbună­tățirea substanțială a calității produselor, în care scop va în­cepe zilele acestea montarea a­­paratelor de măsură și control la cuptoare și us­cătorii și se vor declanșa curînd lucrările de modernizare a cuptoarelor tunel. Preocupări asemănătoare am notat și la cealaltă mare furni­zoare de produse ceramice din județul nostru — Fabrica de cărămizi Roman, al cărei direc­tor, ing. Iosif Gabor, ne-a de­clarat : — Primele zece zile ale anu­lui au fost consacrate execută­rii reparațiilor generale la uti­lajele din secția cărămizi. De calitatea acestor lucrări depin­de buna lor funcționare în lu­nile următoare. Probele, ca și primele zile­­ de lucru, au dove­dit că într-adevăr s-a treabă bună. Acum munca făcut pornit din plin și avem convin­­a­gerea că planul majorat cu 1,5 milioane cărămizi corespunde realmente posibilităților noas­tre, în scopul obținerii unei producții ritmice, s-au efec­tuat studii privind alimentarea constantă a liniilor de fasona­re, îmbunătățirea instalației de tăiere și preluare ca și pentru dotarea uscătoarelor cu apara­te de măsură și control. Con­cretizarea măsurilor stabilite stă acum în centrul atenției noastre. In ce privește secția teraco­tă, unde pînă spre sfîrșitul a­­nului trecut am avut de făcut fată unor serioase greutăți, în­că din primele zile ale lui ia­nuarie aici s-a lucrat cu în­­treaga capacitate. Avem asigu­rate materiile prime și ames­tecurile pentru două luni îna­inte și intenționăm să menți­nem acest avans, care ne ga­­rantează posibilitatea unei pro­ducții ritmice. Noua linie teh­nologică ,la care vom adăuga anul acesta cîteva completări, a dat rezultate bune, ca și in­stalația de angojare. Produ­cem acum cahle de teracotă în patru modele și culori diferite,­ căutînd să satisfacem exigențe­le cumpărătorilor. La capătul acestui tur de orizont prin întreprinderile pro­ducătoare de materiale de con­strucție, o concluzie se des­prinde pregnant, în toate uni­tățile, au fost întreprinse ac­țiuni concrete și eficiente pen­tru sporirea producției pe sea­ma capacităților existente sau prin dezvoltarea lor cu Inves­tiții minime, așa cum se indică în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, rosti­tă la ședința Comitetului Exe­cutiv al G.G. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970. Rezultatele obținute în prima decadă confirmă efectul imediat și de perspectivă al măsurilor preconizate, consti­tuie un start corespunzător ce­rințelor deosebit de mari, că­rora fabricile din această ra­mură vitală pentru înfăptuirea amplului nostru program de in­vestiții au datoria să le vină în întîmpinare în actualul cinci­nal.

Next