Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-02-26 / nr. 935

/ t VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Dereglări nejustificate ‚Manifestări”’ la angrenajul calitativ cultural - artistice­i al producției QiWu^Spunerm­ nici o noutate cînd afirmăm că în acest prim an al cincinalului actual și în cei Viitori, sarcinile de plan ale întreprinderilor județului nos­tru sînt deosebit de mobiliza­toare atît sub aspectul cantita­tiv, dar mai ales al calității. De fapt, la recentele adunări ale salariaților din întreprinderi s-au dezbătut pe larg principa­lele probleme care condiționea­ză îndeplinirea exemplară a tu­turor indicatorilor economici, elaborîndu-se un șir de măsuri care să faciliteze mai buna va­lorificare a rezervelor ce e­­xistă la fiecare loc de muncă. Startul bun luat încă de la în­ceputul anului dovedește în ul­timă instanță răspunderea ma­nifestată în pregătirea produc­ției, aceasta fiind însoțită in mai toate cazurile de realizări importante la principalii indi­catori. Este îmbucurător de consta­tat faptul că chiar din prima perioadă a anului exigențele pentru realizarea unor produse de calitate superioară au spo­­­rit și odată cu aceasta, în cir­cuitul economic s-au introdus mărfuri care răspund mai bi­ne cerințelor beneficiarilor. Am putea susține această pă­rere cu foarte multe exemple din întreprinderi, unde colec­tivele respective au pus mai mult accent pe recepționar­ea materiilor prime introduse în fluxul tehnologic și apoi pe supravegherea și controlul pro­ducției, pe întărirea răspunde­rii celor care se ocupă nemij­locit de calitate. Aceste preo­cupări au asigurat creșterea in­dicilor calitativi ai producției și, bineînțeles, realizarea în ter­men a obligațiilor contractuale față de beneficiari. Pe parcursul perioadei care s-a scurs de la începutul anu­lui, în unele întreprinderi însă au apărut și se mențin o srie de deficiențe care influențează negativ calitatea producției. Din acest motiv, în cursul luni­i ianuarie s-au înregistrat un număr de 14 refuzuri de calita­te, cu o valoare totală de cî­­teva milioane lei. Aceste­­ refu­zuri s-au localizat la citeva în­treprinderii U.F.S. Săvineșt­i, C.E.I.S. Piatra Neamț, Fabrica de cărămizi Roman și I.I.L. „Mobila“ Roman. O situație d­in acest punct de vedere cu totul nemulțumi­­toare, dacă ne gîndim că controalele efectuate pe dife­ri­rite faze tehnologice ale pro­cesului de producție au fost res­pinse de la livrare alte însem­nate cantități de produse. De­sigur că remedierea defecțiuni­lor depistate fie de către bene­ficiari, fie îna­inte de a părăsi poarta unităților furnizoare în­seamnă cheltuieli suplimentare, dereglări în întregul proces tehnologic și, bineînțeles, nerit­­micitate în realizarea unu­i sin­tetic indicator de plant produc­ția marfă vîndută și încasată. In cele ce urm­ează ne vom referi foarte pe scurt la citeva cauze principale care au favori­zat producerea unor importante cantități de mărfuri cu defecte de calitate. In­­ primul rînd se constată insuficientă­­ exigență în recepționarea materiilor pri­me, care urmează a fi intro­duse în circuitul productiv. Apoi, unele dereglări și slabă preocupare în controlul calită­ții pe fluxul tehnologic, defec­țiuni sau lipsă totală a unor aparate de măsură și control, aprecierea în asemenea calității făcîndu-se condiții „după ochi“. Și acum cîteva exemple. Uzina de fibre sintetice Săvi­­nești s-a înscris în perioada a­­mintită cu 7 refuzuri de calita­te. Filatura de lînă pieptănată București, bunăoară, respinge 52 tone de fibră melană pe mo­tiv că prezintă aglomerări, fi­bre lipite și rigide. De aseme­nea, din controalele efectuate la Uzina de țevi Roman au fost respinse de la livrare importan­te cantități de țevi cu defecte la suprafața exterioară, supra­dimensionarea grosimii de pere­te, suprapuneri de laminare și diverse lovituri. La I­II. „23 August“ Piatra Neamț la un lot de garnitură de mobilă „Cozla 1“ s-a constatat că fi­­nisajul s-a executat neîngrijit, furnir dezlipit și lustru neuni­form. După semnalarea acestor de­fecțiuni pe fluxul calitativ al producției, conducerile între­prinderilor respective au luat o serie de măsuri, dar acestea ni se par încă insuficiente. So­cotim de datoria factorilor res­pectivi să manifeste înaltă exigență pe întreaga filieră producției și în primul rînd la a recepționarea materiei prime. Accentuăm asupra acestui as­pect întrucît la C.E.I.L. Piatra Neamț, de exemplu, se obișnu­iește practica de a se introdu­ce în producție, pentru parchet și binale, materiale necorpunză­­toare calitativ, livrate în gene­ral de unități ale aceluiași com­binat. Fără îndoială că exigen­ță crescîndă trebuie să se mani­feste pe întregul flux al produc­ției. Nimănui nu-i poate fi in­diferentă latura calitativă producției, cu atît mai mult ce­a lor investiți cu răspunderea ex­presă pentru acest lucru. C. M. curier Instruirea consiliilor In zilele de 23 — 25 februa­rie a avut loc, la Piatra Neamț instruirea președinților comi­tetelor executive ale consilii­lor populare din județ. In prima zi s-au prezentat informări și s-a analizat stadiul realizării sarcinilor de plan privind asigurarea fondu­lui centralizat al statului cu produse agroalimentare, a planurilor de venituri cheltuieli, a lucrărilor de con­­i­­trucții soc­ial-culturale și de electrificare. In continuare președinților populare s-au făcut expuneri asupra sarcinilor din perioada urmă­toare în domeniul economic, pregătirea campaniei agricole de primăvară, îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor, creș­terea efectivelor de animale, activitatea edilitar-gospodă­­rească și social-culturală. Concluziile dezbaterilor au fost prezentate ieri, de către tovarășul Gheorghe Ibănescu, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean. Concert simfonic La sfîrșitul acestei săptă­­mîni, vom avea din nou ca oaspete orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova" din Iași, care va prezenta publi­cului pietrean, sub bagheta dirijorului George Vintilă, un concert cuprinzînd lucră­ri de D. Gheciu („Pe Bucegi“), Ludwig van Beethoven (Con­certul în re major pentru vi­oară și orchestră) și J. Bra­hms (Simfonia I). Solist — violonistul cubanez Evelio Zielos, medaliat cu „Medalia de onoare“ la concursul in­ternațional „Paganini“. Concertul este programat pentru duminică dimineața, la ora 11, în sala Teatrului Tineretului. Consfătuirea constructorilor din cooperața meșteșugărească Ieri au început, în sala de recepție a hotelului „Ceahlăul“, lucrările unei con­sfătuiri pe țară a constructori­lor din cadrul UCECOM. Participă președinții coopera­tivelor meșteșugărești de con­strucție, șefii atelierelor de proiectare și vicepreședinții UJCM din toată țara. Se vor dezbate, în prezența Anei Tom­a, vicepreședinta UCECOM și a directorului de specialitate din uniune, problemele de investiții, proiectare și utilare a con­strucțiilor proprii și de îm­bunătățire a deservirii populației în acest sector. L Cîștiguri acordate de C.E.C. La tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1970 a librete­lor de economii cu dobînda și ciștiguri CASA DE ECO­NOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI a acordat pentru trimestrul IV 1970 880 cîștiguri în ara­­gaze cu butelii. Cu prilejul acestei trageri la sorți, din județul Neamț au cîștigat ș Q un aragaz cu 4 ochiuri și butelie : DAN IFTODE (Roman, str. Smirodava nr. 8); ^ un aragaz cu 3 ochiuri și butelie : DUMITRU CIOA­­L­TA (comuna Borca). ? De asemenea, cu ocazia tragerii la sorți a libretelor de ij 1 economii cu cîștiguri în ma­­­­teriale de construcție, din cele 44 cîștiguri acordate pe­­­­ țară, din județul Neamț au­­ obținut cite 5.000 lei : NATA­­LIA ARMANU (comuna Gru­ J­­­măzești) și GHEORGHE HOR­­J­GHIDAN (Tîrgu Neamț, str.­­ V. I. Lenin, B­l, 10 B).­­ __ | Pentru rubrica noastră so­sesc, zilnic, din toate colțu­rile județului, numeroase scrisori, care anunță noi și noi manifestări consacrate apropiatului jubileu al par­tidului. Intre acțiunile mai importante ale ultimei perioa­de, figurează și cele două șezători literare organizate la Tg. Neamț și Vînători de revista băcăuană „Ateneu". Cu acest prilej, au citit din­ creațiile lor Radu Cârneci, George Genoiu, George Bălă­­iță, Mihai Sabin, Sergiu A­­dam. La Liceul nr. 3 din Piatra Neamț, a avut loc, de ase­menea, la sfîrșitul saptămu­­nii trecute, simpozionul „Flo­rile recunoștinței“ (expu­nerile : „Crearea P.C.R., moment important în viața țării“, „Partidul și școala“, „La confluența a două cinci­nale“). A urmat un bogat re­cital de versuri dedicate ma­rii sărbători. Comitetului co­munal Tupilați al UTG a or­ganizat recent o întîlnire a tineretului cu Dumitru Ion­i­­ță, secretar al Comitetului comunal de partid, care a vorbit, cu acest prilej, des­pre „Crearea P.C.R., moment de seamă in istoria patriei“. Tot aici, în cadrul manifes­tărilor prilejuite de sărbă­torirea semicentenarului par­tidului, Mihai Roman a prezentat unui numeros pu­­­blic expunerea „Locuri care vorbesc despre un trecut glo­rios“. Membrii cenaclului li­terar din localitate au citit, în încheiere, creații proprii dedicate partidului și țării. In altă comună, la Bîrgă­­oani, sala căminului cultural a găzduit, marți, o nouă ex­punere. Vizînd unul din cele mai importante aspecte ale vieții noastre contemporane („Politica externă a partidu­lui și statului nostru — ex­presie a năzuințelor poporu­lui român“) expunerea, pre­zentată de prof. Nicolae A­­crîșmăriței, șeful secției de propagandă a Comitetului ju­dețean de partid, a fost ilus­trată convingător d­e nume­roase secvențe d­in filme do­cumentare. Miercuri, la Casa de cultu­ră din Tg. Neamț, Consiliul orășenesc al organizației pio­nierilor a organizat o întil­­nire a elevilor școlilor gene­rale nr. 2, 3 și 5 cu ilega­listul Ion Lascar. A urmat un frumos program artistic. j A LUCRĂRILE PRIMEI CONSFĂTUIRI PE TARA A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, în sala Palatului Re­publicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrăto­rilor din întreprinderile agri­cole de stat, organizată din ini­țiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarăși­lor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinde­rile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind teh­nologiile și formele cele mai moderne de organizare a pro­ducției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului în­treprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noas­tre socialiste, a întregii eco­nomii naționale. In prima zi de lucru, consfă­tuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp, legume și cartofi; pomicultu­ră. Viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; o­­vine; porcine; păsări și ani­male mici — prilejuind un sch­imb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoare­le de muncă, în spiritul direc­tivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos, asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sec­­tor al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschide­rea ședinței plenare, tovarășul Iosif Bane, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, sil­viculturii și apelor, a subliniat (continuare In pag. a IV-a) IN PAGINA A IV-A RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU LA CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRIN­DERILE AGRICOLE DE STAT. După demarajul bun la obiec­tivele social-culturale, să se intensifice ritmul execuției In anul 1971 — primul din noul cincinal — se continuă și în județul nostru acțiunea de dotare a loialităților urbane și rurale cu noi obiective social­­culturale de largă utilitate publică. In ancheta de față ne vom opri asupra modulul *«nu au demarat lucrările la in­vestițiile din fond centralizat pentru construirea unor școli, săli de clasă, de sport etc., cea mai mare parte cu termen de dare în funcțiune în trimestrul al treilea 1971. Primul șantier cel al clădirii școlii vizitat este generale din cartierul Valea Viei al municipiului Piatra Neamț. Din suma de 1.300.000 lei trebuie să se realizeze o cu 8 săli de clasă, construcție laborator, magazie, centrală termică proprie, dotările necesare, pre­cum și racordul la apă și canalizare. Oamenii Șantierului nr. 1 al I.J.G.M. se aflau la lucru, încă de la 11 ianuarie, sub conducerea ing. N. Davidescu. Am găsit o bună organizare de șantier, materiale suficiente, graficul de execuție depășit — premise pentru predarea termen, sau poate chiar înainte în a clădirii, pentru ca noul an școlar să poată începe și pentru copiii d­in această parte a orașu­lui sub bune auspicii. Dar examinarea la fața locului relevă și o parte negativă i necazuri cu documentația. Institutul județean de proiecta­re, la adoptarea planului tip, ba comite greșeli, ba predă do­cumentații cu lipsuri, ba uită anumite lucruri (ca de exemplu scoaterea coșurilor de sobă, care n-au ce căuta la un local cu încălzire centrală). O altă lucrare importantă, ,și ea începută deja, este școala specială pentru 200 elevi, care se construiește în vecinătatea Casei de copii-fete din cartierul Dărmănești. Școala propriu-zisă, cu săli de clasă și atelierele sale, Internatul alăturat cu ca­binetele speciale, sala de mese, mobilierul comandat înseamnă o investiție de peste 4 milioa­ne lei. Și acolo am găsit pe șantier peste 50 de oa­meni care lucrau la fundații, la subsoluri, la zidărie. Dar nici brigaderul N. Rusu, nici noul maistru V. Cozma nu dispuneau de un grafic de execuție a lu­crărilor. L-am căutat la lo­tul 3 condus de ing. Ște­fan Harabagiu. Nu era încă în­tocmit. Așa nu e bine, dacă țineam la ritmicitatea execuției, la certitudinea predării în ter­men a obiectivului. Părerea noastră este că și extinderea centralei termice (care în pre­zent deservește in condiții nu prea strălucite 3 obiective) tre­buie început din t­imp și nu a­­mînată... sine die. A început și la Roman con­struirea unei școli cu 8 săli de clasă, în valoare de 1.200.000 lei. Decretul de ex­­propiere a terenului a apărut, documentațiile au fost predate, dotările (mobilier etc.) au fost Al. ASMARANDEI (Continuare în pag. a ttI-a) INVESTIȚII 1971 LA DESPRIMAVARARE Tehnologii diferențiate în cultura griului Producția de grîu ce se poate realiza la hectar este de­terminată de numărul de spice la unitatea de suprafață, nu­mărul de boabe în spic și greutatea medie a bobului. Spre a influența favorabil a­­ceste componente ale produc­ției, este necesar să se aplice corect toate regulile agroteh­nice prevăzute în schema teh­nologică respectivă. Pentru griul din anul acesta, tehnologia culturii a fost sta­bilită în linii mari încă din vara anului 1970. Instructajele făcute atunci, de către organele de conducere din minister și cadrele de cercetare din unită­țile experimentale ale Acade­miei de Științe Agricole, au fost înmănuncheate în bro­șuri și difuzate specialiștilor din întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție, în conformitate cu noua tehnologie, în toamna trecută au fost însămînțate în județul nostru 34.735 ha cu grîu de toamnă, din care 32.525 ha în CAP, 1310 ha în I.A.S. și 900 ha la Stațiunea experimentală Secueni. Atenția deosebită care s-a acordat amplasării griului după premergătoare, iar gradția, pre­­gătirii terenului și seminței, precum și semănatului, ca și toamna prelungită și umiditatea existentă în sol, au făcut ca pînă la intrarea în iarnă griul să răsară pe 30.341 ha (87,3%) din care peste 50 la sută sunt înfrățite, în cooperativele agricole de producție însă, la începutul lunii ianuarie, existau încă 3860 ha cu grîu răsărit parțial și 534 ha cu grîu nerăsărit. In ansamblu însă, pe tot teri­toriul județului, se poate con­sidera că starea de vegetație a grîului este sensibil superioară anului precedent și, în condi­țiile unor lucrări optime de în­treținere, fertilizări, erbicidări etc. putem sconta pe realizarea unei producții bune. Sub aspect fitosanitar nu au fost semnalate pînă în prezent atacuri de boli și dăunători. Trebuie să menționăm însă că, absența gerurilor puternice în majoritatea zonelor, contribuie la păstrarea unor rezerve mai mari de germeni patogeni și dăunători, a căror evoluție în primăvară va fi în funcție de regimul hidrotermic. De a­­ceea, se vor controla și exa­mina în continuare toate su­prafețele cultivate cu grîu pentru a se depista apariția u­­nor boji sau dăunători și a se lua din timp măsurile de luptă corespunzătoare. Evoluția meteorologică a a­­cestei iern­i, caracterizate pînă acum prim regim termic mai ridicat și regim pluviometric mai redus decit normal, a de­terminat o situație deosebită la plante. Se apreciază că, sub influența regimului termic, ra­porturile care există între pro­cesele de creștere și cele de acumulare de substanțe hidro­carbonate, ca și consumul lor în procesele metabolice, vor influența favorabil pornirea normală a grîului la desprimă­­vărare. Temperaturile au favorizat însă mai ridicate și răsărirea Prof. doctor docent I. LUNGU Stațiunea experimentală zonală agrozootehnică Secueni (Continuare In pag. a ll-a) Iiiiiiiiiii/sin Hiiiiiiuiiii/iiii/iiiiiiii/iiii Miiiii/iiiiiiii Miiiiiiiiiim « X CINCINAL 1966 - 1970 In pagina a II -a 1 mm mi mm sputumI Íw/////r////////////////////////////////////////////////////////r//////////////]j Activitate culturală cu funcții „ornamentale” Niciodată, ca în această e­­tapă, nu s-a pus la noi mai a­­dînc problema instrucției și e­­ducației maselor, a formării lor în spiritul înaltelor comanda­mente ale epocii. Dar tot atît de adevărat este faptul că une­ori nu se abordează, dincolo de planul actuale, pur teoretic, aspectele specifice, ale activi­tății educaționale, ca expresie nemijlocită a noilor exigențe spirituale, a sensului dezvoltă­rii noastre sociale. Am­ înțeles acest adevăr, cu mai multă tă­rie, în urma raidului efectuat recent în cele trei mari cluburi romașcane aparținînd Uzinei de țevi, întreprinderii mecanice și Fabricii de zahăr. Fiecare club dispune acum de sediu propriu, cu numeroase încăperi, avînd destinații foarte diverse, cu aparatură modernă, instrumente muzicale, confort. Am discutat mai întîi cu George Mihalache directorul cochetului club al U Ț.R. Ne-a bucurat să constatăm, ca și altă dată, că se realizează aici multe lucruri bune. Mai întîi — un mare număr de formații artistice populară și (orchestra de muzică ușoară, o fanfară, un quartet de jazz, soliști vo­cali) cu o intensă activitate spectacologică, unele manifes­tări culturale pregătite cu grijă și pricepere. De data aceasta, am trecut însă mai repede peste aceste realizări. Ne-a in­teresat mai mult opinia inter­locutorului nostru privind re­ceptarea actului cultural pe care îl întreprinde această in­stituție, prezența acesteia în perimetrul vieții spirituale a uzinei : — De multe ori, avem un public nal. Deși foarte restrîns, ocazia­am organizat aici acțiuni, adesea,­­interesante, m­ulte din ele au rămas cumva suspendate, în afara unui sis­tem închegat, coerent. Aceasta, în primul rînd, pentru că nu întotdeauna ceea ce facem noi aici este simțit ca necesar, pentru că există încă forma­lism, nenumărate prejudecăți. Uneori, și culturale sunt practicile muncii perimate. Noi am încercat d­iverse sondaje în rîndul salariaților, am dorit să ne aflăm preferințele, să venim în întîmpinarea lor. Dar pen­tru a realiza lucruri durabile e nevoie de o unitate de inten­ții. Și aceasta nu există. De aceea se preferă, cred, distrac­țiile minore, strada. — Lucrez la I.M.R. de 23 de ani — ne mărturisește Ilie Os­­tace, un pasionat, artist amator, numit de curînd director al clu­bului întreprinderii. Am­­ fost opt ani responsabil cultural. Cu 14 ani in urmă aveam aici un cor de 80 de persoane, o fan­fară, o echipă de teatru, o alta de estradă. Dar nu asta e im­portant în fond, formații artis­tice, o oarecare activitate cul­turală avem și acum: Mi-amin­­tesc însă că atunci oamenii e­­rau mult mai receptivi la pro­iectele noastre, erau întotdea­una în preajma noastră. Evi­dent, unii abia descopereau atunci lumea aceasta nouă, fas­cinantă, a artei, a culturii. Dar au evoluat, exigențele lor sunt superioare. Noi am rămas însă în urmă. Ne lovim de tot felul de dificultăți. La noi, de pildă, e foarte greu să alcătuiești o formație corală. E foarte difi­cil să aduci la club un număr mai mare de cîteva zeci de salariați, fără să rostești cuvîn­tul, bizarul cuvînt „mobili­zare". Cum adică, mobilizare ? Un­ accent mai puternic trebuie pus, de aceea, pe munca din om în om, pe puterea de con­­vingere a acțiunilor noastre. Trebuie să se înțeleagă că tot ceea ce realizăm în clubul nostru nu este complementar producției, oamenilor, ci impli­cit, necesar. Dar citi salariați din întreprindere vin alături de noi? Extrem de puțini! De aceea, o mare parte din cei care vin la club vor continua să joace table timp de 4—5 ore iar biblioteca va rămîne doar cu funcții ornamentale... Cu o astfel de sinceritate ne-a vorbit Elena Biciușca, bi­bliotecara clubului Fabricii de zahăr: — La noi e mai simplu. Cînd avem cîte o acțiune mai im­portantă, de obicei după orele­­de program, se închid ușile fa­bricii și toată lumea intră în­ sala de festivități La club însă nu prea vin știți, e oarecum în afara orașului. Am găsit to­tuși o soluție : fiecare mani­festare culturală e însoțită de dans. Și la dans, se știe, vine toată lumea — Dar de ce numai la dans ? — Nu știu. Pot să vă spun însă că atît de mult e încetățe­nită această practică încît noi anunțăm în oraș, prin afișe, să zicem o seară literară, iar sa­lariații noștri știu că to­­tul este seară de dans... Am consemnat aici doar ci­teva aprecieri și opinii sincere pe care nu le întîlnim de obi­cei în procese ver­bale sau sta­tistici de ședință. Din păcate, multe dintre ele depășesc spa­țiul concret al unei instituții culturale, definind un sistem, un spirit de lucru, pe plan mai larg. Evident, nu pierdem din vedere dificultatea acestei munci, natura ei deosebită Da; tocmai de aceea insistența cu care perpetuăm vechi practici ale activității culturale, depă­șite de niștea cu viață, ineficiente, si­care privim adesea stări de lucruri de genul celor consemnate mai sus, se dove­desc a fi nu naturi deosebite, expresia acestei ci, mai cu­rînd, a unei înțelegeri limitate, statice a funcției activității e­­ducaționale. Consecințele sunt, se vede, dintre cele mai pă­gubitoare. Dar remediul nu tre­buie căutat în vorbe. Unde anume , cum ? Oamenii de fe­lul celor cu care am vorbit cu prilejul raidului nostru ne vor putea răspunde. Rămîne doar să-i căutăm. Viorel TUDOSE Rdid —anchetă în cluburile romașcane

Next