Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)
1971-02-26 / nr. 935
/ t VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Dereglări nejustificate ‚Manifestări”’ la angrenajul calitativ cultural - artisticei al producției QiWu^Spunerm nici o noutate cînd afirmăm că în acest prim an al cincinalului actual și în cei Viitori, sarcinile de plan ale întreprinderilor județului nostru sînt deosebit de mobilizatoare atît sub aspectul cantitativ, dar mai ales al calității. De fapt, la recentele adunări ale salariaților din întreprinderi s-au dezbătut pe larg principalele probleme care condiționează îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor economici, elaborîndu-se un șir de măsuri care să faciliteze mai buna valorificare a rezervelor ce există la fiecare loc de muncă. Startul bun luat încă de la începutul anului dovedește în ultimă instanță răspunderea manifestată în pregătirea producției, aceasta fiind însoțită in mai toate cazurile de realizări importante la principalii indicatori. Este îmbucurător de constatat faptul că chiar din prima perioadă a anului exigențele pentru realizarea unor produse de calitate superioară au sporit și odată cu aceasta, în circuitul economic s-au introdus mărfuri care răspund mai bine cerințelor beneficiarilor. Am putea susține această părere cu foarte multe exemple din întreprinderi, unde colectivele respective au pus mai mult accent pe recepționarea materiilor prime introduse în fluxul tehnologic și apoi pe supravegherea și controlul producției, pe întărirea răspunderii celor care se ocupă nemijlocit de calitate. Aceste preocupări au asigurat creșterea indicilor calitativi ai producției și, bineînțeles, realizarea în termen a obligațiilor contractuale față de beneficiari. Pe parcursul perioadei care s-a scurs de la începutul anului, în unele întreprinderi însă au apărut și se mențin o srie de deficiențe care influențează negativ calitatea producției. Din acest motiv, în cursul lunii ianuarie s-au înregistrat un număr de 14 refuzuri de calitate, cu o valoare totală de cîteva milioane lei. Aceste refuzuri s-au localizat la citeva întreprinderii U.F.S. Săvinești, C.E.I.S. Piatra Neamț, Fabrica de cărămizi Roman și I.I.L. „Mobila“ Roman. O situație din acest punct de vedere cu totul nemulțumitoare, dacă ne gîndim că controalele efectuate pe diferirite faze tehnologice ale procesului de producție au fost respinse de la livrare alte însemnate cantități de produse. Desigur că remedierea defecțiunilor depistate fie de către beneficiari, fie înainte de a părăsi poarta unităților furnizoare înseamnă cheltuieli suplimentare, dereglări în întregul proces tehnologic și, bineînțeles, neritmicitate în realizarea unui sintetic indicator de plant producția marfă vîndută și încasată. In cele ce urmează ne vom referi foarte pe scurt la citeva cauze principale care au favorizat producerea unor importante cantități de mărfuri cu defecte de calitate. In primul rînd se constată insuficientă exigență în recepționarea materiilor prime, care urmează a fi introduse în circuitul productiv. Apoi, unele dereglări și slabă preocupare în controlul calității pe fluxul tehnologic, defecțiuni sau lipsă totală a unor aparate de măsură și control, aprecierea în asemenea calității făcîndu-se condiții „după ochi“. Și acum cîteva exemple. Uzina de fibre sintetice Săvinești s-a înscris în perioada amintită cu 7 refuzuri de calitate. Filatura de lînă pieptănată București, bunăoară, respinge 52 tone de fibră melană pe motiv că prezintă aglomerări, fibre lipite și rigide. De asemenea, din controalele efectuate la Uzina de țevi Roman au fost respinse de la livrare importante cantități de țevi cu defecte la suprafața exterioară, supradimensionarea grosimii de perete, suprapuneri de laminare și diverse lovituri. La III. „23 August“ Piatra Neamț la un lot de garnitură de mobilă „Cozla 1“ s-a constatat că finisajul s-a executat neîngrijit, furnir dezlipit și lustru neuniform. După semnalarea acestor defecțiuni pe fluxul calitativ al producției, conducerile întreprinderilor respective au luat o serie de măsuri, dar acestea ni se par încă insuficiente. Socotim de datoria factorilor respectivi să manifeste înaltă exigență pe întreaga filieră producției și în primul rînd la a recepționarea materiei prime. Accentuăm asupra acestui aspect întrucît la C.E.I.L. Piatra Neamț, de exemplu, se obișnuiește practica de a se introduce în producție, pentru parchet și binale, materiale necorpunzătoare calitativ, livrate în general de unități ale aceluiași combinat. Fără îndoială că exigență crescîndă trebuie să se manifeste pe întregul flux al producției. Nimănui nu-i poate fi indiferentă latura calitativă producției, cu atît mai mult cea lor investiți cu răspunderea expresă pentru acest lucru. C. M. curier Instruirea consiliilor In zilele de 23 — 25 februarie a avut loc, la Piatra Neamț instruirea președinților comitetelor executive ale consiliilor populare din județ. In prima zi s-au prezentat informări și s-a analizat stadiul realizării sarcinilor de plan privind asigurarea fondului centralizat al statului cu produse agroalimentare, a planurilor de venituri cheltuieli, a lucrărilor de conitrucții social-culturale și de electrificare. In continuare președinților populare s-au făcut expuneri asupra sarcinilor din perioada următoare în domeniul economic, pregătirea campaniei agricole de primăvară, îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor, creșterea efectivelor de animale, activitatea edilitar-gospodărească și social-culturală. Concluziile dezbaterilor au fost prezentate ieri, de către tovarășul Gheorghe Ibănescu, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Concert simfonic La sfîrșitul acestei săptămîni, vom avea din nou ca oaspete orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova" din Iași, care va prezenta publicului pietrean, sub bagheta dirijorului George Vintilă, un concert cuprinzînd lucrări de D. Gheciu („Pe Bucegi“), Ludwig van Beethoven (Concertul în re major pentru vioară și orchestră) și J. Brahms (Simfonia I). Solist — violonistul cubanez Evelio Zielos, medaliat cu „Medalia de onoare“ la concursul internațional „Paganini“. Concertul este programat pentru duminică dimineața, la ora 11, în sala Teatrului Tineretului. Consfătuirea constructorilor din cooperața meșteșugărească Ieri au început, în sala de recepție a hotelului „Ceahlăul“, lucrările unei consfătuiri pe țară a constructorilor din cadrul UCECOM. Participă președinții cooperativelor meșteșugărești de construcție, șefii atelierelor de proiectare și vicepreședinții UJCM din toată țara. Se vor dezbate, în prezența Anei Toma, vicepreședinta UCECOM și a directorului de specialitate din uniune, problemele de investiții, proiectare și utilare a construcțiilor proprii și de îmbunătățire a deservirii populației în acest sector. L Cîștiguri acordate de C.E.C. La tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1970 a libretelor de economii cu dobînda și ciștiguri CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI a acordat pentru trimestrul IV 1970 880 cîștiguri în aragaze cu butelii. Cu prilejul acestei trageri la sorți, din județul Neamț au cîștigat ș Q un aragaz cu 4 ochiuri și butelie : DAN IFTODE (Roman, str. Smirodava nr. 8); ^ un aragaz cu 3 ochiuri și butelie : DUMITRU CIOALTA (comuna Borca). ? De asemenea, cu ocazia tragerii la sorți a libretelor de ij 1 economii cu cîștiguri în materiale de construcție, din cele 44 cîștiguri acordate pe țară, din județul Neamț au obținut cite 5.000 lei : NATALIA ARMANU (comuna Gru Jmăzești) și GHEORGHE HORJGHIDAN (Tîrgu Neamț, str. V. I. Lenin, Bl, 10 B). __ | Pentru rubrica noastră sosesc, zilnic, din toate colțurile județului, numeroase scrisori, care anunță noi și noi manifestări consacrate apropiatului jubileu al partidului. Intre acțiunile mai importante ale ultimei perioade, figurează și cele două șezători literare organizate la Tg. Neamț și Vînători de revista băcăuană „Ateneu". Cu acest prilej, au citit din creațiile lor Radu Cârneci, George Genoiu, George Bălăiță, Mihai Sabin, Sergiu Adam. La Liceul nr. 3 din Piatra Neamț, a avut loc, de asemenea, la sfîrșitul saptămunii trecute, simpozionul „Florile recunoștinței“ (expunerile : „Crearea P.C.R., moment important în viața țării“, „Partidul și școala“, „La confluența a două cincinale“). A urmat un bogat recital de versuri dedicate marii sărbători. Comitetului comunal Tupilați al UTG a organizat recent o întîlnire a tineretului cu Dumitru Ioniță, secretar al Comitetului comunal de partid, care a vorbit, cu acest prilej, despre „Crearea P.C.R., moment de seamă in istoria patriei“. Tot aici, în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea semicentenarului partidului, Mihai Roman a prezentat unui numeros public expunerea „Locuri care vorbesc despre un trecut glorios“. Membrii cenaclului literar din localitate au citit, în încheiere, creații proprii dedicate partidului și țării. In altă comună, la Bîrgăoani, sala căminului cultural a găzduit, marți, o nouă expunere. Vizînd unul din cele mai importante aspecte ale vieții noastre contemporane („Politica externă a partidului și statului nostru — expresie a năzuințelor poporului român“) expunerea, prezentată de prof. Nicolae Acrîșmăriței, șeful secției de propagandă a Comitetului județean de partid, a fost ilustrată convingător de numeroase secvențe din filme documentare. Miercuri, la Casa de cultură din Tg. Neamț, Consiliul orășenesc al organizației pionierilor a organizat o întilnire a elevilor școlilor generale nr. 2, 3 și 5 cu ilegalistul Ion Lascar. A urmat un frumos program artistic. j A LUCRĂRILE PRIMEI CONSFĂTUIRI PE TARA A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp, legume și cartofi; pomicultură. Viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos, asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Bane, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat (continuare In pag. a IV-a) IN PAGINA A IV-A RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU LA CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT. După demarajul bun la obiectivele social-culturale, să se intensifice ritmul execuției In anul 1971 — primul din noul cincinal — se continuă și în județul nostru acțiunea de dotare a loialităților urbane și rurale cu noi obiective socialculturale de largă utilitate publică. In ancheta de față ne vom opri asupra modulul *«nu au demarat lucrările la investițiile din fond centralizat pentru construirea unor școli, săli de clasă, de sport etc., cea mai mare parte cu termen de dare în funcțiune în trimestrul al treilea 1971. Primul șantier cel al clădirii școlii vizitat este generale din cartierul Valea Viei al municipiului Piatra Neamț. Din suma de 1.300.000 lei trebuie să se realizeze o cu 8 săli de clasă, construcție laborator, magazie, centrală termică proprie, dotările necesare, precum și racordul la apă și canalizare. Oamenii Șantierului nr. 1 al I.J.G.M. se aflau la lucru, încă de la 11 ianuarie, sub conducerea ing. N. Davidescu. Am găsit o bună organizare de șantier, materiale suficiente, graficul de execuție depășit — premise pentru predarea termen, sau poate chiar înainte în a clădirii, pentru ca noul an școlar să poată începe și pentru copiii din această parte a orașului sub bune auspicii. Dar examinarea la fața locului relevă și o parte negativă i necazuri cu documentația. Institutul județean de proiectare, la adoptarea planului tip, ba comite greșeli, ba predă documentații cu lipsuri, ba uită anumite lucruri (ca de exemplu scoaterea coșurilor de sobă, care n-au ce căuta la un local cu încălzire centrală). O altă lucrare importantă, ,și ea începută deja, este școala specială pentru 200 elevi, care se construiește în vecinătatea Casei de copii-fete din cartierul Dărmănești. Școala propriu-zisă, cu săli de clasă și atelierele sale, Internatul alăturat cu cabinetele speciale, sala de mese, mobilierul comandat înseamnă o investiție de peste 4 milioane lei. Și acolo am găsit pe șantier peste 50 de oameni care lucrau la fundații, la subsoluri, la zidărie. Dar nici brigaderul N. Rusu, nici noul maistru V. Cozma nu dispuneau de un grafic de execuție a lucrărilor. L-am căutat la lotul 3 condus de ing. Ștefan Harabagiu. Nu era încă întocmit. Așa nu e bine, dacă țineam la ritmicitatea execuției, la certitudinea predării în termen a obiectivului. Părerea noastră este că și extinderea centralei termice (care în prezent deservește in condiții nu prea strălucite 3 obiective) trebuie început din timp și nu amînată... sine die. A început și la Roman construirea unei școli cu 8 săli de clasă, în valoare de 1.200.000 lei. Decretul de expropiere a terenului a apărut, documentațiile au fost predate, dotările (mobilier etc.) au fost Al. ASMARANDEI (Continuare în pag. a ttI-a) INVESTIȚII 1971 LA DESPRIMAVARARE Tehnologii diferențiate în cultura griului Producția de grîu ce se poate realiza la hectar este determinată de numărul de spice la unitatea de suprafață, numărul de boabe în spic și greutatea medie a bobului. Spre a influența favorabil aceste componente ale producției, este necesar să se aplice corect toate regulile agrotehnice prevăzute în schema tehnologică respectivă. Pentru griul din anul acesta, tehnologia culturii a fost stabilită în linii mari încă din vara anului 1970. Instructajele făcute atunci, de către organele de conducere din minister și cadrele de cercetare din unitățile experimentale ale Academiei de Științe Agricole, au fost înmănuncheate în broșuri și difuzate specialiștilor din întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție, în conformitate cu noua tehnologie, în toamna trecută au fost însămînțate în județul nostru 34.735 ha cu grîu de toamnă, din care 32.525 ha în CAP, 1310 ha în I.A.S. și 900 ha la Stațiunea experimentală Secueni. Atenția deosebită care s-a acordat amplasării griului după premergătoare, iar gradția, pregătirii terenului și seminței, precum și semănatului, ca și toamna prelungită și umiditatea existentă în sol, au făcut ca pînă la intrarea în iarnă griul să răsară pe 30.341 ha (87,3%) din care peste 50 la sută sunt înfrățite, în cooperativele agricole de producție însă, la începutul lunii ianuarie, existau încă 3860 ha cu grîu răsărit parțial și 534 ha cu grîu nerăsărit. In ansamblu însă, pe tot teritoriul județului, se poate considera că starea de vegetație a grîului este sensibil superioară anului precedent și, în condițiile unor lucrări optime de întreținere, fertilizări, erbicidări etc. putem sconta pe realizarea unei producții bune. Sub aspect fitosanitar nu au fost semnalate pînă în prezent atacuri de boli și dăunători. Trebuie să menționăm însă că, absența gerurilor puternice în majoritatea zonelor, contribuie la păstrarea unor rezerve mai mari de germeni patogeni și dăunători, a căror evoluție în primăvară va fi în funcție de regimul hidrotermic. De aceea, se vor controla și examina în continuare toate suprafețele cultivate cu grîu pentru a se depista apariția unor boji sau dăunători și a se lua din timp măsurile de luptă corespunzătoare. Evoluția meteorologică a acestei ierni, caracterizate pînă acum prim regim termic mai ridicat și regim pluviometric mai redus decit normal, a determinat o situație deosebită la plante. Se apreciază că, sub influența regimului termic, raporturile care există între procesele de creștere și cele de acumulare de substanțe hidrocarbonate, ca și consumul lor în procesele metabolice, vor influența favorabil pornirea normală a grîului la desprimăvărare. Temperaturile au favorizat însă mai ridicate și răsărirea Prof. doctor docent I. LUNGU Stațiunea experimentală zonală agrozootehnică Secueni (Continuare In pag. a ll-a) Iiiiiiiiiii/sin Hiiiiiiuiiii/iiii/iiiiiiii/iiii Miiiii/iiiiiiii Miiiiiiiiiim « X CINCINAL 1966 - 1970 In pagina a II -a 1 mm mi mm sputumI Íw/////r////////////////////////////////////////////////////////r//////////////]j Activitate culturală cu funcții „ornamentale” Niciodată, ca în această etapă, nu s-a pus la noi mai adînc problema instrucției și educației maselor, a formării lor în spiritul înaltelor comandamente ale epocii. Dar tot atît de adevărat este faptul că uneori nu se abordează, dincolo de planul actuale, pur teoretic, aspectele specifice, ale activității educaționale, ca expresie nemijlocită a noilor exigențe spirituale, a sensului dezvoltării noastre sociale. Am înțeles acest adevăr, cu mai multă tărie, în urma raidului efectuat recent în cele trei mari cluburi romașcane aparținînd Uzinei de țevi, întreprinderii mecanice și Fabricii de zahăr. Fiecare club dispune acum de sediu propriu, cu numeroase încăperi, avînd destinații foarte diverse, cu aparatură modernă, instrumente muzicale, confort. Am discutat mai întîi cu George Mihalache directorul cochetului club al U Ț.R. Ne-a bucurat să constatăm, ca și altă dată, că se realizează aici multe lucruri bune. Mai întîi — un mare număr de formații artistice populară și (orchestra de muzică ușoară, o fanfară, un quartet de jazz, soliști vocali) cu o intensă activitate spectacologică, unele manifestări culturale pregătite cu grijă și pricepere. De data aceasta, am trecut însă mai repede peste aceste realizări. Ne-a interesat mai mult opinia interlocutorului nostru privind receptarea actului cultural pe care îl întreprinde această instituție, prezența acesteia în perimetrul vieții spirituale a uzinei : — De multe ori, avem un public nal. Deși foarte restrîns, ocaziaam organizat aici acțiuni, adesea,interesante, multe din ele au rămas cumva suspendate, în afara unui sistem închegat, coerent. Aceasta, în primul rînd, pentru că nu întotdeauna ceea ce facem noi aici este simțit ca necesar, pentru că există încă formalism, nenumărate prejudecăți. Uneori, și culturale sunt practicile muncii perimate. Noi am încercat diverse sondaje în rîndul salariaților, am dorit să ne aflăm preferințele, să venim în întîmpinarea lor. Dar pentru a realiza lucruri durabile e nevoie de o unitate de intenții. Și aceasta nu există. De aceea se preferă, cred, distracțiile minore, strada. — Lucrez la I.M.R. de 23 de ani — ne mărturisește Ilie Ostace, un pasionat, artist amator, numit de curînd director al clubului întreprinderii. Am fost opt ani responsabil cultural. Cu 14 ani in urmă aveam aici un cor de 80 de persoane, o fanfară, o echipă de teatru, o alta de estradă. Dar nu asta e important în fond, formații artistice, o oarecare activitate culturală avem și acum: Mi-amintesc însă că atunci oamenii erau mult mai receptivi la proiectele noastre, erau întotdeauna în preajma noastră. Evident, unii abia descopereau atunci lumea aceasta nouă, fascinantă, a artei, a culturii. Dar au evoluat, exigențele lor sunt superioare. Noi am rămas însă în urmă. Ne lovim de tot felul de dificultăți. La noi, de pildă, e foarte greu să alcătuiești o formație corală. E foarte dificil să aduci la club un număr mai mare de cîteva zeci de salariați, fără să rostești cuvîntul, bizarul cuvînt „mobilizare". Cum adică, mobilizare ? Un accent mai puternic trebuie pus, de aceea, pe munca din om în om, pe puterea de convingere a acțiunilor noastre. Trebuie să se înțeleagă că tot ceea ce realizăm în clubul nostru nu este complementar producției, oamenilor, ci implicit, necesar. Dar citi salariați din întreprindere vin alături de noi? Extrem de puțini! De aceea, o mare parte din cei care vin la club vor continua să joace table timp de 4—5 ore iar biblioteca va rămîne doar cu funcții ornamentale... Cu o astfel de sinceritate ne-a vorbit Elena Biciușca, bibliotecara clubului Fabricii de zahăr: — La noi e mai simplu. Cînd avem cîte o acțiune mai importantă, de obicei după orelede program, se închid ușile fabricii și toată lumea intră în sala de festivități La club însă nu prea vin știți, e oarecum în afara orașului. Am găsit totuși o soluție : fiecare manifestare culturală e însoțită de dans. Și la dans, se știe, vine toată lumea — Dar de ce numai la dans ? — Nu știu. Pot să vă spun însă că atît de mult e încetățenită această practică încît noi anunțăm în oraș, prin afișe, să zicem o seară literară, iar salariații noștri știu că totul este seară de dans... Am consemnat aici doar citeva aprecieri și opinii sincere pe care nu le întîlnim de obicei în procese verbale sau statistici de ședință. Din păcate, multe dintre ele depășesc spațiul concret al unei instituții culturale, definind un sistem, un spirit de lucru, pe plan mai larg. Evident, nu pierdem din vedere dificultatea acestei munci, natura ei deosebită Da; tocmai de aceea insistența cu care perpetuăm vechi practici ale activității culturale, depășite de niștea cu viață, ineficiente, sicare privim adesea stări de lucruri de genul celor consemnate mai sus, se dovedesc a fi nu naturi deosebite, expresia acestei ci, mai curînd, a unei înțelegeri limitate, statice a funcției activității educaționale. Consecințele sunt, se vede, dintre cele mai păgubitoare. Dar remediul nu trebuie căutat în vorbe. Unde anume , cum ? Oamenii de felul celor cu care am vorbit cu prilejul raidului nostru ne vor putea răspunde. Rămîne doar să-i căutăm. Viorel TUDOSE Rdid —anchetă în cluburile romașcane