Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-04-01 / nr. 964

I % f ANULI IV.; NR. 964 joi, 1 Aprilie 1971 4 PAGINI, 30 BANI Insâmînțarea în timpul optim a culturilor din prima epocă depinde de folosirea integrală a fiecărei ore bune de lucru! Ritm susținut încă din primele zile ! Vremea favorabilă de la sfîrșitul săptămînii trecute a permis declanșarea campaniei de însămînțări și în cadrul cooperativelor agricole de producție din zona Târgului Neamț unde folosindu-se din plin timpul bun de lucru s-au înregistrat rezultate notabile. La CAP Țibucani, de pildă, din cele 100 ha ce vor fi însămînțate cu vestita „Ceaclama de Țibucani“ s-au semănat pînă luni după amiază 54 ha și s-a plantat cu usturoi întreaga suprafață planificată. De asemenea, folosindu-se cu maximum de randament tractoarele și mașinile din dotare s-au însămînțat 80 ha cu trifoi și lucernă, 35 ha cu borceag și s-a pregătit întraga suprafață de 130 ha pentru plantatul cartofilor precum și 400 ha ce vor fi însămînțate cu porumb. La cooperativa vecină, Păstrăveni, bilanțul primelor zile de lucru în cîmp evidenția faptul că s-au semănat deja 40 ha din cele 65 ha cu ceapă precum și suprafața de 40 ha sfeclă de zahăr din cele 90 ha pe care cooperativa le va însămînța în acest an. în afară de aceasta, s-au mai însămînțat 30 ha lucernă în cultură ascunsă și s-au pregătit 50 ha teren. Un ritm susținut de lucru s-a înregistrat și la CAP Davideni unde s-au însămînțat deja 50 ha cu ceapă și s-au pregătit 100 ha pentru cartofi. Deși ultimele zile au fost mai puțin favorabile, lucrătorii ogoarelor au continuat cu intensitate sporită lucrările în cîmp. Ieri dimineață, așa cum ne informează telefonic tovarășul ing. Vasile Bordeianu, președintele CAP Păstrăveni, 50 de cooperatori au trecut la plantarea celor 10 ha de ceapă butași pe tarlaua Sulina unde rigolele erau deschise încă de sîmbătă. în unitatea noastră, ne informează tovarășul Gheorghe Gînju, inginerul șef al CAP Țibucani, controlul efectuat pe tarlale a arătat că după amiază se poate ieși la semănatul copii în tarlaua La Luncă precum și la însămîntatul celor 30 ha de ovăz pe tarlaua Dumbravei. Totodată, un mare număr de cooperatori din cadrul fermei pomicole sînt mobilizați la întreținerea livezii unde, pînă în prezent, s-au terminat tăierile, s-au efectuat stropirile a doua oară pe suprafața de 224 ha și s-a transportat gunoi la circa 20.000 pomi. Din cele constatate rezultă că, deși sîntem la începutul campaniei iar timpul a fost destul de nefavorabil în ultimele zile, lucrătorii ogoarelor folosind fiecare oră bună de lucru lucrează din plin pentru ca însămînțarea culturilor din prima urgență, precum și celelalte lucrări de sezon să se facă în timpul optim și în condiții calitative ireproșabile. Întrucît vremea se arată în continuare închisă, conducerile cooperativelor agricole de producție, specialiștii au datoria de a controla în permanență tarlalele pentru depistarea suprafețelor zvîntate pe care urmează să se treacă fără întîrziere la efectuarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ. Totodată, se impune urgentarea ritmului în care se desfășoară repicatul răsadurilor, lucrare rămasă în urmă în multe din fermele și sectoarele legumicole ale cooperativelor agricole de producție. V-A.F. Tamașem, la in fiecare an, și în primavara aceasta răsadurile sunt mari și frumoasă Simpozion . Sala Casei de cultură din Roman a găzduit marți după- amiază simpozionul pe tema „Bunăstarea poporului nostru — S „ țelul suprem al politicii Partidului Comunist Român“, realizat Și cu concursul profesorilor Valeria Croitoru și Constantin Și Colescu. Manifestarea a fost urmată de o seară de poezie inti ^ Ștulată »Viața noastră nouă oglindită în poezia contemporană". ^ Ciclu de expuneri »555 S în cursul acestei săptămînî, lectorii Comitetului orășenesc Ș § de partid Tîrgu Neamț și membrii comisiei de propagandă 5 Ș susțin un ciclu de expuneri în toate întreprinderile și instituții §e le din oraș. Ciclul cuprinde conferințele: „Profundul democratism al orînduirii noastre socialiste" și„România la confluența s ă a două cincinale". Spectacole ale elevilor . In timp ce formațiile artistice ale Liceului pedagogic din Piatra Neamț, selecționate pentru faza județeană a concursului cultural-artistic al elevilor, au susținut spectacole la cămii Ș §nele culturale din Dobreni și Oșlobeni, a continuat selecționarea rea formațiilor, soliștilor și recitatorilor din școlile municipiu a ilui Piatra Neamț. S-au remarcat formația corală a Liceului in 5dustrial condusă de prof. G. Durlă, formațiile de dansuri ale Școlii profesionale de chimie și Liceului industrial (instructor: ȘTV, Ceaușu). Juriul a selecționat pentru întrecerea județeană ^ ț următorii soliști și recitatori : Felicia Olaru, Dorel Stoica, Elena ^ I . Costea, Gatinca Diaconu, M. Toader, D. Armușcă. Serbări pionierești ^ s După cum ne informează învățătorul T.Salinescu, în ca ^drul serbărilor închinate semicentenarului, recent a avut loc ^ § la căminul cultural din Hangu o reușită serbare pionierească ^ § realizată cu concursul pionierilor școlii din comună. Programmul a cuprins coruri, cîntece, recitări, precum și piesa de teatru „Fratele meu Culai" de Dan Tărchilă, realizată de cercul § artistic. § Reunind selecțiuni din repertoriile formațiilor artistice școlare, „Florile pionierilor", programul artistic prezentat de pionierii din Cordun, a adunat în sala căminului cultural peste Ș . 250 de spectatori. Spectacolul acesta, consacrat apropiatei îmi fepliniri a 50 de ani de la înființarea P.G.R., a reunit formația cu- 5 raia, cea instrumentală, recitatori, montajul literar „Un cîntec Ș Ș de slavă partidului", precum și programul de brigadă „înflorim & J și noi cu tara", realizat de pionierii clasei a V-a. Micii artiști ^ 5 din Cordun vor evolua în curînd și în alte localități din împ 5prejurimi. I Cheltuielile materiale la Uzina de țevi Roman dețin 93,4 la sută din prețul de cost al producției industriale, ceea ce impune o rațională utilizare și o îmbunătățire continuă a gospodăririi acestor valori. Este concludent și faptul că, în medie, pe zi în uzină se consumă valori materiale de 3,6 milioane lei. Fiecare salariat cheltuiește anual materiale în valoare de 3,8 milioane lei. Consumarea acestui volum mare de valori materiale presupune o circulație intensă între furnizori și uzină, ca și intre magazii și secții care contribuie fie direct la desfășurarea procesului de producție, prin cheltuieli cu materie primă, fie în mod indirect, sub formă de materiale de întreținere sau reparații. Procesul complex al consumului anrenează în proporție diferită pe fiecare membru al colectivului, căruia nu-i poate fi indiferent rezultatul aportului său în vehicularea valorilor materiale. Este edificator de arătat, în mod cu totul succint, că în anul 1970 s-au obținut economii concretizate în 1.846 tone metal — țagle pentru țevi, 1.223 mii Kwh energie electrică, 5 144 tone combustibil convențional, precum și la alte materiale pentru care numeroși salariați au fost stimulați în conformitate cu prevederile H.C.M. 151/1970, cu premii în valoare totală de 1.385.857 lei. In prezent, se preocupă de colectivul uzinei îmbunătățirea condițiilor pentru realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul 1971, respectiv de a se economisi 1.500 tone metal, un milion de Kwh energie electrică, 700 tone combustibil convențional și alte materiale, care însumează 6,5 milioane lei. Ca atare în activitatea uzinei se disting în prezent direcțiile principale privind reducerea cheltuielilor materiale. Cum e și normal, preocupările noastre vizează în principal reducerea consumului de metal. De aceea, ele se îndreaptă spre factorii eențiali și anume elevarea cunoștințelor tehnice și tehnologice ale muncitorilor la un nivel cit mai ridicat, ca și perfecționarea tehnologiilor în scopul laminării și finisării îngrijite a țevilor. Măsurile de economisire a metalului vizează atit procesul de laminare la cald esc și acela de prelucrare la rece a țevilor. In domeniul laminării la cald ele afectează sectoarele de pregătire, încălzire și laminare propriu-zisă, iar în sfera prelucrării la rece, în special operațiile de retezare și filetare, unde apare ponderea deșeurilor. Aceasta cu atit mai mult La Uzina de țevi Roman Consumul de materiale sub lupa eficienței economice cu cît în anul 1971, datorită mobilizărilor făcute la consumurile specifice, nu se pot obține rezultate spectaculoase numai printr-o singură măsură ci, economia trebuie realizată pornind de la grame de metal. Reflectarea acestor măsuri este concludentă dacă se enumera parte din ele, optimizarea procesului de încălzire în cuptoarele rotative a materiei prime și întărirea controlului asupra factorilor determinați ai acestuia pentru a se reduce procentul de oxidare, revizuirea unor tehnologii de laminare, optimizarea lungimii țaglei, prin diminuarea capetelor retezate ale țevilor; îmbunătățirea continuă a parametrilor tehnici ai agregatelor de laminare, prin determinarea acordării optime a liniei de fabricație și altele. Mihai AIURELCI economist Uzina de țevi Roman (Continuare in pag. a UI-a) Uzina de țevi Roman strungarii Gheorghe Andoni și D. Smerea mensiune de prăjini grele de foraj, lucrînd la o nouă tipodi Luna curățeniei Din nou primăvară, din noua primă toaletă a orașelor și satelor județului nostru se impune cu acuitate. Dar „Luna curățeniei“, care începe astăzi, ne invită la ceva mai mult, înaintea edililor și a fiecărui gospodar în parte se deschide o perioadă în cursul căreia se cere o muncă intensă de igienizare și salubrizare a localităților, cartierelor, străzilor, locuințelor, care la ieșirea din iarnă poartă parcă o haină veche ce se cere primenită, înnoită, înfrumusețată, La redacție ne-au sosit scrisori semnate de cetățeni din Piatra Neamț (dintre care notăm pe ing. Dan Diminescu de la I.G.H. Bistrița, Florian Voivodeanu de pe strada Tipografului nr. 14 și un grup de muncitori domiciliați în cartierul „Comuna din Paris“), în care se sesizează o serie de aspecte neplăcute din reședința de județ și se fac propuneri de impulsionare a activității pentru ca municipiul să arate mereu demn de calitatea de centru turiștic pe care o are. Asemenea semnale ni se dau și din alte localități ale județului. Ele pornesc din dorința sinceră a semnatarilor de a crește preocuparea de gospodărire a orașelor și satelor, printr-o colaborare utilă edili — locuitori, prin participarea maselor largi de cetățeni la acțiuni care să se finalizeze în crearea unei ambianțe plăcute, igienice, fortifiante pentru locuitorii acestor meleaguri. Din investigațiile făcute la uinele consilii populare și la Inspectoratul sanitar de stat al județului aflăm că pentru „buna curățeniei“ s-au inițiat deja măsuri concrete. Echipe formate din delegați ai comitetelor executive, ai U.T.C. , organelor sanitare etc. vor vizita gospodăriile particulare, întreprinderile și Instituțiile și vor face pe loc recomandări în vederea igienizării obiectivelor de orice natură. In comunele care în anul trecut au fost supuse unor calamități naturale s-au luat măsuri suplimentare de igienizare a surselor de apă potabilă, de salubrizare a curților și interioarelor. Se vizitează, de asemenea, de către organele competente unitățile de alimentație publică din orașe și sate, de pe traseele turistce, pînă la cabanele din zonele montane, indicîndu-se noi masuri care să asigure condițiile sanitare corespunzătoare la deservirea consumatorilor. In municipiile și orașele județului, prin trecerea lucrătorilor dia salubrizare în subordinea directă a consiliilor populare s-au creat condiții mai bune (Continuare în pag. a II-a) Intr-una din serile trecute veneam cu soția spre casă. In drum ne-a ajuns un tinăr (să fi fost muncitor, căci era in haine de lucru) care, alăturîndu-ni-se, a început să ne mărturisească necazul ce se abătuse asupra sa. Copilul său, In virstă de 3 ani, rămas in afara supravegherii părinților, a nimerit pe plita încinsă, arzîndu-și tălpile. A fost trimis cu avionul la București pentru operație, iar omul tocmai venea de la bletoane unde căpătase informații despre starea copilului. In sinea mea am compătimit nenorocirea ce duse peste bietul om, dar, totodată, am reținut amănuntul că „copilul a fost trimis cu avionul la București pentru operație“. Copilul unui muncitor. Și alunei m-am dus cu gîndul In urmă cu 3 — 4 decenii și in amintire mi-a apărut un car cu boi pe el o sarcină de lin și deasupra un bolnav gălbejit cu căciula trasă pe ochi și cu frigul în oase. Ii aduceau de la zeci de d Hometri în carul cu boi să-l interneze în spital. Și din nou mi-am mutat gîndul le ceea ce însemnă astăzi stafia de salvare, dotată cu zeci de autosanitare, care aleargă pretutindeni la primul apel, aducînd cu maximum de solicitudine oamenii bolnavi sau accidentall către spitalele orașului. Mi-am mutat gîndul și la Aviasanul de la Bacău care transportă către București sau alte centre medicale din țară, bolnavii gravi, netransportabili cu trenul sau cu mașina. Sunt gînduri care te asaltează și e bine să reflectezi mai profund asupra lor și mai ales să evaluezi cite fonduri și nu necesare pentru așa ceva și cită grijă există acum din partea statului nostru, a partidului pentru sănătatea poporului, pentru recuperarea celor fără speranță, de scăpare. Fonduri de sute de milioane cheltuite în această operă de adevărat umanism socialist. Eram într-o stațiune de cură și tratament, unde m-am bucurat de o ireproșabilă ospitalitate atit în ce privește cazarea, cît și masa. M-a impresionat ambianta din dormitorul în care eram cazați patru persoane ce nu ne cunoscusem dinainte. Armonia și omenia ce se statornicise între noi, deși unul era me 0 dig, altul maistru la Roșia, al treilea contabil și ultimul sondor la Schela Moinești. La masă aveam alți tovarăși proveniți din cele mai diferite locuri de muncă : muncitori din uzine, minieri, țărani cooperatori, contabili, medici, militari etc. Spiritul de prevedere, atenția manifestată și mai ales grija personalului de deservire pentru mulțumirea tuturor, era ceva cu totul impresionant. Și iară mi-am mutat gîndurile cu 30—40 de ani în urmă cînd de binefacerile mării sau ale muntelui, ale apelor de cură sau tratamentelor balneologice se bucura doar o intimă minoritate a celor cu buzunarele doldora. Orașul nostru a găzduit nu demult un spectacol original, intitulat „Florile recunoștinței", acest spectacol a fost în realitate un frumas gest de gratitudine adus de tinerele generații, generației vîrstnice din orașul și judetul nostru. Inițial de către consiliul municipal al sindicatelor și cu concursul formatiilor artistice din intreprinderile și instituțiile pietrene, acest spectacol a întrecut orice așteptări și a făcut să tresalte de bucurie și satisfactie inimile celor vîrstnici. Și cum să nu ți se rupă inima de bucurie cînd vezi atîta tinerel care se ostenește pentru descretirea frunții tale. Putem oare noi vîrstnicii să rămînem pasivi la toate aceste atenții cu care suntem copleșiți? Eu socot că una din modalitățile de a ne manifesta dragostea și recunoștința tau de inspiratorii și înfăptuitorii tuturor acestor realizări — poporul român în frunte cu comuniști — acum cînd suntem în preajma marii sărbători, este ca noi, cei vîrstnici, să ne facem o datorie de onoare de a depune mărturii generațiilor tinere, despre timpuriile grele ce le-am apucat, despre ceea ce a fost in trecut, ce ne oferă prezentul și ce ne sugerează viitorul strălucit al patriei noastre. IlexiCe recunoștintei pensionar, Șt. RAICU, Piatra Neamț * curier La liceul „Petru Rareș“. I înființarea unei clase speciale de matematică Conducerea liceului „Petru Rareș“ din Piatra Neamț ne informează că, în vederea unui studiu mai aprofundat al matematicii, printr-o decizie a Ministerului Invățămîntului, începînd cu anul școlar 1971 — 1972 va funcționa în cadrul liceului o clasă specială de matematică (a patra de acest fel din țară), destinată să pregătească în condiții optime și conform unei programe adecvate viitorii cercetători și cadre de specialitate pentru ramurile noi ale institutelor politehnice din țară, precum și pentru facultățile de matematică și fizică din cadrul universităților. Pentru frecventarea acestei clase cu profil special, care va aparține anului II (cl. a X-a), se primesc elevi din toate liceele județului, cu condiția să fi absolvit anul I (cl. a IX-a) cu medii minime de 9 — la matematică și 8 — la fizică. Alte informații suplimentare se primesc la secretariatul liceului „Petru Rareș“. Loc de popas pentru turiști . In aceste zile, la Bodești se lucrează intens la pregătirea unui frumos loc de popas pentru turiști, în apropiere de șoseaua națională, la circa 600 metri de sediul consiliului popular s-a amenajat parcarea autoturismelor, cu bănci de odihnă și o mică fîntînă arteziană. In jur va fi creat un mic parc recreativ,iar în imediata vecinătate o unitate comercială în care se vor putea servi gustări cu specific local, dulciuri și răcoritoare. Mare parte din lucrări sunt executate prin muncă patriotică a bodeștenilor. îmbunătățiri în transportul în comun In cursul acestei săptămîni, X.C.P.N. introduce încă 3 autobuze (nou sosite) pe traseul spre Săvinești pentru îmbunătățirea condițiilor de transport în comun al persoanelor. In același scop, în jurul datei de 10 aprilie, se va introduce al noulea autobuz spre Vaduri și al șaptelea autobuz spre Ocolul silvic Gîrcina, micșorîndu-se astfel timpul de așteptare în stații. Prestări de servicii solicitate de populație Două dintre obiectivele de prestări-servicii către populație, anunțate de către I.I.h. „Metalurgica“ – Piatra Neamț, au fost puse recent în funcțiune. Este vorba de secția de tinichigerie și vopsitorie auto, precum și de spălătoria pentru lenjerie, ambele pe strada Victoriei. Primirile de comenzi pentru noua spălătorie se fac la centrul din fața Școlii generale nr. 3. De la AS. Loto-Pronosport • NOI CÂȘTIGĂTORI. Dintre sistemele Loto — Pronosport, popularul „loz în plic" se dovedește a fi nu numai foarte simplu și accesibil, dar și... eficace. Dintre numeroșii cîștigători înregistrați în ultimul timp la acest sistem, îi amintim pe Ion Streadă din Piatra Neamț, Ștefan Mihoc din Tazlău și Hie Obreja din Răucești, care cu ajutorul unor loturi în plic, au intrat în posesia unor premii de cite 20.000 lei, 10.000 lei și — respectiv — 5.000 lei.