Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-04-08 / nr. 970
Pag. 2 > După cum se știe, in întrecerea socialistă desfășurată In anul trecut, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Neamț a ocupat, datorită realizărilor obținute, un loc de frunte intre unitățile industriale ale județului nostru. La finele anului, forestierii au obținut la principalii indicatori de plan substanțiale depășiri. Combiistul nostru, prin unitățile sale de exploatare, industrializare și transport a masei lemnoase, a contribuit la ocuparea primului loc de către Organizația județeană de partid Neamț în întrecerea pe țară, cu o depășire de 64.632.000 lei la producția globală, 45 639.000 lei la producția marfă, 6 100.000 lei valută la planul de export, în timp ce productivitatea muncii pe salariat a fost mai mare cu peste 1.800 lei față de prevederi. Așadar, bilanțul forestierilor din județul nostru, la sfîrșitul anului trecut, a fost deosebit de fructuos. Realizările deosebite sunt urmare a unei munci intense, rodul eforturilor întregului colectiv de salariați. Demn de remarcat este faptul că, pornind de la aceste realizări, organizînd cît mai temeinic munca, forestierii au obținut și în acest început de nou an și Cincinal realizări la fel de importante. Depășirile de plan la mai toți indicatorii ne dau certitudinea că sarcinile crescînde pe linia mai bunei valorificări a masei lemnoase și creșterii calității producției vor fi realizate cu succes. De altfel, încă de la începutul anului noi ne-am angajat să realizăm peste plan importante depășiri. Considerăm că prin realizările noastre ne vom aduce și în acest an contribuția la menținerea de către Organizația județeană de partid a unui loc de frunte în întrecerea pe țară. Revenind la activitatea și preocupările anului trecut, ca și in perioada din acest an,trebuie să remarc că principalele acțiuni, atît în sectoarele de exploatare, cît și in cele de prelucrare a lemnului, au fost orientate spre reducerea pierderilor de exploatare, a consumurilor tehnologice și de lemn în instalații pasagere. Acestea, paralel cu creșterea indicelui de utilizare a masei lemnoase printr-o completă și superioară valorificare. Bunăoară, prin reducerea pierderilor de exploatare sub 3 la sută și creșterea indicilor de utilizare în anul trecut, față de 1966, la rășinoase de la 91,6 la 92,7 la sută și la fag cu aproape 9,5 la sută, s-a pus în circuitul economic pentru utilizări industriale, din aceeași masă lemnoasă, o cantitate suplimentară de circa 200.000 m.p. material lemnos. O acțiune de mare importanță în organizarea lucrărilor de exploatare, pentru creșterea productivității muncii, reducerea pierderilor de exploatare și sporirea indicilor de utilizare a constituit-o mecanizarea lucrărilor de recoltare, mișcare, încărcat și transport a lemnului. An de an în pădure, în locurile cele mai îndepărtate, și-au făcut apariția noile și modernele mecanisme și utilaje forestiere care, exploatate cu grijă și la întreaga capacitate, au realizat productivități superioare. In momentul de față, noi realizăm mecanizat peste 90 la sută din operațiile de fasonat, aproape 70 la sută la scos apropiat și 66 la sută la încărcat. Paralel cu preocupările pentru extinderea mecanizării, mai buna gospodărire și valorificare a masei lemnoase în exploatări, au fost luate măsuri de extindere și modernizare a capacităților de prelucrare a lemnului. Astfel, au fost refăcute fabricile de la Roznov, Tazlău, Tîrgu Neamț, „Scânteia“, „Foresta“ și „1 Mai“ din Piatra Neamț. Prin lucrările de construcții și modernizare se asigură condiții optime, atît din punct de vedere al tehnologiei, cît și al confortului și securității muncii. Acest proces de modernizare va continua și in perioadele ce urmează. Ca o preocupare susținută pentru folosirea cît mai completă a masei lemnoase și mai cu seamă a resturilor și deșeurilor de fabricație, și odată cu aceasta și a potențialului tehnic și uman de care dispunem, a fost extinderea producției de nenominalizare. Din materialul lemnos parțial necorespunzător STAS-ului, din resturi și deșeuri se scot mari valori. In acest scop, s-a dezvoltat o adevărată secție, care, în 1970 a realizat o producție de 120 milioane lei, față de 35 milioane lei în 1965. In încheierea acestor rînduri, aș vrea să subliniez încă o dată că rezultatele bune de pînă acum sînt urmarea eforturilor tuturor unităților combinatului nostru, a muncii celor peste 13.000 de entuziaste a salariați. Succesele acestea ne dau satisfacție, dar și deplina garanție în îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne stau în față în acest an. ing. Emil MARCOCI director tehnic al CEIR Neamț NOILE DIMENSIUNI ALE VALORIFICĂRII LEMNULUI Din experiența C.E.I.L. Neamț Lucru în schimburi prelungite .Urmare din pagina l ușii oriunde se poate intra cu tractorul, după ce președintele cooperativei și șeful secției de mecanizare au controlat fiecare tarla. Din păcate, realizările obținute de cooperativele menționate nu pot ascunde și unele deficiențe care grevează asupra bunei desfășurări a lucrărilor campaniei de însămînțări. Astfel la Brusturi nici pină la ora actuală nu s-a adus încă cantitatea de cartofi necesară însămințării unei suprafețe suplimentare de 80 ha. Din cele 220 tone s-au trans portat abia 20 tone, situație care afectează atît lucrările de plantare cit și faptul că în loc să fie în teren, specialistul unității face anticameră în Piatra Neamț la organele agricole. Direcția generală Neamț trebuie, de asemenea, să ia cele mai urgente măsuri pentru ca măcar acum în perioada campaniei, la G.A.P. Drăgănești — unitate cu o mare suprafață de teren - să transfere un specialist care să facă față problemelor spre aplexe pe care le ridică actuala campanie. In afară de aceasta, trăstoarele au început să „cadă“ sau nu sunt folosite din plin. La Brusturi și Drăgănești două tractoare stăteau nefolosite ; la Răucești se defectaseră alte două. Se impune, totodată, ca în cel mai scurt timp S.M.A. din raza cărora fac parte cooperativele vizate să ia toate măsurile pentru funcționarea tuturor mașinilor și tractoarelor la capacitatea maximă. r CEAHLĂUL In discuția consiliilor intercooperatiste Calculația necesarului de mașini și tractoare Cele 17 consilii intercooperatiste din județ s-au întrunit recent, din nou. La ordinea de zi a figurat PRIMĂVARA, cu toate implicațiile ei privind secțiilor de stadiul pregătirii mecanizate și a formațiilor de lucru, pentru arat și însămînțat. A mai figurat însă și un alt punct: stabilirea nivelului de dotare cu tractoare și mașini agricole pentru anul 1972. Ca orice problemă de perspectivă, care se înscrie pe linia indicațiilor date de conducerea partidului în scopul ridicării nivelului prevederea ni s-a agriculturii părut interesantă. Ne-am adresat, în consecință, inginerului Gheorghe Preda, directorul Întreprinderii de mecanizare a agriculturii Neamț, pentru a ne lămuri asupra rațiunii înscrierii acestui punct la ordinea de zi. Ideea ne aparține — opinează tovarășul Preda. Ministerul a solicitat necesarul de utilaje pentru gîndit că, oricîte 1972. Ne-am capete de ingineri ne-am supra hîrtiilor la a pleca de asediu, nu vom intui perfect necesitățile. Și atunci ne-am expus știrului“ beneficiarilor. — De ce „tirului“ ? — Pentru că, deși noi sîntem proprietarii utilajelor, beneficiarii sînt cei care i le folosesc. Și, lor — așa este dialectic — nu le ajunge niciodată ceea ce le punem la dispoziție. — Vor, care va să zică, mai mult... — Vor mai bun. Mașini noi, care să răspundă mai bine necesităților specifice, să execute o gamă mai largă de operații. — Aceasta ar fi o concluzie. — Sunt cîteva concluzii foarte interesante, pe care o să încerc să le enunț. — Putem începe, fără altă introducere. — Prima — că se urmărește cu precădere mecanizarea lucrărilor care solicită un volum sporit de efort în scopul reducerii cantității de muncă părerile manuală. A doua — exprimate dovedesc că în județul nostru încep să se contureze — ca urmare a zonării și specializării producției — zone specifice a inului, a sfeclei de zahăr, a pomilor fructiferi și a viei, a legumelor. Constatarea are o mare valoare practică, întrucît dotarea va ține seamă de acest specific Și ultima concluzie — oamenii au înțeles că modernizare înseamnă mecanizare. Specialiștii sunt, am constatat, foarte bine documentați cu tot ce este nou în construcția de mașini agricole și foarte circumspecți în solicitări. — Să trecem, deci, la solicitări. — Am spus că solicitările țin cu precădere seama de specificul culturilor, pe zone. In zona Oniceni, Valea Ursului și în bazinele pomicole, sunt solicitate tractoare și mașini pentru prelucrarea solului în vii și livezi, mașini fitosanitare. In cooperativele mari cultivatoare de sfeclă de zahăr se solicită mașini de decolotat și recoltat sfeclă, semănători SPC 6 speciale, pentru sămînță șlefuită. în general se cer combine „Gloria“, tractoare de putere mijlocie, mașini pentru împrăștiat gunoi de grajd, combine de mare capacitate pentru însilozat furaje. — Concluzia finală 2 — Una finală, pe lângă celelalte trei calculațiile de dotare a secțiilor de mecanizare cu mașini și tractoare pe care le vom trimite ministerului de resort, vor fi rodul gîndirii colective. O garanție , in plus că sarcinile din perspectiva cincinalului vor fi, și în agricultura județului nostru îndeplinite cu succes. U. F. S. Săvinești — Aspect general din hala de urzit. Foto : G. SGARLAT Urmare din pagina s canică. Bunăoară, aici pentru necesitățile curente ale fabricației, s-au realizat, printre altele 50 de mașini pneumatice de găurit, 3 mașini semiautomate de format miezuri pentru turnătorie, un cuptor pentru detensionarea pieselor etc. In cadrul serviciului mecanic nu există însă un sector specializat care să se ocupe de confecționarea unor piese și utilaje. Evident, nici rezultatele nu puteau să fie din cele mai bune. Ripsurile menționate au devenit și mai acute în acest an, cînd, după cum se știe, uzina are de realizat un important volum de investiții. Dificultățile cele mai mari au apărut atunci cînd pentru o serie de utilaje, necesare obiectivelor care se construiesc, nu s-au găsit furnizori. Acestor cerințe li s-a răspuns în anul curent prin organizarea, pe lingă serviciul mecanic-șef, a unei grupe de proiectare și a unui atelier de execuție, dotat corespunzător scopului pentru care a fost creat Rista cu utilajele care se vor confecționa a fost întocmită încă din anul precedent, paralel urmărindu-se și aprovizionarea cu materialele necesare. Și astfel, începînd cu trimestrul în curs, pînă la sfîrșitul lui 1971, în uzină se vor realiza utilaje în valoare de 2,5 milioane lei. Noua investiție a determinat o reconsiderare a activității de autodotare și la Fabrica de zahăr. Nu vrem să se creadă că, pînă acum, aici nu a existat o preocupare suficientă pentru îmbunătățirea procesului tehnologic, pentru realizarea cu forțe proprii a anumitor mașini și instalații. Dimpotrivă, altfel nici nu se explică cum a funcționat fabrica o așa îndelungată perioadă de timp. In acest an însă se pun bazele unei activități mult mai ample. Așa cum ne relata și ing. Mihai Todirica, directorul fabricii, prin faptul că unele utilaje pentru noua Investiție sunt unicate, mulți furnizori la care s-a apelat, au refuzat confecționarea lor. In acest caz a fost absolut necesară o inventariere a posibilităților interne, în prezent lista cu piesele ce vor trebui realizate de către specialiștii fabricii fiind deschisă. Se așteaptă perfectarea tuturor contractelor și imediat ce nu se vor găsi executanți pentru anumite piese, ele vor fi băgate în lucru în atelierul propriu. „La noi, ne spunea secretarul Comitetului municipal de partid, tovarășul Mihai Roman, am putea spune că pe linia autodotării există o tradiție. In toate întreprinderile, permanent, s-au făcut largi investigații pentru punerea în valoare a potențialului tehnic și de inteligență. Acest lucru a fost și în atenția organelor și organizațiilor de partid. In prezent, activitatea s-a amplificat mult datorită importantelor obiective care se construiesc. O industria de recentă analiză făcută de noi, ne-a reliefat că în atelierele proprii ale întreprinderilor din municipiu se pot realiza, în acest an, piese și utilaje într-un volum de 2.000 tone. Evident, eforturile urmăresc atît creșterea producției în unitățile existente, cît și materializarea noilor fonduri de investiții într-un termen cît mai scurt, asigurîndu-se și pe această cale o sporire a eficienței economice“. AUTODOTAREA Experiment zootehnic Sub atenta supraveghere a medicului veterinar Valeriu Lefter de la CAP Goșmani, la ferma zootehnică pe care o conduce este în curs de desfășurare un experiment care vizează valorificarea Întregului potențial productiv al vacilor cu lapte. Îngrijitoarea Zoița Ionașcu a primit un lot de 13 vaci primipare care sunt tutajate cu rafii progresive, în funcție de producția de lapte realizată. După numai un trimestru, In care la lotul respectiv s-a obținut dublul producției de lapte planificată, se poate aprecia că în perioada de lactatie de circa 300 zile, cele 13 vaci vor da în plus mai mult de un vagon și jumătate de lapte prin comparație cu furajele lor furajate în mod obișnuit. Un sumar calcul economic relevă că diferența de furaje administrată nu reprezintă decât o mică parte din valoarea producției suplimentare, obținându-se astfel un înalt nivel de eficientă. Deși ideea furajării In corelație cu producțiile nu este nouă, specificăm transpunerea ei In practică la această cooperativă, in speranța de a constitui un exemplu susceptibil de extindere și generalizare. 1 Pe șantierul turnătoriei de la I.I.L. „Siretul“ Roman: Ritmul de lucru nu concordă cu posibilitățile Printre obiectivele de investiții aflate în lucru pe platforma industrială a Romanului se numără și turnătoria de fontă de la întreprinderea de industrie locală „Siretul“. Despre stadiul și ritmul de desfășurare a lucrărilor la acest nou obiectiv, ne-am interesat zilele trecute la fața locului. Analizînd nivelul realizărilor, stadiile fizice și posibilitățile oferite de termenele de execuție, contractare și montare a utilajelor, am constatat că ritmul de lucru pentru partea de construcții și finisaje care a mai rămas, precum și termenele destul de largi fixate pentru achiziționarea utilajelor, ascund încă mari posibilități pentru scurtarea perioadei „de șantier" a investiției și intrarea mai devreme în producție. Iată un exemplu , pînă la sfîrșitul anului trecut au fost executate fundațiile și lucrările de construcții, aducîndu-se clădirea „la roșu“. S-a înregistrat și o depășire a planului cu 3 la sută. Ar fi fost normal ca încă înainte, să se fi stabilit termene de primire a utilajelor, care să permită o trecere rapidă la montare. Din păcate, în graficul de execuție s-a prevăzut... o perioadă de așteptare egală exact cu un trimestru. Adică pînă la sfîrșitul lunii martie, cînd, prin contract, se stabilise primirea utilajelor necesare și deci începerea montajului. Continuitatea lucrului în perioada primului trimestru a fost asigurată, prin plan, doar de un volum de lucrări în valoare de 460 mii lei, ceea ce înseamnă abia 14 la sută din valoarea totală a investiției. Ar mai fi de remarcat și faptul că încă de pe acum s-a acceptat ideea terminării dar... incomplete a noii investiții. Despre ce este vorba ? Printre utilajele contractate pentru a fi primite pînă la termenul de dare în funcțiune a noii turnătorii nu se află și unul deosebit de important: grinda rulantă. Cu toate că montarea acestei piese nu condiționează punerea în funcțiune a celorlalte capacități de producție, ținem să relevăm faptul că lipsa grinzii rulante nu va da posibilitatea primirii și executării de către întreprindere a unor comenzi pentru piese turnate în greutate mai mare de 200 kg. De fapt, nici pentru anul acesta nu se întrevăd condiții pentru a fi contractată, nefiind cunoscute încă nici detaliile exacte de execuție ale grinzii respective. Se impune deci ca Direcția județeană de industrie locală să examineze cu mai multă atenție posibilitățile de urgentare a lucrărilor de construcții și montaje, de clarificare a chestiunilor încă nesoluționate legate de contractarea utilajelor, în vederea reducerii termenelor de execuție și a obținerii producției în cel mai scurt timp. Petre TOFAN I Răspunsuri la Intervențiile ziarului |------------------------------------ _ 1 Cine are dreptate ? Cu cîtva timp în urmă, in coloanele ziarului nostru, a apărut articolul i „Golurile în aprovizionare provoacă pagube de milioane“, în care erau semnalate deficiențele existente în ce privește livrarea ritmică a acrilonitrilului către AIFS Săvinești. Pe marginea materialului publicat au sosit la redacție două răspunsuri contradictorii. Primul, semnat de inginerul Ioan Petru, din Direcția Îndrumării și urmăririi producției a Ministerului Industriei Chimice, consemnează textual : „In ce privește ritmicitatea livrărilor, aceasta nu s-a desfășurat conform graficelor, datorită unor deficiențe ale instalației, care au provocat stagnarea producției în anumite perioade“ După ce a arătat că intervențiile făcute la minister de către AFS Săvinești au fost tardive și, deci, nu pe deplin eficiente, răspunsul comunică măsurile preconizate în vederea acoperirii necesarului de asirtonitril pentru perioada următoare și a livrării lui ritmice către beneficiar. Cu totul asta este poziția pe care s-a situat conducerea Combinatului petrochimic Pitești — principalul furnizor al uzinei săvineștene — care neagă în oloc, in răspunsul trimis redacției sub semnătura directorului comercial ing. Marian Nistor, criticile ce i-au fost aduse în amintitul articol, încercând să prezinte situația în altă lumină. Din cele relatate rezultă nu numai că livrările au fost întotdeauna ritmice, dar și că s -au expediat însemnate cantități peste prevederile contractuale. Totuși, greutățile prin care a trecut U.F.S. Săvinești din cauza lipsei de acrilonitrie au fost reale. Și atunci, cine are dreptate ? Oricum, asigurările primite atît din partea forul s Pe marginea articolului „în acțiunea de autoutilaje, posibilitățile să fie mai deplin valorificate“, apărut în numarul 912 al ziarului nostru, am primit un răspuns deosebit de interesant din partea directorului general al Centralei industriale a articolelor casnice, utilajelor și pieselor de sshinbing. Mihai Ștefan. După ce se referă la existentă in cadrul preocuparea sentinței pentru asimilarea unor utilaje ce se aduceau din import, precum și la rezultatele practice obținute pînă acum, în scrisul tutelar cit și de la furnizor ne dau garanția că asemenea situații nu se vor mai repeta. O propunere utilă soare se arată : „Menționăm că în viitor suntem de acord să executăm pentru U.F.S. Săvinești mașini de bobinat și propunem în acest sens ca, încă de pe acum, un delegat al uzinei să se prezinte la întreprinderile I.U.S.U. și Metalotehnica din Tîrgu Mureș pentru a constata dacă tipurile asimilate au parametrii necesari. In acest caz, livrarea se poate face in cursul anului viitor. Este o propunere utilă și rămîne numai ca cei interesați sa-i dea curs cit mai curiod Joi, 8 aprilie 1971 Tv JOI: 8 APRILIE 18 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară ; 18.30 Ra volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18.50 Mult e dulce și frumoasă 19.15 Publicitate ; 19.20 1001, de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Istorie vie 20.40 50 de ani in 50 de evocări. Anul 1945 i 20.50 Antologie lirică ; 21.10 Intermezzo folcloric cu frații Petreuș ; 21.20 Planeta se grăbește ; 22 Telejurnalul de noapte ; 22.10 Recital Enrico Marias 23.00 închiderea emisiunii programului 1. ftadio JOI 8 APRILIE BUCUREȘTI PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri ; 15.05 O jumătate de secol de luptă eroică 15.25 Muzică de estradă ; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Gintece ; 16.30 Muzică ușoară; 16.50 Publicitate radio; 17.00 Antena tineretului ; 17.30 Omagiu Partidului ; 18.00 Orele serii; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Romanțe ; 20.55 Știința la zi; 21.00 Bijuterii muzicale ; 21.30 Revista șlagărelor; 22.00 Radiojurnal 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; Sammy Davis jr. Manuela și 22.55 Moment poetic ; 23.00 Concert de seară ; 24.00 Buletin de știri; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMURI 15.00 Melodii ; 15.20 Ra microfon, Eugenia Frunză; 15.30 Radio-școală ; 16.00 Radiojurnal; 16.40 Cronica lirică de Teodora Albescu ; 16.55 Sfatul medicului ; 22.00 Discul săptămînii s bossa-nova seria jazz nr. 3 Electrecord ; 22.30 Vocile artei moderne ; 22.50 Romanțe ; 23.00 Buletin de știri ; 23.05 Actualitatea muzicală ; 23.45 Cvartete pentru coarde ; 0.55—1.00 Buletin de știri. VINERI, 9 APRILIE PROGRAMURI 6.00 De la 6 la 9.30 ; 9.30 Memoria pămîntului românesc 10 Buletin de știri ; 10.05 Muzică populară ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Din muzica popoarelor ; 11.15 Consultație juridică ; 11.25 Prietenii muzicii corale ; 12 Miniaturi distractive ; 12.17 Un interpret și rolurile sale ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.27 Rebus melodii. 14 Compozitorul săptămînii ; Joseph Haydn ; 14.40 Balade și jocuri populare. PROGRAMURI 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți ; Jean Pierre Rampus ; 9.00 Cîntecul săptămînii: „Și a venit o primăvară“ ; 9.10 Curs de limba spaniolă ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Muzică populară; 10.00 Matineu teatral „Călător fără bagaje" de J. Anouillh ; 10.56 Pagini din opera „Maruxa“ de Amedeo Vires ; 11.20 Muzică ușoară ; 11.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri; 12.03 ivanpremieră cotidiană ; 12.15 Muscă ușoară ; 12.40 Selecțiuni din operetele lui Nicolae Kirculescu I 13 Radiojurnal; 13.15 Concert de prînz» 14 Buletin de știri ț 14.05 Muzică populară ! 14.30 Odă limbii române. IAȘI JOI, 8 APRILIE Program de seară 17 Buletin de știri. Publicitate radio ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată I 17.45 Panoramic economic ; 18 Fonoteca melomanilor. Invitatul emisiunii i prof. univ. Petru Botezatu din Iași; 18.30 Odă limbii române ; 19 Radiojurnal ; 19.15 Piese executate de fanfară ; 19.30 Estudiantina ; 20 Șapte arte. VINERI, 9 APRILIE Program de dimineață 6 Buletin de știri ; 6.05—8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247)! „Clanul sicilienilor“ — film polițist francez In regia lui Henri Verneuil , pe generia se lipesa numele actorilor Jean Gabin, Alain Delon și Rino Ventura (101 15; 17,30, 20), — Pietricica (tel. 12404) ! „Fablio magicianul“ — film de desene animate realizat în studiourile din Budapesta, București și Sofia, încercînd să transpună cîteva fabule de la Fontaine în contextul vieții din secolul nostru (10,30; 14.30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572) I „Vagabondul“ (două serii) — Raj Kapoor și Nargis, un cuplu indian aureolat de nostalgia amintirilor noastre, într-un film cu nesperată vogă și în anul 1971, de — Victoria (tel. 1770) . „ Vara unei altădată“ — ecranizarea comedii muzicale compozitorului maghiar Rajos b Rajtay, cu Eva Ruttkay și Zoltán Ratinovits (16, 13, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306): „Sechestrul de persoană" — Franco Nero, un erou lansat în filmele western de origine italiană, distribuit într-o dramă inspirată de realitățile Sardiniei (16, 18, 20).