Ceahlăul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1585-1662)

1973-04-01 / nr. 1585

Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea festiva din prilejuita de împlinirea a 80 de partidului politic al clasei muncitoare din Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidului po­litic al clasei noastre muncitoare — Partidul Social-Democrat al Munci­torilor din România — care a con­stituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea indepen­dentă a României. Aniversarea a­­cestui eveniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei istorii a mișcării noastre muncitorești, a tra­dițiilor revoluționare, democratice ale poporului român, ale forțelor Dragi tovarăși. Istoria mișcării muncitorești din România este strîns legată de dez­voltarea generală economico-so­­cială a societății noastre, de pro­gresul forțelor de producție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte țări din centrul și apusul Euro­pei, dezvoltarea economică a ță­rilor române a fost mult timp frî­­nată de o serie de factori istorici obiectivi. Feudalismul s-a menținut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedicînd lărgirea pieței interne, apariția relațiilor de producție ca­pitaliste. Totodată, o influență pro­fund negativă asupra evoluției eco­­nomico-sociale a țării a avut-o do­minația străină de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte po­porul român și, care, a secătuit avuția suferințe națională, a produs grele maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresului social și econo­mic. Abia către sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XTX-lea dezvoltarea încep să apară, odată cu activității manufactu­riere și a industriei, relații de pro-progresiste, patriotice, ale comuniști­lor — de care sunt legate indisolubil toate marile transformări petrecute în societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea re­voluției proletare și a edificării cu suc­ces a noii orînduiri sociale — orîn­­duirea socialistă. (Aplauze puter­nice, prelungite). Ingăduiți-mi să adresez, cu acest prilej, clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționali­tate, întregului popor, precum și vechilor militanți comuniști, so­cialiști, revoluționari și democrați, cele mai calde felicitări, precum și ducție de tip capitalist. Acest pro­ces devine mai evident către mijlo­cul și în a doua jumătate a se­colului al XIX-lea , determinînd și, totodată, dezvoltîndu-se, sub impul­sul unor mari mișcări sociale, cum au fost revoluția din 1821, revoluția burghezo-democratică de la 1848— 1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenței de stat a României în 1877. Iau avînt în această perioadă îndeosebi indus­tria extractivă, industria metalur­gică și industria prelucrătoare. O trăsătura caracteristică a dez­voltării economiei Țărilor Româ­nești în cea de-a doua parte a se­colului trecut este pătrunderea ra­pidă a capitalului străin, care aca­parează ramuri principale ale in­dustriei naționale. Penetrația ca­pitalului străin — îndeosebi, german, francez, belgian, englez —­ este fa­cilitată de împrumuturile toate pe care le contractează înrobi­Ro­mânia în străinătate, de creșterea datoriei statului față de marile bănci din Apus, de concesionarea resurselor naturale ale țării trus­turilor imperialiste. La sfîrșitul ul­timului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprin­nrarea de a ține mereu sus steagul socialismului și comunismului în România. (Aplauze puternice, pre­lungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din Ro­mânia, aducem un fierbinte oma­giu tuturor acelora care, neprecu­pețind nimic, nici chiar viața, s-au ridicat împotriva exploatării și asu­pririi, pentru libertate și dreptate socială, pentru progresul națiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, inde­pendente și înfloritoare, deri ale marii industrii care își des­fășurau Moldova, activitatea în Muntenia și mai mult­ de jumătate e­­rau exploatate de capitaliștii, '­­ami. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul stră­in era precumpănitor în industria construcțiilor de mașini, chimică, textilă, de celuloză și hîrtie, capi­talul autohton investit în societă­țile industriale pe acțiuni avînd o condeițe de sub 10 la sută. Urmă­rile penetrației capitalului străin, ale exploatării bogățiilor țării de către trusturile occidentale au fost amplificate de faptul că în acea pe­rioadă, pina la cucerirea indepen­denței de stat în 1877, Țările Ro­mânești plăteau încă bir — în bani și produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc­ în dezvoltarea forțelor de producție, în relațiile de produc­ție — și care demonstrează că la sfîrșitul secolului al XIX-lea Ro­mânia se afla în prima fază a dez­voltării modificări capitaliste — se produc importante în structura de clasă, în raportul de forțe so­ciale și politice ale societății româ­nești. Moșierimea, care continua să aibă o poziție economică și poli­tică puternică, era clasa cea mai reacționară care se împotrivea ori­căror reforme cu caracter progre­sist, democratic. Clasa cea mai nu­meroasă a societății era țărănimea, crîncea exploatată de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, în realizarea reformei agrare și a al­tor schimbări cu caracter democra­tic, care reprezenta o puternică for­ță progresistă a țării. Paralel cu dez­voltarea industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al bur­gheziei, care acționa pentru desfă­șurarea largă a activităților eco­nomice, comerciale și implicit, pen­tru unele reforme democratice ce corespundeau ale dezvoltării cerințelor obiective societății noastre. Specificul desfășurării revoluției burghezo-democrati­ce făcea totodată ca burghezia —■ ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună moșierimea. măsură pe plan politic cu Societatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negus­tori — precum și pătura intelectua­lă, interesată în dezvoltarea demo­cratică a­ ț­­ării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evo­luția societății românești in aceas­tă perioadă este dezvoltarea și in­trarea fermă în arena vieții poli­tice a tinerei clase a proletariatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. Proletariatul devine tot mai mult purtătorul idealurilor celor mai revoluționare ale maselor populare, exponentul aspirațiilor vitale ale întregului popor munci­tor spre dezvoltarea patriei pe ca­lea progresului, spre făurirea uni­tății naționale, cucerirea indepen­­ței de stat, spre o viață liberă și demnă.­­Aplauze puternice, pre­lungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii au­tohtoni, agravată de jaful trusturi­lor străine care acționau pentru transformarea României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piață de desfacere a produselor lor, accen­tuează contradicțiile de clasă din sinul societății românești de atunci. (Continuare în pag. a 11-a) începuturile organizării clasei muncitoare, ale marxismului in România, crearea partidului revoluționar al proletariatului cu opt decenii Capitală ani de la crearea România râspindirii politic in urmă « La export, substanțiale depășiri valorice în primul trimestru al anului, colectivul fabricii de celuloză și hîrtie „Reconstrucția“ din Pia­tra Neamț a prezentat un fruc­tuos bilanț pe linia îndeplinirii și depășirii prevederilor de plan la nivel maximal și angajamente­lor asumate pentru această pe­rioadă. Succese de seamă s-au ob­ținut și la planul de export. Față de planul perioadei, numai pînă la 20 martie, se livraseră supli­mentar produse în valoare de peste 350.000 lei valută. Datorită creșterii continue a calității produselor, largii diver­sificări a gamei sortimentale, a­­nul acesta s-au cîștigat noi piețe de desfacere. De o deosebită a­­preciere se bucură sortimentele de hîrtie imitație, de pergament, cristal, cristal colorat etc. Zestrea tehnică tot mai eficient utilizată Ca și celelalte unități ale CIL Neamț, UEIL Tîrgu Neamț dis­pune de un puternic potențial productiv. în exploatările fo­restiere se lucrează cu un mare număr de mecanisme și instalații. In asemenea condiții se acordă o deosebită atenție creșterii gra­dului de utilizare a mecanisme­lor. Minerul După cum ne informa un­șef al unității, în de­cursul lunii trecute, datorită condițiilor neprielnice de lucru cu ajutorul mecanismelor din do­tare s-a putut interveni cu ope­rativitate pentru reînceperea lucrului în toate parchetele de exploatare. între grupele de uti­laje și­ mecanisme cu un grad ri­dicat de utilizare se situează fu­­nicularele SPU-500, SP-2 și trac­toarele forestiere special ame­najate pentru lucrările de ex­ploatări. Pentru creșterea eficienței economice Intre preocupările recente ale colectivului de la Fabrica de că­rămizi Roman se află și reprofi­larea secției de placaje pentru obținerea cărămizilor și­ plăcilor antiacide din gresie ceramică. Creșterea eficienței economice prin realizarea acestei reprofilări este lesne de preconizat , ținînd seama că în noua secție vor lucra aceiași oameni, dar că produsele, mult solicitate de beneficiari, au prețuri mai avantajoase, se esti­mează un cîștig anual de circa 12 milioane lei. Bune rezultate a obținut co­lectivul fabricii romașcane și în acțiunile de autodotare. Monta­rea unor transportoare cu bandă la secția de cărămizi, confecțio­narea în atelierele proprii a pie­selor de schimb, atestă­tele unei atari preocupări, rezulta­va­loarea acestora cor­cretizîndu-se într-un spor al producției globa­le de circa jumătate milion lei. Vi V Or datorie patriotică a marei îndeplinire revine ca sarcină tuturor cetățenilor . SI PLANTĂM POMI FRUCTIFERI, ORIUNDE ACEST LUCRU ESTE POSIBIL 2­8 aprilie - „SAPTAMINA SĂDIRII ȘI ÎNGRIJIRII POMILOR” Există dintotdeauna în județul nostru un bogat patrimoniu po­micol. In anii de după coope­rativizarea agriculturii acest pa­trimoniu a fost considerabil spo­rit, prin plantări de mari su­prafețe în masiv precum și pe porțiuni de teren izolate. Prin creșterea bazei de producție a materialului săditor — organiza­rea de către stat a unor pepi­niere — toți cetățenii, fie din zonele cooperativizate, fie din zona de munte, necooperativi­­zată, și-au putut procura, după dorință, puieți din sortimente și soiuri diferite. Numai anul tre­cut, bunăoară, ca urmare a unei acțiuni bine coordonate, cetățe­nii din comunele județului Neamț au plantat circa 21.000 pomi fructiferi. Cu toate acestea — se apre­ciază într-o recentă scrisoare tri­misă comitetelor județene de partid, personal de către tova­rășul Nicolae Ceaușescu — posi­bilitățile existente pentru dez­voltarea pomiculturii nu sunt suficient folosite. Producțiile de fructe și calitatea acestora nu sunt satisfăcătoare, nu reflectă e­­forturile făcute de către stat și cooperativele agricole pentru dezvoltarea bazei tehnico-mate­­riale. cesară Nu se acordă atenția ne­executării la timp și de calitate a lucrărilor de întreți­nere și fertilizare, combaterii bolil­or și dăunătorilor, sarcinile de plantări nu se îndeplinesc în totalitate. Aceste aprecieri făcute de secretarul general al partidu­lui la nivelul întregii țări sunt perfect valabile și pentru jude­țul nostru. Mai avem coopera­tive agricole în care se adună an de an­testanțe la planul de plantări, producțiile de fructe obținute sunt mici, rezultatul e­­conomic în acest domeniu fiind — cu unele excepții — nesatis­­făcător. De aceea cerințele exprimate în respectiva scrisoare, de a se asigura o amplă mobili­zare, pentru plantarea­ de pomi și îngrijirea corespunzătoare a celor existenți, găsește la noi o largă adeziune și declanșează im­portante măsuri. In funcție de condițiile clima­tice ale zonei, s-a stabilit de că­tre Comitetul județean de par­tid, în baza părerilor organelor de specialitate, ca în perioada 2—8 aprilie să se organizeze în întregul județ „Săptămîna să­dirii și îngrijirii pomilor“. Pentru o cia mai deplină reu­șită a acțiunii, Direcția generală agricolă a alcătuit deja un plan de măsuri și a acționat practic pentru asigurarea tuturor condi­țiilor materiale necesare. Se livrează — de Virgil Popescu, informează ing. șeful Centrului de producere a semințelor și ma­terialului săditor Roman — populației 40.000 puieți și alți 15.600 cooperativelor agricole de producție. Materialul asigurat de către IAS Girov, pepiniera Dobreni și pepiniera Stațiunii experimentale Secueni, este de cea mai bună calitate. Tot acest material este repartizat pe co­mune și — de la caz la caz — pe sate, în funcție de solicitările făcute deja de factorii respon­sabili de la nivelul comunelor. Specialiștii Direcției generale agricole și-au asumat sarcina u­­nei temeinice îndrumări a ac­țiunii. In comunele de munte, sunt repartizați să facă instruiri șefii de ferme pomicole din CAP și inginerii din cadrul di­recției, iar în comunele cu agri­cultura cooperativizată, îndru­marea tehnică revine în sarcina inginerilor șefi ai respectivelor unități. organiza Toate aceste cadre vor instruiri practice pri­vind modul de plantare, de pre­gătire a materialului în acest scop, privind criteriile de ale­gere a soiurilor în funcție de fa­­vorabilitatea zonei respective. Instruirile vor avea ca subiect și felul în care trebuie să se exe­cute în continuare lucrările de întreținere și fertilizare, de com­batere a bolilor și dăunătorilor și vor fi susținute de măsuri practice. Prin Laboratorul jude­țean de protecție a plantelor și subcentrele din subordine, se vor constitui în comune echipe pen­tru executarea tratamentelor tăierilor, echipe ce vor fi dotate și cu aparate și substanțele chimice necesare. Pentru crearea unor e­­xemple în acest domeniu, fie în livezile, CAP, fie în gospodăriile personale a 5—6 pomicultori din fiecare comună, se vor organiza loturi pomicole model, îndru­marea este completată prin tri­miterea a numeroase afișe, bro­șuri, pliante pe tema plantării și îngrijirii pomilor. Numai în zona necooperativizată a județului au fost difuzate circa 2.500 aseme­nea broșuri și afișe, cooperatorii care lucrează în pomicultură be­neficiind de un program de in­struire aparte, realizat în cadrul învățămîntului profesional agro­zootehnic. Cine este chemat să participe la reușita acestei ample acțiuni ? Răspunsul este următorul: toți ce­tățenii, toți locuitorii satelor și orașelor. Pomi fructiferi trebuie plantați oriunde : în golurile din plantațiile existente, în curțile caselor sau ale instituțiilor, în g­răd­ini, pe aliniamentele străzi­lor, acolo unde există spațiu ne­cesar plantării măcar și a unui singur pom. Se prevede dealtfel ca, fiecare elev, începînd de la clasa a IV-a în sus, să planteze cel puțin un pom fructifer. Dacă aceasta este sarcina elevilor, care beneficiază de un cadru organi­zat, ea este în principiu aceeași pentru fiecare locuitor al orașe­lor. Este în definitiv o îndatorire omenească să plantăm în fața ca­sei, în stradă chiar, dacă spațiul permite, un pom, să-l plantăm și să-l protejăm să crească. începînd de azi, vor începe să sosească în comune și în piețele orașelor, ieți. Acest mari cantități de pu­material va fi dat spre desfacere chioșcurilor IPIVLF. Pentru a nu se produce pierderi, așa cum s-a întîmplat (Continuare in pag. a IV-a) Citiți în pagina a IV-A A ZIARULUI NOSTRU RUBRICA COTIDIANĂ DE INFORMAȚII H Acționînd în spiritul recentei Plenare a C.C. al P.C.R. să înfăptuim exemplar hotărîrile Conferinței V. județene de partid ÎNTRECERE INSUFLEȚITOARE PENTRU REALIZAREA PLANULUI LA PARAMETRI MAXIMALI Răsplata muncii Recent, în cadrul unei con­sfătuiri, la întrepriderea meca­nică „Ceahlău“ din Piatra Neamț, a avut loc înmînarea steluțelor de fruntaș în producție și a ti­tlurilor de evidențiat în între­cerea socialistă pentru rezulta­tele obținute în 1972, unui nu­măr de peste 100 de muncitori, tehnicieni și economiști. Cu a­­ceastă ocazie s-a arătat că cele mai mari succese au fost înregis­trate în anul precedent de sec­ția turnătorie, condusă de mais­trul Gheorghe Hanga­nu și ate­lierele pentru confecționarea in­stalațiilor de irigat prin asper­­siune și betoniere. Totodată, recenta consfătuire de producție a constituit și un bun prilej de analiză a măsu­rilor ce vor trebui luate în vii­tor, pentru ca activitatea din în­treprindere să se încheie și în 1973 cu un bilanț cît mai rod- Vasile NIȚĂ, economist Azi începe „Luna curățeniei“ Acțiuni cît mai ample de igienizare și înfrumusețare a orașelor și satelor! Din ultima confruntare cu ri­gorile anotimpului alb, primă­vara a ieșit, după cum era de așteptat, biruitoare. Dar cum suntem­ cam în întîrziere — luna martie a și trecut de a­­cum — iată-ne în fața multor treburi care nu se mai lasă aș­teptate. N-am putea afirma că nevoia de curat, de frumos in jurul nostru se numără printre cele din urmă. Așadar, să vorbim despre cu­rățenie. Ați văzut duminica cele cîteva sute de elevi trecută care, înarmați cu unelte puse la dis­poziție de municipalitatea pie­­treană, au pus ordine în gră­dinile și zonele verzi din partea centrală a reședinței de județ ? Au făcut o treabă bună atunci și în zilele ce-au urmat. Unele asociații de locatari le-au ținut companie. Dar, din păcate, nu­mai cîteva. Și doar e atîta ne­voie la Piatra Neamț, ca și în celelalte localități urbane și ru­rale ale județului nostru de a­­ceastă primă toaletă de primă­vară a așezărilor în care trăim și muncim ! Cert este însă că — aproape peste tot — un prim impuls a fost dat. Și acest lucru, ținînd cont de timpul bun, s-a reali­zat chiar înainte de începutul lui aprilie — tradiționala „lună a curățeniei". Zeci de­ echipe formate din deputați, personal medico-sani­­tar, salariați ai consiliilor popu­lare — au pornit, la Piatra Neamț, Roman și în alte locali­tăți să viziteze circumscripțiile, să înd­emne, să sfătuiască : „E nevoie de igienizare, de văruit, de reparat, de făcut curat și frumos ! Să nu pierdem timpul ! Să începem chiar de acum !“. Specialiști de la Inspectoratul sanitar de stat au luat­­ măsuri ca în zona Siretului și oriunde apele sînt în creștere, să dezinfecteze fîntînile, să se pre­se­vină îmbolnăvirile , la fel la captările și stațiile de filtrare a apelor pentru băut din Ro­man și Bicaz. Tot ei au făcut o primă vizită pe traseele tu­ristice, de la motelul „Cristina" pînă la „Hanul Ancuței", indi­­cînd măsurile de igienizare și dotare, condițiile de curățenie și confort cu care trebuie în­tîmpinați noii oaspeți. Unele echipe avînd această sarcină au ajuns și într-o serie de comune iar primarii au manifestat înțe­legere, trecînd la înfăptuirea primelor măsuri care sînt în concordanță cu dorința fiecărei gospodine de a-și vedea cît mai curînd casa curată ca paharul a fiecărui gospodar, de a repara gardurile și podețele, a săpa și curăța, a îndepărta orice sursă de îmbolnăvire din preajma lo­cuinței în care stă, a fîn­tînii din care ia apa. Comandamentul constituit Piatra Neamț a hotărît să plan­ta teze placarde cu chemări la cu­rățenie, să tipărească mii de a­­fișe în același scop, să folosească gazeta „Cotidian municipal" și alte mijloace de influențare a populației. Dar cele arătate pînă aici constituie niște începuturi. Ceea ce rămîne de realizat este foarte mult. Există în orașe multe lo­curi (străzi, spații dintre blocuri, sau alte imobile și unități, locuri aglomerate) din care depunerile de peste iarnă n-au fost înlă­turate. Ca să nu mai vorbim de albiile unor curgeri de apă din centrele urbane. Comitetele de cetățeni și ale asociațiilor de locatari trebuie să se alerteze. E nevoie de cură­țenie și ea trebuie făcută acum. In același ritm, întreprinderile și secțiile de gospodărie orășenească să-și îmbunătățească graficele de ridicare a resturilor menajere. Inspectoratul sanitar de stat le cere să desființeze rampele in­termediare din orașe pentru că de acum ele constituie focare de infecții, în noile cartiere, să fie mai repede construite depozitele de gunoi, întreprinderile de con­strucții și de materiale de con­strucții să-și repare mijloacele de transport și să oblige pe condu­cătorii auto la atenție mai mare pentru a se evita murdărirea ar­terelor de circulație. Să se reia acțiunea acelor brigăzi și echipe ale igienei și ordinii, care în zi­lele de tîrg, de mai mare aglo­merație să-și intensifice munca educativă în rîndul maselor, să insiste pe curățenia în localurile publice, în gări și autogări, în școli, în curțile acestora și la in­ (Continuare în pag. a IV-a) i A

Next