Ceahlăul, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1663-1740)

1973-07-01 / nr. 1663

ANUL VI, NR. 1.663 DUMINICĂ, 1 IULIE 1973 4 PAGINI 30 BANI SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri a avut loc, la Piatra Neamț, cea de-a XVII-a sesiune a Consili­ului popular al județului Neamț. La sesiune au participat, alături de deputați, cercetători de la Stațiunea de cercetări biologice, geologice și geografice Pîngărăui și de la Stați­unea experimentală agricolă Secu­­eni, reprezentanți ai Inspectoratu­lui de stat pentru protecția muncii, Inspectoratului sanitar de stat, con­ducători ai unor întreprinderi, di­recții de specialitate ale Consiliului popular județean, organizații de masă și obștești, prim-vicepreședin­­ți­i consiliilor populare municipale și vicepreședinții consiliilor popu­lare orășenești, secretarii unor con­silii populare comunale și alți in­vitați. Lucrările sesiunii au fost deschi­se de tovarășul Ștefan Boboș, pre­ședintele Consiliului popular jude­țean. Deputații au adoptat în una­nimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărî­re privind protecția mediului înconjurător. 2. Informare cuprinzînd consta­tările și propunerile Comisiei per­manente sănătate — muncă — o­­crotiri sociale referitoare la înde­plinirea Hotărîrii Consiliului popu­lar județean nr. 12/1970, privind îmbunătățirea activității sanitare și de asistență socială. 3. Proiect de hotărîre pentru ra­tificarea unor decizii. Trecîndu-se la primul punct al ordinii de zi, tovarășul Mihai Po­­povici, vicepreședinte al Consiliu­lui popular județean, a prezentat expunerea de motive la Proiectul de hotărîre privind protecția me­diului înconjurător. Subliniind fap­tul că județul nostru, asemenea tuturor județelor țării, a cunoscut, îndeosebi în ultimii ani, o puter­nică dezvoltare industrială, în ca­drul acesteia fiind construite puter­nice unități ale industriei chimice, ale industriei cimentului și materi­alelor de construcții, celulozei etc., vorbitorul a arătat că activitatea acestor unități ridică o serie de probleme privind încărcarea atmo­sferei cu cantități de pulberi de ciment, oxizi de azot, bioxid de sulf, și alte noxe provenite din procesul de fabricație. Difuzarea în atmosferă, pe direcția vînturilor dominante și apoi sedimentarea a­­cestora pe sol, vegetație, clădiri, la diferite distanțe și în diverse con­centrații, poate avea influențe negative asupra organismului uman. Din studiile și determinările efectuate în zonele înconjurătoare ale unor întreprinderi, a rezultat existența unor importante surse de poluare a atmosferei, între acestea fiind amin­tite Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, fabrica de celuloză și hîrtie “Reconstrucția“, Combinatul pentru lianți și azbo­ciment Bicaz. In scopul asigurării protecției aerului, s-a prevăzut e­­xaminarea pînă la data de 30 sep­tembrie a.c., de către consiliile populare municipale și al orașului Bicaz, a stadiului executării lucră­rilor de investiții destinate preve­nirii evacuării în atmosferă a sub­stanțelor dăunătoare la toate obiec­tivele economice situate pe raza lor de activitate, în vederea intensifi­cări execuției lucrărilor de revizuire și completare a instalațiilor și uti­lajelor de reținere a agenților polu­anți, astfel încît acestea să func­ționeze la parametrii proiectați. Totodată, ținînd seama de faptul că, în afara surselor de poluare a aerului menționate mai înainte, au mai fost identificate și alte surse ce poluează atmosfera îndeosebi gaze de eșapare provenite de la utilajele mecanice și autovehicule, se pre­văd sarcini pentru comitetele exe­cutive ale consiliilor populare mu­nicipale și organele de miliție, în vederea reanalizării traseelor trans­portului greu, în scopul devierii circulației pe trasee ocolitoa­re, evitarea parcării ma­șinilor în apropierea zonelor de locuit, verificarea parcului mijloa­celor auto, intensificarea salubrizării străzilor, mai buna gospodărire a spațiilor și zonelor verzi. Dată fiind necesitatea determină­rii în continuare a gradului de no­civitate a agenților poluanți, eva­cuați în atmosferă în localitățile industriale ale județului, cît și în cele limitrofe­lor, se prevăd măsuri în vederea continuării acestei acțiuni, astfel încît să poată neajunsurile ce se vor fi înlăturate constata, precum și cauzele acestora. In a­­celași timp, se prevede examinarea — în etapa imediat următoare — a tuturor studiilor privind ampla­sarea noilor obiective industriale, asigurîndu-se ca acestea să cores­pundă cerințelor de preîntîmpinare a poluării mediului ambiant. De a­­semenea, la avizarea documentații­lor tehnice de execuție a obiective­lor industriale, se va urmări în vii­tor ca tehnologiile de fabricație să fie astfel concepute încît să asi­gure evitarea poluării factorilor de mediu. In continuarea expunerii de mo­tive s-a arătat că studiile și cerce­tările efectuate cu privire la modul cum se asigură în județul nostru protecția apelor­ folosite ca resurse pentru aprovizionarea populației în vederea satisfacerii nevoilor econo­miei, precum și ca mediu de viață (Continuare In pag. a IlI-a) Pe ogoarele județului, muncă intensă pentru întreținerea culturilor » și strîngerea furajelor Ne aflăm in perioada cînd pe ogoare se cere o muncă încordată care presupune folosirea din plin a tuturor mijloacelor mecanice și a forței de muncă. Pregătirea mașinilor și utilajelor agricole, a mijloacelor de transport și a spațiilor de depozitare pentru strîngerea fără pierderi a cerealelor păioase, recoltarea, depo­zitarea și conservarea furajelor, întreținerea culturilor prășitoare, sunt lucrări care ocupă un loc principal pe agenda urgențelor. In multe stațiuni de mecanizare, cooperative agricole de producție, stadiul efectuării lucrărilor este avansat. La prașila a II-a a porumbului, de pildă, C.A.P. Dulcești, Tupilați, Țibucani, Ure­cheli­ ș.a. se situează în frunte, efectuînd această lucrare pe ultimele suprafețe. Știind că în acest an cîmpul oferă o bogăție de nutrețuri, în multe unități agricole între care C.A.P. Secueni, Făurei, Moldoveni, Miron Costin, Butnărești, Dochia ș.a. au fost luate măsurile cuvenite. Spațiul nu ne permite să amintim colectivele de mecanizatori care, încă de cîteva săptămîni în urmă, raportau că tractoarele, combinele,, balotierele sunt gata pentru a începe bătălia secerișului. Despre munca intensă desfășurată de oamenii ogoarelor ne-au scris și corespondenții noștri voluntari. Corespondenții voluntari de la sate ne transmit! VOM AVEA ANUL ACESTA O PUTERNICA BAZA FURAJERA Anii trecuți am avut destule necazuri în perioada de stabu­­lație a animalelor. Pentru a preîntîmpina reeditarea si­tuației neplăcute de anul trecut, ne-am organizat mai bine munca. Trifoiul de pe 55 ha a fost cosit la timp ; o bună parte a fost depozitat (acțiu­nea este în curs de desfășurare), 100 tone au fost semiînsilozate. Unitatea noastră posedă o su­prafață însemnată de fînețe na­turale — 426 de hectare, din care s-au recoltat 150. Am prevăzut ca, peste săptămînă, ținînd cont de sta­­­rea de vegetație, să începem cu toate forțele cositul și conser­varea finului ; în acest scop au fost încheiate angajamente cu cooperatorii, aceștia urmînd să fie retribuiți cu 195 kg grîu, 60 lei pentru un hectar recoltat (primind și fînul de pe 10 la sută din suprafață). Am supra­­însămînțat aproape 50 de hec­tare cu ierburi perene, avem în cultură 4 ha de sfeclă furajeră, prășită pînă acum de 3 ori. (Ing. Grigore Roșu, CAP Bălțătești). SE LUCREAZĂ INTENS LA ICUȘEȘTI Mai bine decît în anii trecuți se lucrează și la cele două co­operative agricole din comuna Icușești. Prașila a Il-a a porum­bului s-a efectuat pe circa 70 la sută din suprafață. Acum se efectuează prașila a IlI-a sfecla de zahăr.. Se lucrează vi­la­tens în vii și livezi. — (Gh. A­­chiței, cooperator). AU TERMINAT PRAȘILA a Il-a LA PORUMB După ce s-au situat în frun­tea unităților din județ la exe­cutarea primei prașile, coopera­torii din Săvinești au încheiat alaltăieri și prașila a II-a a po­rumbului. Avansate sunt lucră­rile și la întreținerea celorlalte culturi. Exemple de conștiincio­zitate și hărnicie — cooperato­rii din echipele conduse de To­­fan Onorina și Didina Ciubota­­ru. (Ana Ilișescu, contabilă). Grijă deosebită în comunele de munte pentru RECOLTAREA ȘI DEPIZIȚIE A­EvituRILOR De cîteva zile, prin grădinile și livezile din vetrele de sat ale com­u­­­nelor de munte din județul nostru a început cositul fînețelor. Asigurarea cu furaje a animale­lor constituie o problemă deosebit de importantă pentru toate comu­nele din zona necooperativizată, astfel încît problema recoltării la timp și în cele mai bune condi­­țiuni, constituie un deziderat ma­­jor. Cele peste 24 mii hectare de finețe naturale, proprietate crescătorilor de animale, și peste­­ a 300 hectare proprietatea­­ consiliilor populare, constituite în loturi zoo­tehnice, se întind de la poalele munților și pînă la înălțimile cele mai mari din­ zona noastră : 1.500 —1.700 metri. In funcție de alti­tudine, recoltarea trebuie începută în primul rînd cu acele finețe li­mitrofe cu rîurile principale și pîraiele cu acelea din vetrele de sat, în general acolo unde masa­ vege­tativă este dezvoltată corespunză­tor. Greșită este concepția unora că recoltarea finului trebuie înce­pută atunci cînd planta numită clo­­cotiș (sunătoare) ajunge la maluri-Ing. C. TEOFANESCU director al întreprinderii pentru execuția lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor (Continuare In pag. a liI-a) ______________________________ încheierea vizitei tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în R. F. Germania Sosirea în Capitala Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și to­varășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au în­soțit în vizita oficială în Repu­blica Federală Germania, s-au re­întors sîmbătă la amiază în Capi­tală. Prin întreaga sa desfășurare, vi­zita înalților oaspeți români în R. F. Germania a constituit o ex­presie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deose­bit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea co­mună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelege­rii, colaborării, progresului și pă­cii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate colaborare în Europa, întîlnirile și și convorbirile conducătorilor celor două state, desfășurate într-o at­mosferă deschisă, constructivă, do­cumentele politice de deosebită în­semnătate, acordurile de cooperare economică științifică, tehnică și culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibi­litățile făptuirea reale ce există pentru în­țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reuni­uni a guvernelor țărilor continen­tului nostru. Depășind cu mult cadrul rela­țiilor bilaterale, Declarația so­lemnă comună încheiată la Bom­­al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din dife­rite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internațională. Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vi­zitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifes­tat încă o dată, dragostea, mul­țumirile profunde ale popor pentru eforturile întregului susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiu­lui ei în lume, în slujba înțelegerii și conlucrării între popoare în fo­losul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în în­­tîmpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarăși Elena Maurer, Emil Bodnăraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Vo­­itec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mi­hai Dalea, Mihai Gere, Magdalena (Continuare In pag. a IV-a) în pagina a IV-a ! Comunicat comun cu privire la vizita oficiala în Republica Federala Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu în cinstea zilei de 23 August VIE ÎNTRECERE pentru înfăptuirea ANGAJAMENTULUI CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID CINCINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE Perioada reviziilor generale, scurtată cu o zi In perioada celor 6 luni pe care le-am parcurs din acest an, la fabrica „Reconstrucția“ s-a desfășurat o activitate rod­nică, care s-a materializat în importante succese. Dintre aces­tea, rețin atenția depășirile de la producția globală și marfă, care se concretizează în 5.616.000 lei și, respectiv, 4.160.000 lei, sporuri care se re­găsesc, printre altele, în 591 tone hîrtie și 32 tone celuloză fabricate peste prevederile de plan. Un ultim succes al colectivu­lui de aici îl constituie scurta­rea cu o zi a perioadei rezer­vate reviziei generale a fabricii. Cu toate că au fost făcute veri­ficări atente la toate utilajele, prin piese de asigurarea din timp cu schimb și materiale, s-a cîștigat un avans prin care s-a obținut o producție globală su­plimentară în valoare de 700.000 lei. Dar cel mai de seamă rezultat din bilanțul în­cheiat la sfîrșitul primului se­mestru, îl reprezintă faptul că angajamentul aferent acestui in­terval a fost îndeplinit în pro­porție de aproape 200 la sută. Ana BIRLAN, economist Costurile producției, în continua scădere Preocuparea pentru reducerea continuă a cheltuielilor de pro­ducție se află pe primul plan și la Combinatul de fibre sin­tetice Săvinești. In acest scop, harnicul colectiv al chimiștilor se află într-o continuă căutare pentru raționalizarea consumu­rilor specifice la materiile pri­me și materialele de bază. Rezultatele obținute pînă acum sînt edificatoare. Din da­tele centralizate rezultă că prin reducerea consumurilor speci­fice de materii prime și mate­riale, cheltuielile de producție au fost pe primele cinci luni cu 1,8 milioane lei mai mici decît cele planificate. Principalele surse ale economiilor au la bază funcționarea normală a instala­țiilor și utilajelor, ritmicitatea în aprovizionarea locurilor de muncă cu cele necesare, micșo­rarea pierderilor prin deșeuri și reziduuri etc. Randament mărit în schimbul de noapte Hotărîrea Conferinței jude­țene de partid din ianuarie a.c. privind realizarea cincinalului în patru ani și jumătate, antre­nează permanent importante forțe și la IFET Neamț, unde colectivele de muncă se preo­cupă de îmbunătățirea activi­tății sub toate aspectele. La a­­telierul „1 Mai“, de exemplu, în ultimul timp s-a urmărit creșterea rafidamentului la uti­laje. Și fiindcă rezultatele de­monstrau că în special în schimbul de noapte se mani­festau anumite deficiențe, efor­turile au fost concentrate in această direcție. După cum era și normal, s-a insistat cu mai multă atenție în direcția efectu­ării unor întrețineri și reparații de bună calitate, precum și în ceea ce privește aprovizionarea corespunzătoare cu materii prime, materiale și scule. Ca urmare, producția realizată în luna iunie, în schimbul de noapte, o depășește pe cea din schimbul de zi cu 3 la sută. C. CAZACU maistru _____________________________­ Concert susținut de Corul a cappella al Colegiului Churchill din Statele Unite ale Americii Vineri seara, în sala Teatrului Tineretului, din Piatra Neamț a avut loc un concert deosebit de bogat, variat și interesant­ susți­nut de Corul a cappella al Co­legiului Churchill din Pitsburgh Pennsylvania — S.U.A., alcătuit din peste 70 de elevi din cla­sele a X-a, a XI-a și a XII-a. Concertul a debutat­ cu inter­pretarea „Imnului american" și a „Horei Unirii", și a continuat cu o serie de lucrări din litera­tura muzicală modernă semnate de Coppland, Gershwin, Beren­­stein, cu lucrări corale din mu­zica americană contemporană, lucrări folclorice, balade, cîntece de eliberare ale negrilor etc. La sfîrșitul concertului an­samblul a înmînat oficialităților județului și municipiului pre­zente, mesaje de salut din partea guvernatorului statului Pen­nsylvania, a primarului munici­piului Pitsburgh, a conducerii Colegiului Churchill și a altor personalități americane. Din partea organelor locale, oaspeți­lor le-au fost adresate, de către tovarășul Nicolae Acrîșmăriței, vicepreședinte al Consiliu­lui popular județean, calde cuvinte de felicitare pen­tru concertul susținut, de mul­țumire pentru mesajele de salut transmise. Concertul s-a bucurat­ de a­­precieri deosebite din partea pu­blicului meloman pietrean pre­zent la spectacol. Intr-o atmosferă însufleți­­toare, ieri au avut loc în între­gul județ festivitățile consa­crate Zilei învățătorului. Mo­ment sărbătoresc dedicat deta­șamentului cadrelor didactice — profesori, învățători, educatoare — încorporat activ în efortul general al oamenilor muncii pentru construirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate, această zi, devenită unul dintre simbolurile tradiționale ale șco­lii, marchează, de fiecare dată, bilanțul unei noi etape de rea­lizări și căutări creatoare ale învățămîntului românesc, chemat să contribuie nemijlocit la in­strucția și educația comunistă a tinerelor generații ale țării. - . r—J dtU Ullch­ 110 tuoms. «­*•—* -n­t­rate cu acest prilej în munici­pii și orașe, în toate comu­nele județului, au participat ac­tiviști de partid și de stat, in­spectori ai Inspectoratului șco­lar județean, organizațiilor de reprezentanți ai masă și ob­ștești. Desfășurată în climatul efervescent, de angajare plenară a celor ce muncesc din județul nostru, deopotrivă cu întregul popor, pentru înfăptuirea pro­gramului făuririi societății so­cialiste multilateral dezvoltate, de realizare a cincinalului în patru­ ani și jumătate. Ziua în­vățătorului a prilejuit o adevă­rată trecere în revistă a celor mai semnificative realizări ob­ținute în învățămîntul județu­­l­ui, angajarea cadrelor didactice pentru continua perfecționare a procesului instructiv-educativ, pentru apropierea acestuia de viață, de practică. Au fost scoase astfel în evidență suce­­sele remarcabile obținute și în județul­ nostru — în spiritul ho­­tărîrilor Conferinței Naționale și ale Congresului­­ al X-lea al partidului — pentru continua îmbogățire a bazei materiale a învățămîntului, ■ .­ preocupările fructuoase privind apropierea școlii de viață, de nevoile reale ale producției, eforturile depuse pe linia modernizării conținutu­lui și formelor sale specfice, de sporire a eficienței politico­­ideologice a lecției. Amenajarea, în ultimii ani, în județ a unui număr de aproape 450 de ate­­liere-școală, a celor 276 de ca­binete de științe sociale, consti­tuirea de micro­ferme ale ele­vilor, inaugurarea, în cursul anului școlar trecut, a 170 săli de clasă, 60 noi laboratoare, dotate cu aparatură și materiale didactice, — în valoare de peste 2 milioane lei, rezultatele ob­ținute pe linia generalizării în­vățămîntului de 10 ani, intro­ducerea, într-un număr mare de școli a predării pe cabinete, sînt doar cîteva argumente ale unei vii, convingătoare angajări sociale a școlii, expresia cea mai directă a eforturilor depuse pentru organizarea unui învăță­­mînt modern, realist, în mă­sură să răspundă importantelor comandamente ale construcției socialiste. Evident, este un bilanț fruc­tuos, înscris distinct în contex­tul realizărilor remarcabile ale județului nostru. El implică însă necesitatea unor noi e­­forturi, a unor noi căutări cre­atoare în vederea perfecționării continue a învățămîntului, a sporirii eficienței sale instruc­tiv-educative. La recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R., analizînd învățămîntul nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu afirma : „Se pun mereu noi probleme, se impun continuu îmbunătățiri, învățămîntul este, poate, cel mai mobil sector social și tre­buie să ținem permanent seama de acest lucru. Mai mult ca în alte domenii, se cere mu­ltă o­­perativitate, energie, participare activă“. Iată de ce, traducînd în fapte hotărîrile trasate de recenta Plenară, de documen­tele programatice ale partidului și statului, cadrele didactice ale județului nostru, sînt hotărîte să-și pună în valoare întreaga capacitate și pricepere, entu­ziasmul creator pentru a con­feri școlii o sporită vitalitate și participare la efortul general al societății, pentru apropierea acesteia de viață, de nevoile re­ale ale producției, pentru spo­rirea caracterului educativ-for­­mativ. In spiritul acestui an­gajament, cadrele didactice con­stituite în adunările festive pri­lejuite de Ziua învățătorului au adoptat telegrame adresate con­ducerii partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal. Ieri au avut loc în întregul județ festivitățile prilejuite de ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI v

Next