Ceahlăul, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1741-1818)

1973-11-08 / nr. 1773

> > i \ 81 a-1 i vi ^ • '* • A . . centrala wivessrrARA ,M‘ kmInäscu* tMi ANUL VI, NR. 1.773 JOI, 8 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI Pe șantierele de construcții ale j­udețu­lu­i a mai rămas de executat un mare­­ olimi de lucrări In ultima perioadă a anului se impun cu acuitate ACCELERAREA RECUPERAREA RITMULUI, GRABNICA A RESTANȚELOR Datorită rămânerilor în urmă, din perioadele anterioare, în­ reali­zarea planului valoric si de punere in producție la mai multe unități, la o serie de obiective industriale nu au putut fi recuperate complet restanțele nici pînă acum. In luna octombrie spre exemplu, pe șantierele multor obiective și ca­pacități de producție aflate în cons­trucție ritmul de lucru a fost des­tul de lent, realizîndu-se din plan doar 7,1 la sută față de 8,6 la sută cii s-a făcut pe total județ în luna anterioară. Este adevărat că planul de investiții a fost supli­mentar dar aceasta s-a făcut ținîn­­du-se seama de condițiile e­­xistente. Așa stînd lu­crurile, după 10 luni care au tre­cut din acest an, planul perioadei s-a îndeplinit în proporție de nu­mai 98,5 la sută la total investiții. In felul acesta pentru cele două luni care au mai rămas din 1973, industria județului nostru, la ca­pitolul investiții mai are de făcut față unui volum de lucru des­tul de mare, mai ales pe linia re­cuperării restantelor de punere in producție a noilor obiective. ta planul valoric bunăoară, în lunile noiembrie și decembrie trebuie să se realizeze peste 15 la­­ sută din planul anual la total investiții, in ai­elași timp trebuie s­ă se asigure condițiile necesare racordării la circuitul economiei naționale a o­biectivelor restante și a acelora cu termen în ultimul trimestru al a­­nului. Analizînd stadiul valoric actual de realizare a planului anual de in­vestiții, s-ar părea că nu sunt motive de îngrijorare, că prevederile la nivelul județului se vor îndeplini în totalitate. Este însă îngrijorător fap­­tul ca mai mulți beneficiari de in­vestiții, în perioada amintită, se situează cu mult sub media reali­zărilor pe județ. Și aceasta după ce s-au întocmit programe concrete pentru creșterea ritmului de execu­ție în așa fel iicit să se asigure re­cuperarea restanței și realizarea planului de investiții. Aceste pro­grame și măsuri care au fost întoc­mite nu s-au respectat însă în to­talitate din moment ce unii be­neficiari cum ar fi: întreprinderea de țevi și întreprinderea mecanică — ambele din Roman, fabrica „8 Mar­tie", întreprinderea județeană de industrie locală și alte unitați, nu-și realizează cu multe procente pla­nul de investiții din perioada care a trecut, rămînîndu-le să execute în noiembrie și decembrie un mare volum de lucrări. Un singur exem­plu este concludent: întreprinde­rea județeană de industrie locală, în 10 luni, a realizat doar 42,9 la sută din planul anual la total in­vestiții, și 43,9 la su­tă la structura de construcții montate. Iată deci o situație complet nesatisfăcătoare în realizarea planului de investiții la o serie de beneficiari din județul nostru. r­e Deși în ultima perioadă la o se­de importante obiective in­dustriale care au depășit deja ter­menul de intrare în producție au fost executate lucrări de montaj în ritmuri mai inalte, nici la a­­ceastă dată nu se poate spune că au fost create toate condițiile de intrare în producție, iar la alte capacități termenele sunt pericli­tate. Evident, cauzele acestei si­tuații nu sunt noi, ele fiind de mult cunoscute de către factorii care răspund de finalizarea investi­țiilor, dar din păcate nu peste tot se intervine cu destulă răs­pundere pentru rezolvarea nume­roaselor probleme care se mai ridică. In această ordine de idei, nu se poate spune că s-a asigurat în totaliate aducerea pe șantierele noilor obiective a tuturor utilajelor, instalațiilor aparatajelor, că activitatea cons­si­tructorilor a mentorilor și insta­latorilor se situează la nivelul cerințelor. Iată tot atîtea motive de discuții în diverse ședințe de comandament, tot atîtea temeiuri de stabilire a noi si noi­­ termene C. MARIAN (Continuare In pag a all­a) , și m „conștiința socialista — FORȚA MOTRICA A DEZ­VOLTĂRII SOCIETĂȚII SOCIA­LISTE" se intitulează expunerea pe care prof. M. Zămoșteanu susținut-o în sala Căminului cul­­­tural din Gherăești. De asemenea, în cadrul aceleeași acțiuni, tova­rășul Dumitru Apostol, locțiitorul secretarului comitetului de partid din localitate, a trecut în revistă rezultatele obținute în munca de educare a maselor, pe parcursul celor doi ani care au trecut de la Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1971. H PROF. DOCTOR DOCENT AURELI­AN POPESCU-GORJ, in­vitat al Comitetului județean de cultură și educație socialistă, conferențiat mării seara la Piatra - Neamț, în sala mare a Consiliului popular județean, despre „Monu­mentele egiptene Și tezaurul lui Tut-Ank-Amon". Expunerea, as­cultată cu viu interes de peste 400 de auditori a fost insoțită de proiecții de diapozitive. La sfin­ții, celor prezenți li s-a oferit prilejul de a vizona două intere­sante filme documentare, realiza­te de UNESCO, „Salvarea monu­mentelor Nu­biei" și „Brazilia — azi". In cursul zilei de miercuri, 7 noiembrie, oaspetele județului nostru a con­erențiat, de aseme­nea, la căminele culturale din Tarcău și Girov pe tema „Brazi­lia, vizitată de un naturalist ro­mân". Și aceste expuneri, însoțite de proiecția Ulmului „Brazilia — azi", au fost urmărite cu interes de un numeros public.­­ IN CURÂND SE VA DES­CHIDE EXPOZIȚIA JUDEȚEANĂ DE ARTĂ PLASTICA A AMATO­RILOR. Informam pe toți plasti­­cienii amatori din județul Neamț că lucrările (încadrate conform regulilor expoziționale) vor fi de­puse la sediul Centrului județean de îndrumare a creației populare­­• — arfrîcturi» rlo 0­13^3 diîl Piatra Neamț (str. Ștefan cel Ma­re nr. 18, tel. 14026), pînă la da­ta de 15 noiembrie. Artiștii ama­tori din Roman și împrejurimi, pot depune lucrările și la Școala de muzică și arte plastice din Roman (prof. Gheorghe Tonița). Deoarece expoziția va fi deschi­să sub genericul „Ritmuri­­ con­temporane", tematică­­ lucrărilor prezentate va trebui să reflecte realizările din țara noastră în o­­pera de edificare a societății s­o­cialiste multilateral dezvoltate. Un juriu de specialitate va selecta lu­crările care vor fi premiate Și Pe­­ cele care vor intra în expoziție. AȘTEPTAM COLABORAREA DV. LA ACEASTA RUBRICA, LA TELEFON 12586 . PESTE 300 DE ARTICOLE de confectii, tricotaje și încălță­minte, de diferite modele și mărimi, se afla în execuție la cooperativa meșteșugărească „Munca manuală“ din Roman. Printre noutățile pe care coo­perativa romașcană se va pro­pune în curînd publicului părător, se află și 5 modele cum­de încălțăminte (pentru bărbați și femei) cu fete din înlocuitori și talpa de microporci. După cum ne-a promis Gh. Butnaru, preșe­dintele cooperativei, peste circa o săptămînă noile modele vor fi prezente, în unitățile proprii de desfacere, testîndu-se astfel preferințele publicului înaintea începerii producției de serie. gg ORGANIZATORII „ZILEI UCENICULUI" anunță pentru as­tăzi, în sala clubului de la C.F.S. Săvinești, următoarele activități: un medalion literar „M. Eminescu" și un concurs cu premii „Cel mai bun recitator din creația emines­ciană".­­­ ASTĂZI, DE PE AGENDA CASELOR DE CULTURA REȚI­NEM : „Cadranul politic" al Ca­sei­ de culură a sindicatelor din Roman programează, de la ora 17, în sala studio, o conferință cu tema: „Colaborarea cu toate sta­tele, principiu al politicii externe a României", susținută de Virginia Timofte. La Casa de cultură din Tîrgu Neamț, în cadrul „Clubului 303", de la ora 19, în afara obiș­nuitului program de dans, va avea loc și un montaj literar, cuprin­zând versuri de Eminescu, Bl­aga, Voiculescu. Formația „Cristal" și ansamblul folcloric al­­ Casei de cultură din Bicaz repetă pe scena acesteia noile „numere" introduse în repertoriu. Pentru public, ace­eași instituție organizează o dez­batere cu tema „Rolul statelor mici și mijlocii în relațiile interna­ționale" (de la ora 18), la Școala generală din cartierul Dodeni, dis­• *•1- t”____ Ac* m­of LUȚIUC Xlm­ixa v —- ,---------­geta Gănescu. " „NOUTĂȚI IN DOMENIUL Ameliorării plantelor și ANIMALELOR" a constituit te­ma expunerii susținute de prof. Constantin Cazacu, la Căminul cultural din Dumbrava Roșie. Ex­punerea a fost urmată de un pro­gram artistic susținut de ariștii amatori din comună.­­­ COOPERATIVA „TEHNI­CA" din municipiul Roman a des­cris de curînd, în cadrul șantie­­rului său de construcții, o secție (Continuare In pag­a III a) * Substanțiale depășiri ale sarcinilor de plan în unitățile industriale Fapte și realizări deosebite înscriu în pasionanta întrecere din acest sfirșit de an numeroa­se colective de oameni ai mun­cii din industria județului nos­tru. Acestea au făcut, așa cum Informam și ieri cititorii ziaru­lui, ca unitățile economice din municipiul Roman să-și îndepli­nească cu 55 de zile mai devre­me sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului, iar alte întreprinderi să scurteze tot mai mult perioada atingerii acestui obiectiv. Este cazul să amintim de succesele la zi ale colectivelor de la fabrica „Re­construcția", fabrica „Comuna din Paris", Combinatul pentru lianți și azbociment Bicaz, în­treprinderea de electrocentrale „Bistrița", întreprinderea me­canică „Ceahlău" și ale altor întreprinderi. In perioada care a trecut din acest an, sporu­rile valorice de plan și-au gă­sit concretizarea, la nivelul ju­dețului în depășirea planului fizic cu : 58 milioane kwh e­­nergie electrică, 10.648 țevi din oțel fără sudură, tone 131 semănători SPC-6, 1743 acid sulfuric, 25.100 tone tone ci­ment, 1040 tone hîrtie și car­toane și alte bunuri materiale intrate in circuitul economiei naționale. r In cel mai scurt timp Porumbul contractat sa ajungă integral în bazele de recepție! La Începutul acestei săptă­­mîni, In agenda actualei cam­panii agricole se consemna un succes al lucrătorilor de pe ogoarele nemtene — în­cheierea culesului porumbului. Știm, in același timp, că ac­țiunea prioritară legată de ter­minarea acestei importante lu­crări este punerea la adăpost a întregii recolte. Trebuie sub­liniat, de la bun început, că ritmul efectuării acestei acțiuni este încă nesatisfăcător. Des­prindem acest fapt și din si­tuația la zi a livrării , porum­bului contractat cu statul, din datele centralizate la Între­prinderea pentru valorificarea cerealelor și producerea nutre­țurilor combinate Neamț re­zultă că, pînă la începutul a­­cestei săptămini,­­ s-a predat în bazele de recepție doar 17 la sută , din cantitatea de po­rumb contractată. Pornind de la procentul e­­nunțat, se poate lesne trage concluzia că, între și depănușat pe de o recoltat parte, dar mai ales intre depănușat și transportul știuleților pe de altă parte există mari deca­laje care acum nu-și au nici un fel de justificare.­­ In multe unități transpor­tul porumbului în baze , s-a desfășurat în bune condițiuni, consiliile de conducere urmă­rind ca imediat ce porumbul a fost cules, să fie încărcat în mașini și transportat — ne informează Ioan Gherman, tehnician principal la I.V.C.P.N.C. Neamț. Și-au în­deplinit pînă acum obligația patriotică de a livra integral cantitățile contractate de po­rumb, cooperativele agricole de producție Roznov, Dumbra­va Roșie, Piatra Neamț ș.a. A­­vansate sunt și CAP Tîrgu Neamț, care a livrat în între­gime cantitățile datorate pen­tru muncile SMA și care con­tinuă intens transportul pentru achitarea contractului, CAP Cordun, Goșm­ani, Bahna, Dul­­cești. Zilele sunt frumoase, de com­plicații rutiere generate de precipitații nu poate fi vorba, apare surprinzător însă ritmul transportării, porumbului de că­tre multe cooperative agricole. Notăm unitățile care, pînă la începutul acestei săptămini, n-au predat în bazele de re­cepție nici o cantitate : CAP Bălțătești, Brusturi, Drăgănești, Ghigoești, Buruenești, Ghîndl­­eani, Ocea ,Oglinzi, Păstrăveni, Pincești, Stănița; alte unități, cum sînt CAP Bozieni,Ruginoa­­sa, Făurei, Horia au efectuat doar cîteva transporturi. Se impune de urgență ca starea anemică înregistrată la transportul porumbului în baze să­ fie depășită. (Menționăm că bazele de recepție care pose­dă uscătoare au program con­tinuu de lucru și sunt luate toate măsurile pentru preluarea operativă a produselor). Impul­sionarea acțiunii de livrare porumbului, contractat trebuie­­ să constituie o preocupare de prim ordin a organizațiilor de partid, a consiliilor populare, a conducerilor unităților agricole chemate să ia măsuri, responsa­bile astfel ca în cel mai scurt timp restanțele să fie reduse la zero. Pagina a V-a A II ȘI FAPTA în confruntare cu normele etice ale orînduirii noastre Hotărîți să repurteze noi recorduri în bătălia cu timpul, lucrătorii întreprinderii de materiale de construcții Roman au analizat cu exigență resursele de care dispun pentru sporirea aportului produc­tiv al fiecărei formații de lucru, al fiecărui salariat. In privința calității produselor întreprinderii, eloc­vent este faptul că beneficiarii fac aprecieri elogioase. Unul din lucrătorii a căror contribuție la asigu­rarea unor parametri înalți de calitate este și Vasile Apreutesei ; fotoreporterul l-a surprins într-o ipostază cotidiană de muncă — încercînd, prin presiune tuburile premo. Foto : P. SIMON La ordinea zilei, pe agenda Secției de gospodărie comunală Roman: • încălzirea apartamentelor • Evitarea risipei de apă • Transportul călătorilor pe timp de iarnă De dimineață, la sediul Consiliului popular municipal Roman avusese loc o discuție pe probleme de gospodărie comunală. Apoi fie­­care din participanți plecase sa pună în practică măsurile stabilite, în strinsă legătură cu răcirea vremii. Pe inginerul Preda Ștefănescu, șeful secției de resort din cadrul Exploatării Roman, l-am găsit in exercițiul funcțiunii. I-am amintit că chiar In acea zi apăruse în zia­rul nostru un articol care-l privea îndeaproape pentru că acolo se arăta intre altele că locatarii etajelor 3 și 4 din blocul 12 Anton Pann reclamau lipsa în parte a încălzirii și apei­ calde. Era un pre­ambul care ne-a condus spre principalele probleme actuale de pe agenda gospodarilor romașcani. Nu promisiuni, ci măsuri concrete La Roman, în vederea încălzirii apartamentelor în perioada frigu­roasă s-au revizuit toate centrale­le termice, s-au sabotat din nou unele cazane arse, s-au înlocuit e­­lemenții distruși, au fost sudați al­ții. Odată puse în funcțiune, cen­tralele au început să dea căldură de la 18 octombrie la 1 noiembrie cu program redus, iar de aici îna­inte cu program normal, pe trei schimburi. Secția de gospodărie comunală Roman a cerut asociațiilor de lo­catari adrese scrise cu lista defec­țiunilor de la sistemele de încăl­zire și cu nevoile de reparații pen­tru ca acestea să fie programate pe cei 4 meseriași de care dispune. — De ce mai sunt totuși neca­­zuri ? Interlocutorul este de părere că multe din acestea pornesc de la lo­catari care nu cer de urgență, a­­tunci cînd s-au ivit defecțiuni de încălzire, să se intervină da către echipa de meseriași, bineînțeles Contra cost, așa cum sînt instruc­țiunile în vigoare. Amînînd de azi pe mîine (așa cum s-a întîmpl­at la un bloc cu nr. 18), defecțiunile — provocate în special de col­­matări — se agravează. — Nu facem numai promisiuni, a adăugat ing. Preda Ștefănescu, ci luăm măsuri concrete pentru ca toate centralele să funcționeze per­fect pe perioada rece și locatarii să fie satisfăcuți. — Și totuși ce s-a stabilit pen­tru cei din blocul 12 ? — Căldură, după cum am spus, vor avea de acum după programul de iarnă. Pentru apă caldă, am afișat programe pe cele 2 scări ale blocului, în care se specifică mo­dul alternativ în care le va fi dis­tribuită. Aceasta este însă o solu­ție de moment. Apa, un bun care trebuie economisit soluția defi­n­ii care va fi nativă . Interlocutorul ne-a demonstrat, și acest lucru ținem să-l explicăm ro­­mașcanilor, că presiunea apei este scăzută la ora actuală, din cauza consumului enorm, provocat și de risipa de apă care se face în spe­cial la blocuri. Calculele evidenția­m. ASMARANDEI (Continuare In pag. a lll­a) Sportul de masă își caută pasionații (II) După ce, în urmă cu două săptămini, am dat cuvîntul reprezen­tanților tinerilor de la CFS, de această dată propunem atenției pă­rerea factorilor responsabili de acest sector — asociația sportivă și comitetul sindical. Reluăm deci chestiunea inițială : CUM SINT REZOLVATE PROBLEMELE SPORTULUI DE MASA PE MAREA PLATFORMĂ INDUSTRIALA A LAVINEȘTIULUI ? Asociația nu poate face totul** 55 Discutăm cu tovarășul Nicolae Iordache, preșcutind­­ asociației „Retonul“ : — Ce părere aveți despre felul în care se desfășoară activitatea sportivă de m­asă la Săvinești ? — Dacă în privința sportului de performanță am realizat cîte ceva, în sectorul sportului de masă n-am realizat aproape nimic, în afară de o selecție la handbal fete, de cîte­va meciuri de fotbal între secții și de participarea la două crosuri. Dar nu se poate face sport de ma^ă cită vreme nu avem o bază spor­tivă adecvată jocurilor în aer liber. Sîndc să-i ducem pe tineri ? Tere­nul din fața uzinei — bun, rău, cum era, a fost arat de trei ori pînă acum — De ce nu realizați o investi­ție fi un avval ov.va j — Stăm destul de precar cu sec­torul financiar în cadrul asociației, datorită cheltuielilor produse de cele trei secții de performanță. — Totuși trebuie găsită o so­luție... — Dacă vrem să ridicăm, spor­tul de masă avem nevoie (în afa­ră de o bază sportivă) și de echi­pament in regulă — deci, de o bază materială pentru a-i putea a­­trage cu adevărat pe tineri. — Tinerii spun că nu prea fi băgați in seamă. —■ De fapt nu există o colabo­rare între comitetul UTC pe com­binat și asociație. Primim sprijin din partea comitetului de partid și a comitetului sindical. Recunoaș­tem insă, nu i-am putut sprijini pe tineri așa cum trebuie. — Totuși, nu prea v-ați lăudat nici cu inițiative proprii în ulti­mul timp. — E adevărat, nu am prea orga­nizat ceva propriu pentru tinerii noștri, în afară de o acțiune re­ La CFS Săvinești certă — „Startul campionilor". Am aderat la crosuri organizate, de­ al­ții. Și drumeții interesante am fi pu­tut organiza, avem câțiva buni cu­­­noscători în acest sens. — De ce nu le faceți ? — Față de numărul de salariați, asociația nu poate face totul. Noi trebuie să­ recrutăm sportivi, să stringem cotizația, să discutăm cu clubul Ceahlăul probleme adminis­trative și eite și mai este. Sistemul de organizare al asociației e de­fectuos. — Adică ? — Ne-am gindit de fiecare dată să cooptăm la conducerea ei oa­meni pasionați. Pînă la urmă, însă, ei ne dezamăgesc și trebuie să aș­teptăm alte alegeri pentru a-i schimba. E adevărat sunt și­­ foarte ocupați cu producția. Așa cum v­in va,­ucu­pă de sportul de masă la noi aproa­pe mei nu știu că au o asemenea atribuție obștească. Trebuie deci să căutăm mereu alți oameni pasto­nată acum și opinia tovarășului . Constantin Nistor, președintele co­mitetului sindical al combinatului : — Aveți un plan de perspectivă privind dezvoltarea sportului de masă la Săvinești, scoaterea lui din nou­. Văd o activitate bună pe vii­tor dacă se va înființa la noi un club sportiv muncitoresc puternic, cu toate cele necesare. — E cam greu de realizat așa ceva. — Dacă vom avea unde amplasa in 1974 un stadion al nostru, cred că vom realiza acest proiect. Orga­nele municipale insă ar putea să ne ajute, punîndu-și mai serios pro­blema miilor de Salariați de la Săvinești, care n-au încă o bază sportivă a lor. Oricum, cred mult in ideea clubului muncitoresc, situația precară in care se găsește a11 m ? Anchetă realizată de Cristian LIVESCU (Continuare In pag. a IV-a) 99Putem sa facem mai mult pentru ca acțiunile sa aibă caracter de masă** i

Next