Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-02 / nr. 1895

TRIMESTRUL AL DOILEA perioadă de maximă concentrare pentru recuperarea restanțelor și îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan Deși la ora actuală încă nu este întocmit bilanțul exact a­­supra­ activității desfășurate in industria județului nostru in primul trimestru al anșilui, se știe cu certitudine că în cea mai mare parte din unitățile economice și în această peri­oadă colectivele de muncă au depus preocupări susținute, reușindu-se astfel să se depă­șească substanțial sarcinile planificate, dăruirii cu o dovadă asupra care s-a lucrat in intervalul amintit- o consti­tuie și faptul că, în ultima de­cadă din martie, din mai mul­te locuri, am fost anunțați că prevederile stabilite pentru primele trei luni au fost în­deplinite înainte de termen. Și mai îmbucurător este însă un alt aspect : prin calculele care s-au făcut acum ne con­vingem că, îr. am­ între­prinderi, rezultt­a­tel­­oncrete întrec și cele I estimări. La întreprinderea de țevi din Roman, de exemplu, se sconta pe fabricarea în plus a 2.000 tone țevi. Ieri ni s-a adus la cunoștință că aici sporul este cu 11.957 tone țevi din oțel fără sudură. De la Combinatul pentru lianți si azbociment din Bicaz s-au li­vrat­ suplimentar 4.000 tone ciment, 4.900 tone iar 21.000 m­.p. plăci din azboci­și ment. Fiindcă ne aflăm in domeniul materialelor de con­strucții, trebuie să arătăm că la Fabrica de produse cera­mice din Roman producția marfă realizată peste sarcini este de apreciată 1.492.000 lei. Merită și dăruirea munci­torilor „Comuna de la întreprinderea din Paris", s-a consemnat o depășire unde a producției­­ globale cu aproape 1 milion lei. Șirul succeselor ar putea fi continuat și el oglindește, așa cum arătam și mai înainte, ca­pacitatea de mobilizare a oa­menilor muncii care, sub conducerea organizațiilor de partid, au căutat și au reu­șit să-și pună în valoare în­treaga pricepere și hărnicie. Începînd de ieri am intrat în trimestrul II, o nouă și în­semnată perioadă pentru în­făptuirea sarcinilor și a an­gajamentelor asumate. Ur­mătoarele trei luni vor tre­bui să însemne încă un inter­val hotărâtor, în care oame­nii muncii din industria jude­țului nostru, prin abnegația de zi cu zi, își vor adăuga alte fapte demne în buchetul de realizări închinate celor două mari evenimente ale a­­nului — a XXX-a aniversare a Hi huf Si’ i «l Congresul al Xl-lea al partidului. Totodată, de rodnicia activității viitoare depinde și de dansul, pe ca­re îl dorim câ­ mai mare, în întrecerea­ pentru realizarea cincinalului înainte de ter­men. Dat fiind că ne aflăm la în­ceputul unui nou trimestru, o remarcă se impune cu acuita­te : preluînd tot­ ce am câști­gat din intervalul precedent, în această trebuie să perioadă de plan ne gîndim — și nu numai să ne gîndim, ci să acționăm practic —­ pentru generalizarea experienței îna­intate, pentru întronarea ace­lei organizări a activității, ca­re să permită o utiliz­are efi­cientă a întregului potențial tehnic și uman din fiecare u­nitate economică. Nu am in­sista asupra acestor aspecte, dacă în primul trimestru, în unele locuri, nu s-ar fi ma­nifestat și anumite lipsuri. Nu putem să arătăm acum care sunt consecințele exacte asu­pra bilanțului general pe in­dustria județului. Știm însă că există și întreprinderi un­de, datorită unor neajunsuri, cu siguranță, situația trimes­trului I va cuprinde serioase restanțe. Avem în vedere, în primul rînd, cele două între­prinderi mecanice, din Piatra Neamț și Roman, unde nu se vor îndeplini sarcinile la piese turnate, strunguri carusel și semănători. Ne gîndim, de a­­semenea, la nerealizările de la Întreprinderea de materiale de construcții Roman și la cele din Combinatul de fibre sin­tetice Săvinești. Ar fi greșit dacă am trece vederea peste anumite cau­ze obiective, care au impietat bunul mers al activității la o parte din unitățile menționate. Nu este in intenția noastră a­­c­est lucru și spunem că in unele întreprinderi s-au in­­timpinat mari greutăți pe li­nie de aprovizionare. Tot atît de nedrept ar fi însă, dacă am considera că bilan­țul nesatisfăcător din primul trimestru al unor întreprinderi se datorește numai cauzelo­r obiective. Nu acesta este ade­vărul. Un prim aspect ar fi acela al neritmicității plani­ficate. Cu alte cuvinte, în pe­rioada de început al fiecărei luni s-au stabilit mici, urm­ând ca un sarcini mai volum mare de producție să fie să­ f Continuare In pag a ll-a) Imagine de pe șantierul internatului-cantină pentru Liceul pedagogic Piatra Neamț. foto : Ș. POMPEI E FINALIST INTR-UN CON­CURS REPUBLICAN. In zilele de 28 și 29 martie s-a desfășu­rat la Iași (la Școala profesională de­ mecanici agricoli Holboca) faza pe zonă a concursului „Vii­torii mecanizatori ai agricultu­rii socialiste", rezervat elevilor școlilor profesionale de mecanici agricoli din țară. Printre câștigă­torii acestei faze zonale se nu­mără și un participant din jude­țul Neamț : Petru Irimia, elev în anul al II-lea la Școala profesională de mecanici agricoli din Tîrgu Neamț, care a ocupat locul al III-lea. El s-a calificat astfel pen­tru faza zonală a acestui concurs național, care se va desfășura în zilele de 16 și 17 mai, la Sin­­tana (județul Arad).­­ „PETRODAV­A 74" a progra­mat duminică Un „dialog pe a­­ceeași scenă“ Intre formațiile ar­tistice ale sindicatelor Întreprin­derii industriale de stat „8 Mar­ín­" și fabricii „Comuna din Pa­ris”. Deosebit de echilibrată, dis­puta artiștilor amatori din cele două Întreprinderi pietrene a o­­ferit un spectacol gustat de pu­blic și, punctaj de evoluții care au fost răsplătite nu numai cu vii aplauze, dar și cu maximum de punctaj. S-au remarcat în mod deosebit ambele grupuri vo­cale, solistul de muzică popula­ră Anton Weber („Comuna din Paris“) și montajul literar-muzical prezentat de „8 Martie". Valoarea sensibil egală a celor două re­prezentative a fost confirmată și de punctajul final: 740—740. AȘTEPTĂM COLABORAREA DV. LA ACEASTA RUBRICA LA TELEFON 12586 Mu­rie după amiază, de la ora 18, tot pe scena casei de cul­tură a sindicatelor din localitate, se vor confrunta in cadrul primei etape a „Petrodavei 74" artiștii amatori ai sindicatului Combina­tului­ de fibre sintetice Săvinesti Si cooperativei „Deservirea”. 0 VERNISAJ. La Roman, în cadrul Casei de cultură a sindi­catelor, s-a deschis duminică, sub egida Comitetului județean al fe­meilor și a Centrului județean pentru îndrumarea creației popu­lare și a mișcării artistice de ma­să, o expoziție de grup (pictură). Cuprinzind lucrări în ulei, execu­tate la majoritate de cadre me­dico-sanitare, expoziția oferă pu­blicului romașcan posibilitatea unui contact de real inters cu activitatea plastică a Julietei Co­­zărăscu, medicului Maria Crețu, asistentei medicale Adelia Bog­dan, elevei Carmen Albu­ și a al­tor artiști plastici amatori din domeniul ocrotirii sănătății. HPROF. DR. IOAN ȘANDRU, președintele Societății de geo­grafie a Republicii Socialiste România, redactor șef al revistei „Terra", s-a intîlnit zilele trecute cu membrii cercului de geografie și turism din cadrul liceului „C. Hogaș" din Piatra Neamț. A avut loc, cu acest prilej, un instructiv colocviu pe tema „Importanța geografiei in formarea culturii și rolul ei activ în desăvârșirea e­­ducației­­ patriotice" (Dan Fili­­pescu, corespondent). (Continuare In pag. a XV-aj •ryízyc'&'XT&ü'-cz/’jr'rty wi șagă ***1m Mi ■jZ'a In pagina a IV-a meridiane ■ Lucrările Conferin­ței pentru securitate și cooperare în Europa ■ Opinii in legătură cu situația din Orien­tul Apropiat Omagiu anului XXX Programul acțiunilor poli­­tco-ideologice și al manifestă­rilor cultural-educative, con­sacrate omagierii evenimente­lor politice ale anului, a fost și în săptămîna precedentă deosebit de bogat, ani­ij. Astfel, expunerea „30 de de muncă și victorii sub conducerea partidului“, din ciclul, „23 August 1944 — e­­veniment de importanță cru­cială pentru destinele poporu­lui român", a fost prezenta­tă în zilele de 26 și 29 mar­tie la Muzeul județean de is­torie și, respectiv, la căminul cultural din Borleș­ti. B| „România pe drumul so­cietății socialiste multilateral dezvoltate­ se intitulează ex­poziția de fotografii ale ama­torilor, vernisată la Casa de cultură a sindicatelor din Pia­tra Neamț. Tot la Piatra Neamț, în cadrul aceleeași instituții fost organizat un concurs gen a cine știe câștigă cu „Momente importante din Urna is­toria Partidului Comunist Ro­mân și a mișcării comuniste și muncitorești din România". Numeroase au fost și­ acțiu­nile consacrate problematicii tineretului. Cităm dintre aces­tea expunerile și dezbaterile „Comportarea civilizată in via­ța personală și obștească“ (la Casa de cultură din Ro­man, in cadrul ciclului „Tri­buna tineretului") și „Contri­buția orientării școlare și pro­­fesionale la integrarea socia­lă a tineretului" (la Liceul „Petru Rareș" din Piatra Neamț).­­ Expuneri privind rolul și activitatea cadrelor medico­­sanitare în apărarea sănătății populației au avut loc, săptă­mîna trecută, la Piatra Neamț, Roman, Tîrgu Neamț, Bicaz, Roznov și Ceahlău, expuneri care fac parte din ciclul o­­magial „Femei în alb la da­torie“. Conferințe cu aceeași temă au fost prezentate la căminele culturale din județ, de medicii circumscripțiilor sanitare comunale. gjj Alte patru formații ale artiștilor amatori din munici­piul Piatra Neamț au cunos­­­­cut in săptămîna precedentă confruntarea cu publicul și juriul „Petrodavei". Este vor­ba de formațiile artistice ale Întreprinderii mecanice „Ceah­lău", Fabricii de produse ce­ramice „Zorile noi", prinderii industriale de între­stat „8 Martie“ și Întreprinderii de hirtie și cartoane „Comu­na din Paris“. B Duminică a avut loc, la Roman, spectacolul de gală al formațiilor artistice ale ti­neretului, cîștigătoarele fazei precedente a festivalului „Măr­țișorului". Au participat for­mații de dansuri, brigăzi ar­tistice de agitație, grupuri vocale, formații de muzică u­­șoară, soliști vocali și in­strumentiști, recitatori din peste 20 de comune și întreprinderile industriale din ale județului. Intilnirea dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Reidar Larsen Luni dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a int Unit cu Reidar Larsen, pre­ședintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită in țara noastră, insoțit de tovarășul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat tovarășul Ștefan Andrei, secre­tar al CC. al P.C.R. Tovarășul Reidar Larsen transmis, în numele comuniștilor­­ norvegieni și al său personal, calde felicitări tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru alegerea sa în înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România. Mulțumind, secretarul general al P.C.R. a adresat comuniștilor norvegieni un salut cordial și felicitări pentru rezultatele obți­nute în ultima perioadă de Parti­dul Comunist din Norvegia. In cadrul convorbirilor, des­fășurate intr-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a efectuat un schimb de vederi și informații privind activitatea și preocupări­le actuale ale Partidului Comu­nist Român și Partidului Comu­nist din Norvegia, precum și in legătură cu dezvoltarea colabo­rării dintre ele. Tovarășul Reidar Larsen a fe­licitat Partidul Comunist Român, poporul român, pentru remarca­bilele realizări obținute în con­struirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate și le-a urat să obțină succese tot mai mari în viitor. In cursul întrevederii s-a re­levat cu satisfacție evoluția as­cendentă a relațiilor de priete­nie, solidaritate și conlucrare fră­țească dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Norvegia și s-a exprimat deopo­trivă dorința de a extinde con­tinuu aceste relații, în interesul celor două partide, al popoarelor român și norvegian, al dezvol­tării legăturilor, pe multiple pla­nuri, dintre România și Norve­gia, al cauzei înțelegerii, securi­tății pe continentul european și cooperării internaționale. Salutînd tendința spre des­­tindere în viața internațională, conducătorii celor două partide au evidențiat necesitatea intensifică­rii în continuare a luptei maselor populare, a opiniei publice, pen­tru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pentru afirmarea în relațiile dintre state a princi­piilor egalității, independenței și suveranității naționale, neames­tecului în treburile interne, pen­tru participarea tuturor statelor, pe bază de egalitate, la soluțio­narea principalelor probleme in­ternaționale.­­ Au fost abordate, totodată, as­pecte ale mișcării comuniste și muncitorești, cu care prilej fost reafirmată hotărîrea P.C.R. și a P.C.N. de a-și aduce întreaga contribuție și în viitor la întări­rea unității și solidarității parti­delor comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste de pre­tutindeni, la lupta împotriva im­perialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru pace, democrație și socialism, pentru e­­dificarea unui climat de trainică securitate și largă colaborare în Europa și in lume. in pig­a ni-a în obiectiv: APROVIZIONAREA ȘI SERVIREA POPULAȚIEI RESURSELE DE APA mai intens folosite pentru IRIGAREA CULTURILOR ! Dispunem, în unitățile agri­cole ale județului, de impor­tante suprafețe amenajate pentru irigații, atit in sisteme mari cit și in sisteme locale. Acestea din urmă folosesc re­sursele mai modeste de apă din iazuri, puțuri sau cursuri de apă cu un debit mai mic. Suprafețele amenajate sunt situate îndeosebi pe cursurile gurilor Siret, Moldova și Bis­trița, unitățile c­u cele mai mari disponibilități fiind Tu­­pilați, Botești, Horia, Costișa, Podoleni, Zănești, Dumbrava Roșie și altele. Seacă în­­ alți ani, cu condiții climatice nor­male, nu s-a pus cu suficien­tă insistență problemă folosi­rii depline a resurselor de apă existente, anul acesta, cînd deficitul de umiditate conti­nuă să crească, este absolut necesar să exploatăm cu ma­ximum de randament în­­ pri­mul rînd aceste disponibilități. Măsura ca utilajele de iri­gare să fie­ preluate și re­parate de către secțiile de me­canizare s-a dovedit utilă, in momentul de față majoritatea mașinilor și agregatelor fiind in stare de funcționare. Se poate spune deja că, față de perioada corespunzătoare a a­­nilor trecuți, situația din acest punct de vedere este mai bu­nă. Se irigă suprafețe impor­tante în majoritatea perime­­trelor irigate — Tupilați, Bo­tești, Horia, Costișa, Zănești, Dumbrava Roșie ș.a. — pen­tru că s-au luat din măsuri de pregătire a vreme utila­jului, de asigurare a persona­lului necesar, de aprovizio­nare cu carburanți. Pe alocuri s-au făcut eforturi considera­bile pentru excavarea de ba­zine de acumulare pe cursul unor ape cu debit fluctuant, pentru construirea de diguri sau forarea de puțuri. La Dumbrava Roșie — ne informează secretarul comite­tului comunal de partid — la ferma legumicolă se irigă o suprafață de teren în ve­derea unei mai bune pregătiri a patului germinativ. Pe su­prafața afectată pentru pro­ducerea­­ furajelor necesare complexului de vaci cu lapte, se irigă acum 50 ha cu orz, urmînd să se treacă apoi la irigarea lucernierelor. In ca­drul cooperativei agricole s-a făcut irigarea de aproviziona­re pe o suprafață de 15 ha destinată culturii cartofului, precum și pe o suprafață de 5 ha cu trifoi, urmînd să se irige în continuare grîul. Pen­tru că retribuția mecanicilor și radagiilor s-a reglementat in sensul acordării unui mi­nim garantat de 1.300 lei pe lună, nu se constată lipsă de personal și­­ in dorința ob­(Continuare in pag. a­ll­a) Pentru noi și pentru generația viitoare SA PLANTAM CIT MAI MULTI POMI FRUCTIFERI! In curînd, timpul optim de plantare în această primăva­ră a pomilor fructiferi va fi încheiat. Ce s-a realizat în localitățile județului nostru pină acum ? Redăm, mai jos, rezultatul investigațiilor fă­cute în rîndul citorva dintre gospodarii orașelor și comu­nelor. ȚIBUCANI. Se pare că aici sînt cele mai bune realizări. După afirmațiile președinte­lui și vicepreședintelui consi­liului popular comunal, acțiu­nea de plantare de pomi in gospodăriile populației ar deja pe terminate. Rezultatul a fi Circa 10.000 de puieți de meri, cireși și pruni au fost sădiți de către cele 2 030 de familii. S-au plantat în genere soiuri locale, deja adaptate la condițiile solului. De altfel, pomicultura este aici o tra­diție. Vagoane de cireșe și vi­șine se vind anual de către populație către cooperație și pe piețe. FARCAȘA. In acțiunea ca fiecare locuitor al comunei să planteze 1—2 pomi în acest­ sezon, elevii sunt avantajați de faptul că școlile dețin pepi­niere proprii cu puieți de meri, peri și cireși. Acțiunea este în toi in satul de centru, la Popești și Frumoasa. DOBRENI. Cum o impor­tantă pepinieră a județului se găsește acolo, in C.A.P. s-au completat unele goluri cu cir­ca 700 de pomi, iar populația a sădit deja cîteva sute de meri, peri, pruni și cireși. TÎRGU NEAMȚ. Și coopera­tiva agricolă de producție din localitate își completează go­lurile din livada proprie. Con­­tinuînd o mai veche tradiție, populația din cartierele Ble­­bea, Pometea și altele a să­dit de acum numeroși puieți din resurse locale, altoiți de pomicultori cunoscuți. BÂLȚÂTEȘTI. Se plantează pe terenurile din cartierul Burla, din satul­ Valea Seacă, de la Prihodiște. Se înlocuesc unii pomi uscați din livezile C.A.P. Sursa de aproviziona­re : pepiniera Dobreni. PIATRA ȘOIMULUI. Plan­tările au început dar numai prin cumpărarea de puieți de pe piețele din Roznov și Pia­tra Neamț. Deși în comună e­­xistă chioșcuri ale ILF și in­­tercooperatiste, deși exis­tă solicitări mari de puieți altoiți, comenzile de circa 2.500 meri ionathan, cireși a­­mari și albi n-au fost încă o­­norate. * Și in alte comune (ești de pilda­, locuitorii­­ Timi­­au plantat puieți dar nu din so­iuri valoroase. Cauza este că ILF-uL nu răspunsese încă la comenzile făcute de­ comune­le Borca, Gherăești, Vinători- Neamț, Secueni, de orașul Bi­caz etc. Girovul voia să ridi­ce luni de la pepiniera Do­breni sute de pomi, rați de către pionieri, cumpă­rar va fi găsit ce căuta ? Dele­gatului de la Secueni abia când a ajuns la pepinieră s-a adus la cunoștință că pia­t­ta se face cu bani in mină.. De la directorul ILF, aflăm că cei circa 18.000 puieți din pepiniera amintită sunt pe ter­minate și c­ă ei au fost livrați mai ales unităților socialiste. Mii­­ de exemplare au fost a­­duse însă recent din alte părți ale țării, între care și 6.500 de puieți de nuc din nordul Olteniei. Zilele acestea mași­nile ILF au plecat pe diferi­te artere ale județului nostru pentru a-i distribui. Dar Roz­­novul care a comandat 500 puieți de nuc, n-a vrut să pri­mească decît 100 (poate pen­tru că dispune de circa 2.000 puieți de pruni, meri și ci­reși în pepinierele școlilor din comună). Sînt însă multe alte localități care abia așteaptă să se sosească pomii coman­dați. Timpul trece și peste o săptămînă-două va fi prea tîr­­ziu să se mai planteze pomi fructiferi. Deci ce se poate face, să se realizeze în zilele imediat următoare!

Next