Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-28 / nr. 1918

t ANUL VII, NR. 1.918 DUMINICA, 28 APRILIE 1974 4 PAGINI — 30 BANI ÎN PREZENȚA NICOLAE CEAUȘESCU au avut loc ieri ședința de Închidere a lucrărilor Plenarei­­­i Consiliului National pentru Stiintă și Tehnologie * I­t * ? %J și vernisajul Expoziției de aparate și instalații Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbă­tă dimineața, Expoziția de aparate și insta­lații pentru activitatea de cer­cetare științifică și dezvoltare tehnologică, organizată cu pri­lejul Plenarei Consiliului Na­țional pentru Știință și Tehno­logie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost Însoțit de tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim­­ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puterni­că și prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dez­baterile plenarei și expoziția,­­ tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deosebit en­tuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici in manifestarea lor însufleți­tă găsindu-și expresia sen­ti­mmentele de adîncă dragoste , recunoștința față­ de secreta­rul general al partidului, ca­re, personal, acordă o atenție permanentă orientării și pro­gresului rapid al activității de cercetare științifică și dezvol­tare tehnologică, ridicării­e pe un plan superior, în con­cordanță cu cerințele majore ale etapei actuale de edifica­re a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. In intîmpinarea secretarului general al partidului au ve (Continuare In vag­­o UVa) Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetăto­rilor din România, un salut căldu­ros din partea mea și a Comite­tului Central al partidului. (Aplauze puternice) Am vizitat cu interes expozi­ția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cu­­vîntul. Aș dori să felicit pe a­­cei care au realizat in ultima pe­rioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă intr-adevăr un înce­put bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lăr­gi producția in acest sector atât de important, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluțio­narea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori până acum. Sper insă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală). Am ascultat, de asemenea, explicații­le cu privire la eficiența eco­nomică. Desigur, n-am avut un a­­parat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la im­port de milioane și zeci de mi­lioane lei valută. Numai că pe a­­nul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența economică in reducerea cerințelor de valută pentru im­porturi. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin incepind din 1975, se vor reflecta în bu­getul țării, în sensul de a re­duce necesarul de valută la im­port, producînd această aparatu­ră în țară — așa cum a spus fie­care din tovarășii care au pre­zentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație in sală) Pe plan mai general sper că, in cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării in România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți insă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumneavoastră. Sun­tem­, în general, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică și so­cială în ritm intens a patriei noastre. Avem aici multe lucrări reali­zate în diverse institute, care se aplică în producție și dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această di­recție în ultimii ani sper să cons­tituie — și aș dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deose­bit eforturile și rezultatele pe care le obțin cercetătorii noș­tri. Așa cum am­ mai discutat și in alte împrejurări, pină la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societății într-o e­­tapă dată — și România se gă­sește într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea in urmă de la care am pornit, să ridi­căm nivelul general de dezvolta­re a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punct de ve­dere al bazei materiale — să a­­jungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul țărilor dezvolta­te. Aceasta nu se poate reali­(Continuare In pag. a lll­a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ni se relatează din satele și comunele județului SEMĂNATUL PORUMBULUI se desfășoară din plin început mai întii în sudul ju­dețului, "semănatul porumbului s-a extins, în aceste zile, și în comunele din zona colinară și submont­ană. In toate unitățile forța mecanică existentă este fo­losită la pregătirea patului ger­minativ și insămințare. Relată­rile colaboratorilor și corespon­denților noștri atestă faptul că peste tot muncitorii de pe o­­goarele județului sunt hotăriți să termine în cel m­ai scurt timp această deosebit de Însemnată lucrare care trebuie executată pe suprafața de 33.500 ha. ză La Trifești, așa cum ne relatea­Emilian Crăciun, inginerul șef al unității, ieri, în cea de a doua zi a semnalului, bilanțul consemna execuția acestei lucrări pe circa 60 ha „Cu cele patru­ semănători care merg din plin și ținând cont că suprafața de 500 ha este pregătită, ne spune tovarășul Crăciun, lucrarea se va încheia în cîteva zile". Pe ogoarele unităților coope­ratiste deservite­ de SMA cești se lucrează din plin Dul­­cu toate motoarele. Pînă ieri, erau pregătite peste 1200 ha teren și se lucra în continuare cu 21 discuri. Avîndu-se asigurat fron­tul de lucru, cu cele 11 semănă­tori în funcțiune, pînă ieri, se semănaseră cu porumb 600 ha. Aceeași atmosferă de intensă activitate se constată și la Răz­boieni de unde ne relatează tova­rășul Micșunel Buczuli, secretarul comitetului comunal de partid. „După ce s-a încheiat pregăti­rea terenului, Întreaga atenție este consacrată semănatului. Cu cele trei semănători care func­ționează in două schimburi, pină astăzi (ieri, n.n.) în cooperativa agricolă de producție din co­­­mună s-au semănat 150 ha po­rumb din cele 442 ha planifica­te. Paralel cu această importanta lucrare, care se va încheia în următoarele zile, se efectuează celelalte lucrări de sezon. In le­gumicultura, de pildă, imediat ce timpul ne va permite, vom trece la plantarea in cîmp a to­matelor. De asemenea, s-au re­cilonat 20 ha cartofi și s-au er­bicidat alte 10 ha". Așadar, demarajul a fost bun. Rămine ca, în continuare, ritmul în care se execută semănatul porumbului să se intensifice in special în cooperativele din zo­na de deal unde se pare că consiliile de conducere și specia­liștii mai au încă ezitări în ceea ce privește temperatura din sol, cum timpul este spre încălzire, aici, ca în toate unitățile agri­cole din județ, semănatul porum­bului trebuie încheiat cel mai tîrziu la sfhșitul săptămânii vii­toare. Cînd spunem aceasta, ne bazăm pe faptul că„ pe frontul larg de lucru — sînt circa 20 mii ha de teren pregătite­­ — cele 270 de semănători SPC 6 din dotare nu sunt încă folosite la capacitatea maximă, ceea ce ar însemna peste 4800 ha semă­nate pe zi. Un simplu calcul ne arată că în circa 6—7 zile semă­natul porumbului s-ar putea în­cheia. In toate formațiile de lucru, pe fiecare sală în parte specialiștii și toți mecanizatorii trebuie să acorde o grijă deosebită calită­ții lucrărilor Există încă nume­roase tratate unde pregătirea pa­tului­­ germinativ se efectuează cu greutate datorită bulgărilor foar­te mari. Aici, discurile și tăvă­lugii trebuie folosiți ori de câte ori este nevoie. De asemenea, o deosebită atenție trebuie acor­dată densității plantelor la ha. Sub nici un motiv nu trebuie ad­misă­­ reducerea numărului de boabe, care trebuie să fie același ca în anii normali In pagina a lll-a CURIER PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Ziaristul elvețian Eric A. Peschler Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român,­­ președintele Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă dimineața, pe zia­ristul Eric A. Peschler, corespon­dent special de politică externă la televiziunea elvețiană. La întrevedere a participat tovarășul Cornel Burtică, mem­bru supleant al Comitetului E­­xecutiv, secretar al CC al PCR. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru televiziunea el­vețiană. Delegația economică austriacă Președintele Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, a primit sîmbătă la amiază de­legația economică austriacă, con­dusă de dr. Hans Igler, președin­tele Uniunii industriașilor din Austria. La întrevedere au participat Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Ion,, Pățan, viceprim­­ministru, maistrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini grele, Mihail Florescu, ministrul industriei­ chimice, Ni­colae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Traian Dudaș, mi­nistrul Transporturilor și Tele­comunicațiilor, Vasile Pungan, consilier al președintelui repu­blicii, Vasile Voloșeniuc, preșe­dintele Băncii Române de Co­merț Exterior, Roman Moldovan, președintele Camerei de Comerț și Industrie, Constantin Stan­­ciu, adjunct al ministrului co­merțului exterior și cooperării economice internaționale, Marin Ceaușescu, șeful Agenției eco­nomice române din Viena. Dr. Hans Igler a­ exprimat gra­titudinea pentru cinstea acordată delegației economice — una din cele mai numeroase­­ și mai re­prezentative delegații austriece de acest gen care vizitează Ro­mânia — de a fi primită de președintele Nicolae Ceaușescu. Salutînd pe membrii delega­ției economice austriece, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a re­levat dorința țării noastre de a lărgi în mod substanțial rela­țiile comerciale și de colabo­rare economică cu Austria, de a identifica noi domenii și forme de cooperare pe termen lung. In acest context s-a subliniat faptul că există largi posibili­tăți de extindere a conlucrării în­tre România și Austria, expri­­mindu-se dorința comună de a impulsiona lărgirea și diversifi­carea schimburilor comerciale, promovarea cooperării economice, industriale și tehnice, inclusiv crearea de societăți mixte și co­laborarea pe terțe piețe. Întrevederea s-a desfășurat în­tr-o ambianță cordială, priete­nească. j Delegația comună a sindicatelor din Palestina și Iordania Sîmbătă 27 aprilie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al­ Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii So­cialiste România, a primit o de­legație comună a Federației Sin­dicatelor din Palestina și a Fe­derației Generale a Sindicatelor Iordaniene, care face o vizită de prietenie și schimb de experien­ță în țara noastră. Din delegație fac parte Mah­moud Abou—El—Leul, secretar general—adjunct al Federației Sindicatelor din Palestina, Moha­mmad Jaballah, secretar gene­ral-adjunct al Federației Gene­rale a Sindicatelor iordaniene, Awam­ Jamil, secretar al Federa­ției Generale a Sindicatelor ior­daniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Executiv al Federa­ției Sindicatelor din Palestina. Oaspeții au fost însoțiți de Im­ad Abdin, reprezentantul per­manent al Organizației pentru Eliberarea Palestinei acreditat pe lângă CC al PCR. La întrevedere au participat Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al CC al PCR, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale Sindicatelor din România, Gheor­­­ghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al UGSR. Exprimînd­ și deosebita satisfac­ție de a fi primiți de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Mahmoud Abou—El—Leyl a transmis se­cretarului general al PCR un mesaj de salut, împreună cu cele mai bune urări de sănătate și fericire din partea lui Yas­ser Arafat, președintele Comite­tului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un salut cordial, urări de succes in lupta popo­rului palestinian pentru împlini­rea cât mai grabnică a aspirații­lor sale de libertate, autodeter­minare, pace și progres. Membrii delegației au dat o înaltă apreciere poziției construc­tive a României în legătură cu soluționarea problemelor Orien­tului Mijlociu, activității deose­bite a șefului statului român în vederea instaurării în această zonă a unei păci durabile și drepte. Arătînd că își amintește cu multă plăcere vizita efectuată în țările arabe, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită sindicatelor, oamenilor muncii din țările arabe, un căl­duros salut, cele mai bune urări de pace, progres și prosperitate. în timpul convorbirilor s-a subliniat importanța solidarită­ții internaționale, a unității mun­citorești, a tuturor forțelor anti­­imperialiste, în lupta pentru pro­gres și bunăstare, pentru victo­ria cauzei păcii și înțelegerii în­tre popoare. Întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă caldă, tovărășeas­că. i Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean In ședința sa de ieri, Comi­tetul executiv al Consiliului popular județean a analizat ra­portul cu privire la realizarea planului de producției, diversi­ficarea produselor și livrările la export în unitățile între­prinderii de industrie locală în primele patru luni din 1974. Pe baza unor ample discuții, a propunerilor făcute, s-a adop­tat o decizie pentru îmbunătă­țirea activității în industria locală, îndeosebi în direcția di­versificării producției bunuri­lor de consum. S-a prezentat apoi o infor­mare privind stadiul pregătirii documentațiilor tehnice pentru investițiile anului 1975, din concluziile căreia reiese o si­­tuație corespunzătoare, care permite ca pînă la 30 septem­brie 1974 să se poată înche­ia contractele de execuție, cu I.J.C.M., iar pînă la 30 de­cembrie 1974 să se asigure deschiderea finanțărilor. In încheierea ședinței, Co­mitetul executiv a luat­ cu­noștință de activitatea desfă­șurată de Biroul permanent și a adoptat o serie de decizii. Vineri după amiază, a avut loc plenara comitetului orășe­nesc de partid Bicaz care a analizat modul în care își desfășoară activitatea organe­le și organizațiile de partid, de masă și obștești, comitete­le oamenilor muncii și con­ducerile unităților pentru în­deplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor din între­cerea socialistă. S-a eviden­țiat cu acest prilej faptul că oamenii muncii din orașul Bi­caz, îndrumați cu competență de organizațiile­ de partid, în­scriu în marea întrecere pen­tru realizarea mai devreme a prevederilor actualului cin­cinal succese de prestigiu. C­imentiștii, forestierii, colec­tivele din celelalte unități e­­conomice, acordînd atenție deosebită utilizării la parame­trii ridicați a capacităților de producție, extinzind inițiati­vele înaintate de muncă­­ și-au realizat și depășit substanțial angajamentele din primul tri­mestru al anului. Astfel, sar­cinile de,, plan la producția globală și­­ marfă au fost de­pășite cu 5,9 milioane și res­pectiv 8,2 milioane lei, mult mai mult decit prevederile an­gajamentului din această pe­rioadă. ... Pe baza studiilor întreprinse în întreprinderi, a posibilită­ților existente pentru crește­rea și mai accentuată a producției și productivită­ții muncii, plenara comi­tetului orășenesc de partid Bicaz a aprobat majorarea cu 31 milioane lei a angajamen­tului anual luat în­­ cinstea ce­lei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și a Congre­sului al XI-lea al PCR. Pen­tru asigurarea înfăptuirii in practică a acestui mobilizator angajament plenara a adoptat un plan de măsuri cu obiec­tive și responsabilități con­crete. SUB SEMNUL ANULUI JUBILIAR Entuziastă întrecere pentru îndeplinirea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Colectivele de munca din Bicaz și-au majorat angajamentul anual cu 31 milioane lei întreprinderea de mate­riale pentru construcții r / /iCarV-Y Se prelimina substanțiale depășiri la principalii indicatori Chiar de la începutul anu­lui, colectivul Întreprinderii de materiale pentru cons­trucții Roman s-a confruntat și se mai confruntă încă și acum cu o serie de greutăți în desfășurarea activității. Cu toate acestea, muncitorii de aici au căutat în permanen­ță să găsească noi soluții, care să-i ajute în sporirea randamentului muncii. Buna utilizare a mașinilor și utilajelor din dotare, orga­nizarea mai atentă a produc­ției, folosirea rațională a tim­pului de lucru, sunt doar cî­teva din direcțiile în care se acționează. Procedînd astfel, se prelimina ca, în cinstea Zilei internaționale a muncii, să se realizeze suplimentar o producție globală și mar­fă în valoare de 3.070.000 și, respectiv, 3.410.000 lei Alexandru ȘTEFAN. Șef birou plan întreprinderea de volvatir Tîrgu Neamț Anual, economii de 230 tone combustibil Pe lingă creșterea volumului producției și a calității acesteia, colectivul întreprin­derii de volvatir din Tîrgu Neamț și-a pro­pus combaterea oricărei forme de risipă, ac­țiune in care economisirea energiei electrice și a combustibilului a ocupat un loc prin­cipal. Un exemplu recent îl constituie con­ceperea și realizarea modernizării­ arzătoa­relor de la căzanele centralei termice. Este vorba de modificarea sistemului de pulveri­zare, respectiv a duzelor de la injectoare, creindu-se astfel posibilitatea diminuării con­sumului de combustibil cu 230 tone pe an. Totodată, prin arderea completă a­ combusti­bilului, se reduce in totalitate poluarea me­­diului ambiant. N. OANCEA, secretarul comitetului de partid întreprinderea de volvatir Tîrgu Neamț *

Next