Cinema, iulie-decembrie 1942 (Anul 19, nr. 587-603)

1942-07-11 / nr. 587

NUNTA SPÂNZURATULUI (Pedro soll hängen) jJSTE lucru știut că cineaștii germani nu s­au hazardat de prea multe ori pe drumul spinos și plin de riscuri a comediei sati­rice, lăsând acest gen pretențios în seama pro­ducătorilor de peste Ocean, întemeiat pe o ficțiune, depănându-și acțiunea într'o țară imaginară și aducând pe ecran situații și eroi de stranie concepție. „Nunta spânzuratului" — care, in treacăt fie spus, nu are nimic comun cu neuitatul [film din epoca filmului mut — este într'adevăr o admirabilă fantezie umoristică plină de ritm, culoare pitoresc. Conflictul se desfășoară in jurul unui negustor de cai, Pedro, care și-a ucis prietenul și a fost condamnat la spân­zurătoare. Pedro este desigur disperat și încearcă pe toate căile să obțină grațierea. Dar iată că la un moment dat, sub influența unui șarlatan... mistic, care-i vorbește de frumusețea lumii A murit Ginger Roggers N'a trecut nici măcar o lună de când telefonul ne-a adus trista veste a mor­ții lui John Barrymoore și iată că din nou ne încearcă amărăciunea. O tele­gramă succintă a corespondentului nostru din Hollywood, ne anunță moartea într'un accident de avion a drăgălașei Ginger Roggers. In numărul viitor al revistei, vom publica un documentat reportaj asu­pra vieții celebrei artiste, ce alături de Fred Astaire, a ridicat dansul. In film, la cel mai mare nivel artistic. apoi, despre fericirea pe care o va găsi dincolo de mormânt, eroul nostru devine și el mistic și nu mai vrea nici în ruptul capului să... trăiască. El refuză cu încăpățânare grațierea pentru care luptase până atunci și cere să fie urcat pe eșafod... In afară de subiect, pentru care nu putem avea decât cuvinte bune, ne-a plăcut mult interpretarea dată de Heinrich George, care în rolul unui cârciumar lipsit de scrupule, și-a afirmat însușiri surprinzătoare de comedian. In rolul lui Pedro, Gustav Knuth a avut accente convingătoare și ne-a amuzat mai d­e seama în scenele de... misticism. Frumoasă, plină de gingășie și de sinvoltură, Maria Landrock și-a făcut un debut promițător în fiica șarlatanului Alcade. VIITOAREA STAGIUNE CINEMATOGRAFICA va fi caracterizată printr-o ofensivă a producției italiene. Desigur, este prematur să se afirme dacă această ofen­sivă va fi sau nu încununată de sorții biruinții, dar oricum se poate spune de pe acum că ea avea darul să plaseze cinematografia italiană alături de cea germană, prin câteva producțiuni de certă valoare, ca: „Teresa Venerdi", ,,E caduta ma­dona", „Odessa", etc. UN FILM prezentat recent pe ecra­nele bucureștene, ne-a demonstrat odată mai mult că cea mai bună publicitate o face tot publicul. Este vorba de cazul excelentei realizări a lui Marcel L'Herbier, „Comedia fericirii", care în primele zile — cu toată reclama făcută de cinema­tograful Capitol — abia s'a menținut pe afiș ți care apoi, dupa ce publicul a dat sfoară despre valoarea necon­testată a filmului, s'a jucat cu săli arhipline. Din pricina aceasta, Capitolul s'a văzut nevoit să amâne de câteva ori programul următor. ANUNȚÂND FILMUL „DESAMAGIRE" cinematograful Regal a făcut reclamă lui Fosco Gia­­chetti și Măriei Glory — care, oricum, e o vedetă perimată — și n'a găsit de cuviință să semnaleze măcar prezența în distribuție a ce­lebrului tenor italian Tito Schipa, un nume de mare priză chiar pentru melomanii de la București. Probabil că direcțiunea casei „Continen­tal" nu auzise până atunci de Tito Schipa... IN CADRUL UNEI REPREZENTAȚII DE GALA a fost prezentat, Miercuri 24 Iunie a. c., la cinemato­graful Aro, documentarul de mare anvergură, „Crucea Roși­e". DUPĂ O SCURTA PAUZA determinată de un conflict intervenit între direcțiunea cinematografului Paradis și compania teatrală condusă de d. Sică Alexa­n­d­rescu, acesta din urmă și-a reluat activitatea pe scena sălii­­ din Lipscani. Să sperăm că pentru multă vreme... DACA reprezentațiile cinemato­grafice nu vor reuși să acopere bugetul zilnic, cinematograful Lîdo va prezenta — ca o atracție — suport — și repre­zentații de teatru, alcătuite de compania „A. B. C.", de sub conducerea d-lui Sică Alexandrescu. Se vorbește de montarea unei farse umo­ristice într'un act, „Sextet", de d. Nicușor Constantinescu. UN VIS VIENEZ (Bruderlein Fein) Un film abil construit, pe care-l urmărești cu plăcere datorită temei sale interesante și farmecului au­tentic vienez ce se desprinde din episoadele sentimentale. Este povestea unei cântărețe celebre care-și caută dragostea, care luptă pentru fericirea ei, dar căreia destinul nu-i dăruește decât clipe de mulțumire sufletească, pentru a o supune apoi legilor sale implacabile, întreaga acțiune se desfășoară sub semnul tragicului destin al eroinei și, numai pe alocuri, atmosfera sumbră este tulburată de câteva momente de comedie. n rolul sărbătoritei cânterețe, Marte Harell, a scos în relief, cu o vigoare impresionantă, multiplele stări sufletești ale eroinei. Marte Harell a realizat, după părerea noastră, una din cele mai emoționante interpretări din carieră. Folosind acelat joc plin de care i l-am admirat întotdeauna, omenesc pe Paul Hör­biger a izbutit deasemeni o strălucită creație, detașându-se net de restul distribuției, alcătuit de Hans Holt, Hermann Thimig, etc. Stânga : Marie Hazell și Hans Holt In „Un vis vienez" Medalion: O scenă sugestivă din „Nunta spânzuratului" : . . .. ... "• ..." .. . . 9.­­ ... 0 ’ .­­ .. wi -y*.-"- _ _» .• •

Next