Clopotul, 1951 (Anul 7, nr. 378-462)

1951-01-07 / nr. 378

'fi Cf Pt Anal VIlFNr. 378 ­vet­t/Zaj// * * /** S* / 4 PAGINI 4 LEI Proletari din toate tarile. uniti-vă! y S . Duminicft 7 Ianuarie 1951 Organ al Comitetului Regional P. M. R. Botoșani și al Sfatului Popular Regional SA PORNIM DE LA CU TOATE FORȚELE LA REALIZAREA CINCINALULUI! *) Erj a fost prima zi a Planului Cin­cinal ! Fiecare muncitor și tehnician con­știent, dintre sutele de mii care au pă­șit în această zi pe poarta uzinelor, care au trecut pragul șantierelor, care au coborît în gura minei in adâncul pământului, s-a simțit asemeni unui os­taș în cl­ipa marii ofensive. Sunetul pre­lung și familiar al sirenelor care anunță începerea lucrului a vestit în această dimineață că marea armată a oamenilor mumii din țara noastră a pornit pe un front larg o uriașă bătălie — bătă­lia Planului Cincinal. Păsind la realizarea Planului Cincinal, trebue să fie limpede că pentru atin­gerea mărețelor obiective ale Cincinalu­lui se cere o uriașă încordare a forțelor clasei muncitoare, a țărănimii munci­toare, a tuturor intelectualilor cu dra­goste de popor. Planul Cincinal trebue să devină opera vie, creatoare, a milioa­nelor celor ce muncesc, opera întregului popor muncitor. Iată de ce, Partidul ..și Guvernul cer să se acorde o atenție deosebită prelu­crării Planului Cincinal în fiecare între­prindere, în fiecare secție, atelier,­­ de către fiecare echipă în parte. Comitetul Central al Partidului obligă organizațiile de partid să se preocupe îndeaproape de organizarea acestor adunări așa încât ele să cqptrib­ui puternic la mobilizarea tuturor muncitorilor și tehnicienilor pen­tru realizarea Planului. In toate întreprinderile, prelucrarea Planului pe 1951 trebue să se facă mână în mână cu analiza temeinică a activității depuse în 1950, trăgăndu-se toate învățămintele din munca­ de până acum. Marile succese pe care poporul mun­citor, sub conducerea Partidului, le-a dobândit în toate ramurile — succese care­ trebuesc subliniate în aceste adu­nări — ne măresc încrederea în capa­citatea și forța creatoare ale clasei muncitoare, ne dau convingerea că vom realiza și sarcinile grele ale Cincina­lului, ne fac să pășim înainte cu și mai multă hotărîre. Intr’adevăr, cum să nu fii plin de bucurie și încredere, în fața unor astfel de exemple minu­nate ca cel al­­ industriei noastre C de mașini și Utilaj greu, unde producția a sporit în ultimii 2 ani DE PESTE 21 ORI! Cum să nu-ți simți sufletul plin de mândrie patriotică văzând cum toate ramurile industriale se desvoltă acum într’un ritm impetuos, cum ramuri industriale ca și Inexistente înainte în țara noastră — ca de pildă, industria electro­tehnică, chimică, etc. — au fost create în ultimul timp și iau acum o mare desvoltare? Pentru a merge înainte, pentru a trece cu succes peste toate spiedicele și obstacolele care pe mai stau­­ în cale, este necesar însă să scoatem la iveală lipsurile în muncă și organizare, precum și pauzele apariției acestor lip­suri, folosind în acest scop cu curaj arma­ criticii și autocriticii. In spiritul Unei critici și autocritici eurajoase și ascuțite trebue să se des­fășoare pretutindeni adunările pentru prelucrarea Planului Cincinal. Cu ocazia prelucrării, sarcinilor noi, muncitorii, tehnicienii și funcționarii vor analiza în spirit critic și autocritic felul în care a fost organizată munca în 1950, măsurile care sunt de luat pentru­­ des­coperirea și mai buna utilizare a re­zervelor interne, astfel încât sarcinile Planului să fie nu numai îndeplinite, dar și simțitor depășite. In această fufrecție, a folosirii rezervelor interne, a ridicării productivității muncii, există , în fiecare întreprindere, în f­ie­care secție, posibilități imense. Astfel, dacă într'o întreprindere se reușește — printr’o mai rațională organizare a lucrului — a se îmbunătăți cu numai 10 procente folosința strungurilor, la o sută de strunguri sporul de producție va fi atât de mare ca și cum ar­­ fi fost puse în funcțiune încă 10 strunguri. Or, în fiecare atelier și fabrică există ase­menea posibilități — sau altele — de sporire a productivității muncii, fără noi investiții, sau alte cheltueli supli­mentare. Planul Cincinal poate fi realizat nu­mai pe baza unei înalte și conștiente discipline a muncii, cât și a­­ unei ri­guroase discipline de plan și financiare. Acum, când am pășit La realizarea mă­rețului nostru Plan Cincinal, nu este nici o clipă de­­ pierdeut! Cu toate forțele trebue să luptăm zi de ziu ,ceas de ceas, pentru îndeplinirea și depășirea programelor de producție. Organizațiile de partid trebue să ajute pe muncitorii din toate întreprinderile să scoată la iveală și să înlăture ca­uzele care fac ca producția să sufere. Muncitorii con­știenți — și în primul rând comuniștii — se arate tuturor, cu exemple concrete, din viața întreprinderii și a secției în­seși, cât de dăunătoare sunt întârzierile, absențele dela lucru, umblatul forfotă prin ateliere, etc. D­upă o socoteală sumară, făcută la uzinele ,,23 August” din Capitală, prin lichidarea întârzierilor de la lucră și printr’o judicioasă folosire a timpului de lucru, s’ar putea prelucra zilnic încă 10 pistoane pentru pompele de noroi necesare industriei petrolifere. In toate sectoarele, în toate între­prinderile este necesar a se introduce lucrul după grafic, care să ducă la o creștere continuă, neîntreruptă a pro­ducției și productivității muncii, la rea­lizarea integrală a Planului, fără „vâr­furi” și „căderi”. Acest lucru este tea putință printr-o rațională organizare a procesului de producție, prin defalcarea sarcinilor Plan­ului pe secția, pe ora. Fiecare muncitor și tehnician să fie obișnuit să privească­­ îndatoririle sale de producție în lumina sarcinilor gene­rale ale Planului. Organizațiile de par­tid trebuie să pună în fața­­ tuturor muncitorilor, tehnicienilor și funcționa­rilor ca și în fața administrațiilor întreprinderilor problema respectării scrupuloase și disciplinare a prevederilor Planului și contractelor economice cu privire nu numai la cantitatea produ­selor ci și la calitatea lor și la sor­timente, astfel încât s­ă nu se mai întâmple situații de felul celora în­tâmplate anul trecut, când un șir­ întreg de fabrici au avut dificultăți la reali­zarea programului, din pricină că nu au primit la timp niturile comandate de­ a fabrica „Brainer Bela” care nu le-a livrat, pentru că uzina „Oțelul Roșu” nu a trimis oțelul necesar­­ în termenul convenit. Organizațiile de partid, trebuie să fie în fruntea luptei pentru mai buna gospodărire a întreprinderilor, pentru introducerea unei stricte evidențe, care să contrib­ue la sporirea productivității mumii, la raționala folosire a materiilor prime și brațelor de muncă, la reducerea prețului de­­ cost al produselor. Veriga principială, metoda de bază pentru realizarea acestor porcini este întrecerea socialistă. Bogata experiență a Uniunii Sovietice­­ ne arată că între­cerea socialistă și Planul Cincinal sunt indestructibil legate între­­ ele, întrecerea socialistă trebue să fie și în țara noastră acea forță care să ne ajute să biruim toate greutățile, și să asigure îndeplinirea și depășirea sarci­nilor Planului. Plenara C.C. al P.A­.R. din 12-13 Decembrie 1950 ne arată că îndeplinirea Planului Cincinal este po­sibilă numai pe baza celei mai active participări a masselor de oameni ai muncii, și în primul rând a clasei mun­­­citoare la construcția socialistă, prin ridicarea la un nivel superior a între­cerii socialiste, care să urmeze exem­plul mișcării stahanoviste din U.R.S.S. Eforturi deosebite în cadrul între­cerii socialiste trebue să facă munci­torii din industria petroliferă, carboni­feră, siderurgică și metalurgică pre­lucrătoare de ciment,, de construcții, forestieră, etc. — cărora le revin sar­cini de seamă de a căror realizare depinde însăși realizarea Planului Cin­cinal. Un obiectiv de frunte în întrece­rea socialistă trebue să fie realizarea și depășirea în toate ramurile, a norme­lor stabilite pe baze științifice. Organizațiile de partid trebue să fie în fruntea luptei pentru realizarea Pla­nului Cincinal, mobilizând sindicatele să organizeze întrecerea socialistă, stimu­lând și popularizând larg inițiativele menite să ducă la sporirea producției și productivității muncii. Organizațiile de partid și de masă trebue să desfășoare o intensă muncă politică pentru a arăta fiecărui munci­tor că realizarea sarcinilor Planului re­prezintă contribuția cea mai de preț la apărarea păcii, că realizarea Planului Cincinal va însemna o lovitură grea pentru imperialiștii americani și englezi, provocatori la război ___ Sub conducerea Partidului, să por­nim de la început cu toate sunterile la muncă și la luptă neobosită pentru rea­lizarea sarcinilor primului an ș­i Pla­nului Cincinali .) Art. de fond din „Scânteia“ Nr. 1929 Pornim la lucru hotărîți să muncim pentru Cincinal, pentru pace Voi depăși norma de două ori mai mult ca anul trecut punem la punct mașinile cu­ care lu­cram, apoi am curățat și uns bine mașina, spariindu-i cureaua și punân­­du-mi la îndemână piesele pe care trebuie să le ajustez. Marți dimineața când am venit la lucru, după ce mai intâi am privit împrejur să văd dacă totul este în re­gulă, am pornit mașina. Și literal a­ mers din plin­­ toată ziua. Am avut programat să ajustez 96 piulițe clanetate pentru repararea blo­curilor de tractoare, dar la sfârșitul zilei de muncă am realizat 120 de piu­lițe, depășind­ norma cu 25 h­a. In anul 1950, am depășit în fiecare lună norma cu 20»fo în medie. Anul acesta, primul an al Cincinalului sunt hatorii să depășesc norma de două ori pe atâta. Deasemenea mă voi strădui să ajut ca toată price­p­erea, la calificarea celor doi ucenici din echipa mea, pentru ca ei să devină cadre de bază în înfăptu­irea mărețelor sarcini ale Ch­ișindrului. Antonia Panait ajustor mecanic Centrul Mecanic Botoșani din echipă sfătuindu-ne cum să ne De câteva zile am pășit în primul an al Planului Cincinal. Când mă gândesc ce perspective mi­nunate ni se deschid prin acest Plan nouă oamenilor muncii, mi se umple inima de bucurie. In toate ramurile in­dustriale producția va crește în mod nemaiîntâlnit până acum, iar­­ nivelul nostru de trai va crește cu '80 o­m față de aniii 1950. Ut In cei doi ani ai Planurilor de Stat, cu ajutorul organizațiilor de partid și al Sindicatului am devenit fruntaș în producție, iar prin eforturile mele în muncă nu numai că mi-am îmbunătă­țit traiul meu și al familiei mele, dar am contribuit efectiv la întărirea puterii economice a­­ scumpei noastre Patrui După ce am citit Legea­ Planului Cincinal și apoi­ Planul de Stat I pe anu­l 1951, de abia am așteptat să încep a lucra­m noul Plan. De aceea încă din ultima zi a anu­lui trecut m’am pregătit ca să lucrez din plin chiar din primii am,­a Cin­cinalului. Am stat de vorbă ca tovarășii mei Pânză de calitate folosind metodele sovietice Tovarășe redactor. Când în primăvara anului 1949 a început în orașul nostru construirea Uzinelor Textile „Moldova", ea, îm­preună cu alți tineri dornici de­­ muncă, am fost trimis­­i o fabrică textilă din București pentru a­­ învăța meseria, însuflețit de gândul că vei avea și eu o meserie,­ că de acum îmi voi putea face și eu un rost în viață, am pornit cu toată hotărirea la muncă și cu aju­torul îndrumător al Partidului nostru scump, am­­ putut învăța meseria de tex­tilis­t , întors la Botoșani, după ce am ter­minat școala, am intrat La Uzinele Tex­tile „Moldova" și­­ am început să lucrez la două războaie mici. In acest timp am urmat școala de călificare gradul I pe care am absol­vit-o, și astăzi lucrez la trei războaie mari. Acum, când am pășit în ,­primul nos­tru Plan Cincinal, planul deschizător de drum larg spre o viață mai c­u­tă, mai luminoasă [UNK], pășesc­­ ca și mai mult elan în muncă-Știu că în fața noastră stau sar­cini mărețe. Și pentru a le duce la îndeplinire trebue să stăpânim cât mai bine tehnica. De aceea ea urmez acum școala de calificare gradul II, pe care mă străduesc să o termin cât mai bine, ca în felul acesta să pot deveni­ un cadru tehnic de folos în Lupta pen­tru Construirea socialismului, pentru pace, luni sau angajamentul ca în pro­­­ju­sul să, depășesc regulat norma cu 20 °/o și să dau pânză de bună calitate folosind metodele de muncă sovietice. Dacă astăzi am posibilitatea de a deveni muncitor calificat, aceasta, nu o voi uita toată viața mea, o datoresc în primul rând ajutorului prețios pe care ni-l dă marea noastră prietenă și eliberatoare^ Uniunea Sovietică, pre­cum și Partidul nostru scump care ne conduce spre mărețe victorii. Herșcovici Hari muncitor, Uzinele Textile „Moldova” Ne vom strădui ca munca noastră să fie exemplu țărănimii muncitoare Tovarășe redactor. In Gospodăria de Stat pe care oe conduc, s’au desbătut pe larg sarci­nile din cadrul Planului Cincinal și nu Planului de Stat pe 1951.­­ înțelegând că succesul campaniei în­­sămânțărilor de primăvară depinde în mare măsură de pregătirea ei, imediat d­upă terminarea campaniei arăturilor de toamnă prima mea grijă a fost să or­ganizez pregătirea viitoarei campanii. Cu ajutorul organizației de partid și a comitetului sindical, am reușit să or­ganizez la fiecare Secție a Gospodăriei o echipă de mecanici care au și început revizuirea întregului inventar agricol imediat după ce s’a terminat lucrările agricole de toamnă. Până acum la o parte din ele re­parațiile sunt terminate. Pentru a ușura munca manuală a mecanicilor tractoriști din echipele de reparațiuni, se va instala în atelier, în cursul acestei luni, un electromotor. Tot în vederea campaniei agricole de primăvară, peste două vagoane semințe de grâu de primăvară, floarea soarelui etc., au fost transportate până acum la toate secțiile Gospodăriei, începând­u-se selecționarea lor. Deasemeni, pentru a obține recolte tot mai îmbelșugate, muncitorii și-au luat angajamentul să transporte până la sfârșitul lunii ianuarie, îngrășăminte naturale pe suprafața de 40 ha. teren pentru grădini de zarzavat, iar pe supra­fața de 50 ha. teren însămânțat c­u grâu de toamnă să aplice metoda so­vietică de reținerea zăpezii, făcând per­dele de protecție. In acelaș timp îmi iau angajamentul ca să d­uc muncă de lămurire își în rândurile țăranilor muncitori din co­muna Albești pentru a lua exemplu­l de muncă­­ organizată de la Gospodăria de Stat și­ să aplice și ei în munca lor, înaintatele metode ale agrotehniei sovie­tice. îndeplinirea sarcinilor din primul no­stru Plan Cincinal va constitui o­­ nouă victorie pe drumul desvoltării noastre economice și a construirii socialismului. Succesele noastre vor întări și mai mult puternicul front­­ al păcii în fruntea căruia stă­ neclintită marea țară a­­ so­cialismului. Uniunea Sovietică, bastion de neînvins în lupta­ pentru pace, de­mocrație și progres. Trăiască Partidul Muncitoresc Român forța conducătoare în Republica Popu­lară Română­­ , Gabriel Aramă Directorul P.R­.S. Albești 25% peste plan și 35% economie Născut dintr’o familie de țărani să­raci din comuna Brăești-Dorohoi, am cunoscut de mic copil suferința, foa­mea și batjocora boalilor și chiaburilor la care robeam pentru un pumn­­ de fă­ină mucegăită și un castravete stricat. La vârsta de 9 ani am rămas orfan, mângâiat numai de biciul vătavilor. Gol flămând, am crescut în exploatare până când, la 23 August 1944, armatele so­vietice ne-au eliberat. La vârsta de 28 ani am îmbrățișat me­seria de tractorist, și de atunci ,ascul­tând mereu îndemnurile Partidului no­stru drag, în rândurile căruia sunt în­cadrat, am­ obținut mereu succese în m­uncă, ajungând să fiu printre primii care au terminat b­­nicile pe ogoarele Gospodăriei „Lupta pentru Pace” din Cotârgaci și „23 August” din Popeni, precum­ și pe tarlalele țăranilor săraci întovărășiți din comuna Leorda. Insu­­șindu-mi experiența tractoriștilor sovie­tici, din cărțile pe care le-am citit și cursurile pe care le-am urmat, lam reușit să­ mă întrețin tractorul în cele mai bune condițiuni­­ așa încât nu ia suferit pe timpul campaniei agricole nici­ o stricăciune, eliminând timpii morți și făcând lucrări de bună calitate. Astăzi, când facem primii pași pe Cintinuare in pag. 4-a La a 75-a aniversare a tovarășului Wilhelm Pieck La 3 ianuarie,­­poporul german, și alături de el clasa muncitoare din în­treaga lume, au sărbătorit cea de a 75-a aniversare a tovarășului Wilhelm Piek, președintele Partidului Socialist Unit din Germania și președinntele Re­publicii Democrate Germane.­­ Vechi luptător pentru cauza proleta­riatului, tovarăștul Wilhelm Pieck și-a închinat întreaga sa viață luptei pentru cauza păcii, democrației și socialismului. Fiu de muncitor, s-a alăturat din tinerețe mișcării muncitorești, de partea grupului de stânga al social-democrației germane, condus de Karl Liebknecht și Roza Luxenburg.­­Datorită încrederii pe care și-a câștigat-o în rândul fi mun­­citorilor din Brema aceștia l-au trimis în anul 1905, ca reprezentant al unor în Parlament, iar cu ,doi ani m­­a­i târziu a fost ales secretar al Partidului Social-Democrat. Sub influența mărețelor învățăminte ale Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie, Wilhelm Pieck ia parte la 30 Decembrie 1918 la fondarea Parti­dului­ Comunist German, fiind ales în Comitetul Central al Partidului. Reacțiunea imperialistă năpustindu-se cu o furie turbată împotriva tânărului partid, ucide mișelește pe Karl Lieb­knecht și Roza Luxembrug­, iar Pieck reușește cu greutate să scape. In Octombrie 1921 se întâlnește cu Lenin, iar mai târziu cu tovarășul Sta­lin. La al șaselea Congres al Interna­ționalei III Comuniste este ales în Co­mitetul Executiv, iar în 1935, secretar al acestui comitet.­­ Ca membru al adunării deputaților orășenești din Berlin, deputat în Parla­mentul Prusiei, membru în Consiliul de Stat al Prusiei, deputat în Reichstag­­­ și ca prieten și tovarăș d­e luptă a lui Ernest Thalhmann, Wilhelm Pieck de­mască necruțător pericolul fascismului, ducând lupta împotriva lui Hitler atât în patrie cât și în emigrație unde a petrecu­t 12 ani . Când în 1945 glorioasa Armată So­vietică eliberând popoarele Europei a eliberat și o treimie­ a Germaniei, Wil­helm Pieck se reîntoarce în Patrie și împreună cu Otto Grafewohl isbutește să unifice clasa muncitoare germană în Partidul Social­ Unit din Germania. In Octombrie 1949, datorită spriji­nului neprecupețit al­­ Uniunii Sovietice, poporul muncitor din Germania răsări­teană își făurește pentru prima oară în istorie, o­ patrie liberă și democratică, Republica Democrată Germană, al cărei președinte este ales Wilhelm Pieck. Crearea R. D. Germane are o deose­bit de mare însemnătate pentru cauza păcii și democrației. Acest lucru a fost subliniat de tovarășul Stalin în scri­soarea sa adresată lui Wilhelm Pieck și Otto Grotewohl: „...Existența unei Germanii iubitoare de pace și democrație, alături de exis­tența Uniunii Sovietice iubitoare de pace, exclude posibilitatea unor noi războaie în Europa și face imposibila înrobire a țărilor europene de către imperialiștii mondiali". i Wilhelm Pieck care este un mili­­tant înfocat al prieteniei cu Uniunea So­­vietică, conduce poporul german „ \­ J carea păcii și progresului. In fața intensificării isteriei războii nice a imperialiștilor americani și a pregătirilor febrile, cu ajutorul guver­nului marionetă dela Bonn, de a trans­forma Germania Occidentală într’o bază de atac într’un n­ou război în Europa. R. D. Germană,­­sub conducerea lui Wilhelm Pieck, este­­ pilda năzuințelor de pace și­­ libertate ale poporului ger­man. In mesajul său de Anul Nou, Wil­helm Pieck a declarat printre altele: Desvoltarea cât mai mare a luptei pentru pace, Înființarea în întreaga țară de Comitete pentru pace care trebue să fie conduse de­­ cei mai buni re­prezen­­­tanți ai poporului nostru și participarea întregului popor la lupta pentru punere trebue să fie țelul principal al tuturor activităților noastre, eforturilor noastre și politicii noastre din apus care­­ vinfii Sarcina noastră este: să creăm o Germa­nie iubitoare de pace și democrată care să întrețină legături de prietenie, bună vecinătate cu toate QO]M>apele iubitoare de pace din întreaga lume". Poporul nostru nutrește sentimentele de adâncă prietenie față de poporul german iubitor de pace și față de conducătorul său, Wilhelm Pieck. Cu prilejul celei de a 75-a aniversări a președintelui R. D. Germane, o dele­gație guvernamentală a plecat la săr­bătorirea tovarășului Wilhelm Pieck, iar din partea C. C. al P.M.R., a Pre­zidiului Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Miniștri, au fost trimise telegrame de felicitare. Wilhelm Pieck președintele R. D. Germane Prelucrarea Planului Cincinal a Uzinele Textile „Moldova“, „Republica“ și „23 August“ pentru ca toți muncitorii și tehnicienii din întreprinderi să cunoască bine mărețele sarcini ce le revin în cadrul Planului Cincinal, din ziua de 29 De­cembrie a început în întreprinderile industriale din orașul nostru, prelucra­rea Planului Cincinal și a Planului de Stat pe anul 1951, defalcat­­ pe tri­mestre, pe lunile primului trimestru și repartizat pe secții. Odată cu prelucrarea Planului Cincinal, se analizează și activitatea depusă în anul 1950, pentru ca învățând din experiența anului trecut, să se treacă la o mai bună organizare a muncii. La Uzinele Textile „Moldova“ La prima consfătuire pentru prelu­crarea Planului Cincinal, de la Uzinele Textile „Moldova”, la care au parti­cipat tehnicienii, fruntașii în producție și șefii de serviciu, tov. director­­.Rusu Petru a arătat celor prezenți cum vor crește Uzinele Textile „Moldova” în anii Planului Cincinal, precum și ci­frele de pian pe anul 1951. Au duat apoi cuvântul numeroși teh­nicieni și fruntași în­ producție care au arătat cauzele care­­ au­ dus la neîri­­deplinirea pianului pe 1950, luându-­și angajamentul să sprijine din toate pute­rile realizarea sarcinilor Cincinalului. Astfel tov. inginer Berghea, șeful sectorului filatură, arată cât maiștrii și tehnicienii trebue să se străduiască mai mult pentru a ajuta tinerele cadre să se califice și să le îndrume pentru a avea o atitudine mai justă față de muncă, li­chidând cu absențele și întârzierile. Numai astfel sarcinile de plan vor putea fi îndeplinite cu succes. Deasemeni șeful sectorului țesătorie a subliniat că nu muncitorii poartă vina neîndeplinirii planului pe 1950, ci mai mult unii dintre tehnicieni care nu s’au ocupat îndeaproape de problemele pro­ducției. De aceea ei vor trebui să lichideze lipsurile din trecut, supraveghind buna funcționare a mașinilor și urmărind zil­nic îndeplinirea sarcinilor ce decurg din plan. Muncitoarea fruntașă Mărinescu Ma­ria, după ce a arătat în spirit critic lipsurile semnalate la țesătorie în anul trecut, în numele biroului organizației U.T.M., și-a luat angajamentul să mo­bilizeze tineretul pentru reorganizarea brigăzilor de producție și să lupte pen­tru realizarea cu succes a sarcinilor ce le revin. Au mai luat cuvântul și alți frun­tași în producție care s-au angajat să nu precupețească nimic pentru îndepli­nirea Planul­­ui Cincinal. In zilele de 3, 4 și 5 Ianuarie pla­nul a fost lansat pe secții, echipe, grupe și brigăzi, rapa­rtizându-se și sar­cini indivi­duale, La fabrica de confecțiuni „Republica“ In cadrul consfătuirii care s’a ținut cu șefii de benzi, tehnicienii și­ frintașii în producție, tov. Roffler llie a pre­lucrat Planul Cincinal al întreprinderii, înmânând apoi fiecărui șef de bandă planul de producție al benzii respective. Primind planul de producție tov» Hendler și-a luat angajamentul să-l pre­lucreze cu tovarășii din banda sa, astfel ca fiecare muncitor să cunoască bind sarcinile ce-i revin în cadrul Cincina­lului. Totodată, în tăinele benzii sale, el s-a angajat să depășească sarcina de plan cu­ 10»[a. Deasemeni șefii de bandă Legal Ben­­sion, Amorăriței Maria șa., și-au luat angajamentul să îndrumeze și să coor­doneze activitatea din benzile lor astfel, ca planul fie producție să­ fie depășit cu 25o/o. . I­I - I­I . . La fabrica de tricotaje „23 August“ Planul Cincinal a­­ fost prelucrat de către tov. director Ernest Ropescu care a arătat realizările obținute de între­prindere în anul trecut și sarcinile noi ce le revin în cadrul Planului Cincinal. Dintre cei prezenți la consfătuire au luat cuvântul controloarea tehnică Segal Surica care arătând cum printr-o bună îngrijire a mașinilor și sprijinirea mun­citoarelor să-și ridice necontenit cali­ficarea, sarcinile planului nu numai că pot fi îndeplinite, ci chiar și depășite și de Regatul Ministerului Industriei U­­șoare care a arătat că dacă o­r­ga­n­i­zarea muncii din întreprindere va fi și mai mult îmbunătățită, Planul de Stat pe 1951 va putea fi realizat chiar îna­inte de termen. 1 Fruntașii în producție, Leon Florica, Iosub I. Maria, Cop­losub, ș.a., și-au luat apoi angajamentul să fie și mai departe în fruntea luptei pentru Pian, conștienți că planul nostru Cincinal este chezășia îmbunătățirii condicilor lor de trai, a păcii și construirii socialismului în Patria noastră, ' , . A • .VriL ~ri ,a Y

Next