Clopotul, 1957 (Anul 13, nr. 977-1078)
1957-01-05 / nr. 977
V » ^ In zilele de 27, 28 și 29 decembrie 1956, a avut loc plenara C.C. al P.M.R., în cadrul căreia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a expus raportul asupra problemelor supuse plenarei și sarcinile organizațiilor de partid. Plenara C.G. al P.M.R a luat hotărîri deosebit de importante în vederea înfăptuirii sarcinii centrale trasate de cel de-al II-lea Congres al partidului — îmbunătățirea sistematică a nivelului de trai al oamenilor muncii. Hotărîrile plenarei — luate pe baza unei analize profunde a situației economice de la noi, — reprezintă o nouă ilustrare a capacității partidului clasei muncitoare de a aplica în mod creator învățătura marxist-leninistă la specificul țării noastre. Plenara C.C. al P.M.R. care a avut loc la un an după cel de-al II-lea Congres al partidului, constituie o strălucită analiză a dezvoltării economice și politice țării noastre. Pornind de la apreciearea situației de fapt, în lumina sarcinii centrale a Congreului al II-lea al partidului — ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului — plenara C.C. al P.M.R. a analizat succesele dobindite, cît și lipsurile și greșelile existente încă. In urma acestei analize s-a ajuns la concluzia că în perioada ce urmează, continuînd să dezvoltăm cu precădere industria producătoare de mijloace de producție, este necesar să punem în centrul atenției sarcina dezvoltării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei producătoare de bunuri de consum, concentrînd in aceste ramuri mijloace materiale și financiare în mai mare măsură decît pînă acum. De asemenea, Plenara C.C. al P.M.R. a considerat necesară îmbunătățirea proporției între fondul de acumulare și fondul de consum al populației, pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul național în scopul satisfacerii cerințelor materiale și culturale ale poporului muncitor. O mare atenție a acordat plenara C.C. al P.M.R. muncii de conducere a economiei naționale. Plenara a subliniat că principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular, este centralismul democratic, care îmbină necesitatea conducerii unitare și coordonate a economiei și activității social-culturale, cu stimularea inițiativelor de jos, dînd posibilitatea largă de dezvoltare a activității maselor muncitoare. Pentru lichidarea centralismului excesiv, plenara a hotarît la conducerile întreprinderilor socialiste să aibă posibilități și drepturi mai largi in întocmirea planurilor economice și în distribuirea unor venituri ale întreprinderii. Trebuie subliniate ca având o importanță considerabilă pentru dezvoltarea democrației socialiste măsurile adoptate de plenară în legătură ,cu lărgirea atribuțiilor și îmbunătățirea activității sfaturilor populare. întreprinderile de importanță locală trec în subordinea sfaturilor populare ; sfaturilor le revine principala răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor, privind îndeplinirea planurilor de achiziții și contractări de produse agricole. Este necesar să se întărească rolul și activitatea sfaturilor populare ca organe alese ale puterii de stat, să crească rolul și prestigiul deputaților sfaturilor populare, întotdeauna politica partidului nostru, a guvernului a fost îndreptată spre îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de trai al celor ce muncesc. Această grijă își găsește izvorul în însuși caracterul statului democrat-popular, stat al oamenilor muncii, nu însuși caracterul partidului, partid al clasei muncitoare. Pe baza indicației celui de-al II-lea Congres, Comitetul Central al partidului a studiat posibilitatea sporirii cîștigurilor tuturor muncitorilor pe calea îmbunătățirii sistemului actual de salarizare și normare. Ca urmare a măsurilor propuse salaril mediu tarifar pe întreaga economie va crește în medie cu 36 la sută, iar creșterea netă a cîștigului mediu față de cîștigul mediu actual va fi de circa 15 la sută cu variații între 13 la sută și 25 la sută pe diferite ramuri ale economiei. Lucrările plenarei Comitetului Central au acordat o atenție deosebită problemelor dezvoltării agriculturii și schimbului dintre oraș și sat. In cadrul schimbului dintre oraș și sat un loc deosebit l-a avut începînd din anul 1918 sistemul de cote obligatorii de produse agricole, sistem care a reprezentat cea mai importantă sursă de formare a fondului central al statului la produsele agricole. Dar acest sistem care a corespuns unei anumite faze a dezvoltării economiei naționale, a început în ultimii ani să îngreuneze dezvoltarea agriculturii. Predarea obligatorie de cote nu a constituit un stimulent suficient pentru țărănime de a se ocupa cu stăruință de sporirea producției agricole, de extinderea suprafețelor însămînțate cu culturile supuse regimului de colectare în special cu grîu și cu celelalte păioase. Avînd în vedere necesitatea stimulării producției agricole și îmbunătățirea aprovizionării oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, plenara a hotărît adoptarea sistemului de constituire a fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, cartofi, lapte, pe calea achizițiilor și contractărilor, desființîndu-se cotele obligatorii la produsele arătate mai sus. O dată cu aceasta, s-a hotărît îmbunătățirea prețurilor la colectările de carne. Totodată vor fi scutite de cote de carne gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producție, întovărășirile zootehnice, precum și țăranii muncitori cu o suprafață agricolă mai mică de un hectar și ale căror venituri principale nu provin din creșterea și comercializarea animalelor. De asemenea vor fi scutite de cotele de (Continuare în pag. 2-a) in acest număr : E.Hritcu : Invățămîntul agricol de masă să se desfășoare în mai bune condițiuni (pag. 2-a). Orașul și raionul se pregătesc de alegeri — Verifică listele de alegători ; Vie muncă de agitație ; Popularizează realizările regimului de democrație populară . In comuna Oneaga (pag. 2-a). — Viața de partid — I. Vlaicu: numirea și educarea candidaților de partid — sarcină permanentă (pag. 3-a) — Calendarul agricol — (pag. 3-a). — N. S. HRUȘCIOV : Forțele care luptă pentru pace sunt acum suficient de puternice pentru a-i înfrîna pe aventurierii războinici (pag 4-a). Pentru continua îmbunătățire Prin întreprinderile orașului nostru a traiului oamenilor muncii în prima zi de muncă a noului an ...își string cu căldură mîinile puternice, îndreptîndu-se spre locurile de muncă. Au în minte încă hotărîrile plenarei C. C. al P.M.R., din 27—29 decembrie 1956, iar mulți dintre ei purtau în buzunarele salopetei ziarul cu Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Erau veseli. Purtat de această imagine am ajuns la primul popas al raidului nostru. Pe filele blocnotesului, se aștern primele însemnări din acest an pe care mă grăbesc să le răsfoim împreună. La Centrul mecanic Discutară multe, despre revelion, despre un film, fără să neglijeze însă pregătirea lucrului. Deodată din halele spațioase cintecul muncii se revărsa puternic. Strungurile porniră să strunjească primele pase. Intrară și rabotezele în funcțiune. E freamătul muncii. Despre felul cum vor munci s-au înțeles cu toții, iar acum în primele clipe, fiecare vrea să dovedească că n-a pliat această înțelegere. In secția strungărie muncitorul Leo Sandu, îți atrage atenția. Privește mulțumit turația rapidă a axului, unde, silită să capete dimensiunea cerută, piesa țipă parcă sub apăsarea cuțitului. Se revarsă acum simultan șpațul primelor piese. O piesă, două, trei, au fost strunjite. Orele trec, iar pe dulapul strungului lui Leo Sandu, stiva de pile executate crește tot mai mult. Chipul îi strălucește de fericire. La sfîrșitul schimbului, strungarul și-a depășit planul cu 30 la sută. Fiecare este preocupat de ceva. Prisacaru Filaret lucrează de zor la suporțirole, K.D. 35, depășind planul cu 40 la sută, iar ajustorul Grecu Gheorghe, a depășit planul cu 3 chiuloase l.A.R. Nimeni nu vrea să fie mai prejos. In celelalte zile vor produce mai mult. Hotărîrea lor, e lege... La fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani" Mă aflu în schimbul de dimineață. Muncitorii mai au încă în înfățișare: emoția, înfrigurarea întrecerii cu timpul. Timpul, acest veșnc adversar al muncitorilor a trebuit să se dea în lături, în fața oamenilor harnici de aici, care i-au luat-o înainte în anul care a trecut. Ii privesc în această dimineață de lucru. „Muncim, ne străduim!“ răspund ei zîmbind. Sunt cuvinte simple din care se degajă rîvnă și ambiția de a învinge. E o imagine încântătoare, care se îmbină cu veselia oamenilor. Să vă prezint pe cîțiva dintre ei. De Graur Mihai ați mai auzit de multe ori. E conducătorul brigăzii a III-a U.T.M. din sectorul confecții lună. Că se străduiește mereu, că în el e oricînd prezent în minte îndemnul comuniștilor, e de prisos să vă mai spun. La cele ce știț mai vreau să adaug : Munca e prima pasiune a acestui om vrednic, îmi mai mărturisește că încă-i vie în minte imaginea din primele clipe ale zilei de azi, cînd strînși laolaltă muncitorii s-au angajat să se avînte cu elan în noul an. Mai multe nu poți să afli de la el, așa cum mai mult nu poți să afli de la tricoteza Zică Marta sau lenjereasa Luncă Ținea a căror repeziciune cu care execută lucrările te entuziasmează. La fabrica de jucării „Pionierul“ Am în față un șir de nume : Strulovici Beli, Matei Hareta, Avăcăriței Rodica, Daniliuc Florica, și altele. Mi le-am notat cu deosebită satisfacție. Situîndu-se în fruntea întrecerii socialiste, au pornit din primele ore ale noului an cu elanul lor tineresc. Mă opresc asupra fiecăreia și revăd chipurile lor fericite. Ar putea să fie altfel, cînd jucăriile făurite de ele au împodobit pomul de iarnă al micuților care s-au minunat, cînd chiar din prima zi au executat peste 1000 jucării depășind cu mult planul ? Sunt pe bună dreptate fericite, dar mulțumirea lor nu se oprește aici. Planul trebuie să fie cu mai mult depășit. E gîndul lor. ★ Și așa, trecînd dintr-o întreprindere într-alta ara în față imaginea unei activități febrile a oamenilor. In minte mi se limpezește imaginea de la început , pe muncitorii de aici îi însuflețește grija părintească a partidului. Plec mulțumit lăsînd în urmă oamenii aceștia harnici pentru care filele calendarului se răsfoiesc mai repede ca de obicei. Aici ne oprim a răsfoi filele carnetului de însemnări, fără însă a-1 închide. Avem în față un nou an de muncă. I. Cojocaru DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI In clișeu : Podul Ustinski și înaltele clădiri de pe cheiul Kotelnicascoi din Moscova.