Clopotul, 1959 (Anul 15, nr. 1182-1284)

1959-01-01 / nr. 1182

Prófétán din /oa/« fái-ifé., uni fi-va f OPOTUL AL ChilliTETUUJI AfiiorfflL P.M­.R. BOTOȘANI ȘI AL SFATULUI POPULAR AALIONAL ANUL XV, Nr. 1182 | Joi 1 ianuarie 1959 |4PAGINI—20BANI La mulți ani, tovarăși ! Ultimele zile chin­ calendarul a­­nului 1958 au fost rupte. In aceste momente predispoziția de a privi la timpul scurs și de a scruta viitorul este așa de firească, că ea încearcă pe fiecare. Sărbătoarea trad­fionnală a nou­lui an ne găsește în jurul ace­leiași mese : muncitori, țărani muncitori și intelectuali. Adânca mîndrie și dragoste pentru în­făptuirile mărețe se revarsă în urări închinate scumpului nos­tru partid. Bucuria că munca noastră co­dește bogat cuprinnde pe oamenii muncii de la un capăt la altul al mîndrei noastre patri­ : Repu­blica Populară Romînă. Și cum să nu fim mândri, cînd munca noastră este prețuită, cînd rodul ne aparține , cînd în fie­care zi patria noastră devine mai bogată , cînd către cerul albastru ce acoperă plaiurile n­oastre se ridică falnice sute de coșuri ale fabricilor și uzinelor, păduri de sande — ca un imn închinat muncii biruitoare, prieteniei între popoarele lagărului nostru socia­list — cînd câmpiile noastre de pe care dispar haturile sînt brăz­date de mii de tractoare, cînd apele îmblânzite de noi ne dăruie­­ nouă forța lor, cînd în casele noastre pătrunde o dată cu bel­șugul, lumina electrică, radioul, cartea. Mândria pentru cuceririle noa­s­tre Scumpe ne întărește și mai mult ura față de trecutul întu­necat pe care ni l-au hărăzit burghezia și moșierimea, față de dușmanii vieții noastre noi. In aceste clipe, gândurile noas­tre se îndreaptă către oamenii mu­­cii, către cei care cu încor­darea brațelor și a minții, înscriu noi victorii care se oglindesc în viața noastră nouă pe care o trăim. Oamenii muncii din patria noas­tră privesc lupta pentru un trai mai bun ca o parte integrantă din lupta pașnică ce se desfășoară pentru biruința socialismului. In cadrul marei­ familii a țărilor la­gărului socialist, în­­ frunte cu măreața Țară a constructorilor comunismului, Uniunea Sovietică, avînd simpatia a milioane de oa­meni ai muncii de pe toate me­ridianele, poporul nostru pășește cu pași siguri in noul an ce­­ vine. Altul nou găsește poporul nos­tru în plin avînt constructiv pen­tru­­ a îndeplini sarcinile de dezvol­tare a producției industriale și agricole, a culturii și științei. Pretutindeni in uzine, fabrici, pe ogoare, în școli, oamenii muncii își înfăptuiesc năzuințele partici­pând cu elan sporit la grandioasa epopee închinată construcției so­cialiste. Cifrele prezentate de tov. Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C al P.M.R. din 26—28 no­iembrie 1958, arată limpede cum va arăta viața noastră la sfârșitul acestui an. Răsună puternic vrările festive: „La mulți ani, tovarăși“. Pen­tru viața nouă ce-o trăim, pentru ca graficele producției noastre in­dustriale să crească necontenit, pentru belșug pe ogoarele patriei noastre, pentru bunăstarea oa­menilor muncii, pentru viitorul luminos al copiilor noștri. Urările festive di­n acest an vor oglindi hotărârea poporului nos­tru de a lupt­a pentru înflori­ea Republicii noastre Populare, pentru apărarea bunului cel mai de preț : Pacea. Pășim în noul an cu depli­nă încredere, cu hotărîrea de a par­ticipa la întărirea prieteniei in­tre popoare, la o rodnică muncă constructivă. La mulți ani, tovarăși ! LA CASA PIONIERILOR In clișeu : Grupa nr. 1 a cercului «mîini îndemînatice», sub conducerea tov. profesoare Rusu -Rodica,­ execută ornamente și măști pentru carnaval și diferite jucării pentru po­nul de iarnă. Ziarul „Clopotul“ urează cititorilor, corespondenților și colaboratorilor săi un an fericit, spre noi succese în lupta pen­tru construirea socialismului în patria noastră scumpă, pentru apărarea păcii. Adunări festive consacrate împlinirii a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne Zilele acestea, în întreprinderile și instituțiile din orașul nostru au avut loc adunări festive, consacrate Împlinirii a 11 ani de la proclama­­rea Republicii Populare Romîne. La adunarea care a avut loc la fabrica de confecții și tricotaje „Bo­toșani“, au participat numeroși muncitori, tehnicieni și funcționari. Vorbind despre însemnătatea istorică a zilei de 30 decembrie, tov. inginer Stanicu Cristian — directorul fa­bricii — a subliniat realizările im­portante obținute de poporul nostru în anii regimului democrat-popular pe drumul construcției socialiste. Vorbitorul a scos în evidență con­tribuția oamenilor muncii­­ din orașul Botoșani la dezvoltarea economică a regiunii, arătând totodată succesele obținute în îndeplinirea și depășirea planului de producție de către har­nicii muncitori de la fabrica de con­fecții și tricotaje „Botoșani“. * La adunarea membrilor cooperati­vei de producție meșteșugărească „Progresul“, consacrată aniversării a 11 ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Romîne, a vorbit tov. Aciubotăriței Mihai, activist al comitetului orășenesc de partid, des­pre însemnătatea zilei de 30 De­cembrie. * Asemenea adunări festive consa­crate împlinirii a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Ro­mina au mai avut loc la uzinele textile „Moldova“, la Banca de stat, Stația C.F.R., I.R.T.A., fabrica de ulei „Baza“ și in alte întreprinderi și instituții din oraș. * Adunări festive cu prilejul ani­versării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne, au avut loc in cadrul căminelor culturale din comunele și satele raionului nos­tru. La adunarea care a avut loc la căminul cultural din satul Brehu­­iești, tov. Aciubotăriței Dumitru, secretar al comitetului comunal de partid Vlădeni, a vorbit despre „A 11-a aniversare a proclamă­ii Re­publicii Populare Romîne“, scoțînd în evidență realizările obținute în patria noastră și in satele raionu­lui în acești 11 ani. După confe­rință, echipa artistică a căminului cultural a prezentat un bogat pro­gram compus din cântece, dansuri, recitări și o piesă de teatru. La Răchiți, intr-un cadru festiv, la căminul cultural a avut loc săr­bătorirea celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. Cei peste 150 țărani mun­citori Întovărășiți au ascultat con­ferința ținută de tov. Paramanov Artamase, secretar al comitetului co­munal de partid. După conferință a fost prezentat un frumos program artistic. Adunări festive au avut loc și la S.E.Z. Popăuți, gospodăria agri­colă de stat Cătămărăști și în alte cămine culturale, din satele raionu­lui nostru, Crește numărul întovărășiților Agitatorii din comuna Gorbănești, îndrumați de organizațiile de partid, desfășoară o permanentă muncă­ de convingere a țăranilor muncitori cu gospodărie individuală, pentru a se înscrie în sectorul cooperatist al a­­griculturii. Astfel, în ultimele săptămîni, un număr de 95 familii de țărani muncitori s-au înscris în întovără­șirile agricole. Printre țăranii mun­citori care s-au înscris în ultimul timp în sectorul cooperatist al agri­culturii, sunt Soveja, Toader, Lupan Toader, Ciobanu Costache, Avasîlcăi Nicolac, Matchidan Mihalache, Con­­stantinică Petru și Apostol Dumitru.­ La obținerea acestor succese au contribuit agitatorii Aluculesei Gheorghe, Bă­ănescu Vasile, Voinea Dumitru, Ojog Nicolae, Palade Ște­fan, O­jog loan, Bîșcă Mircea și alții. In prezent, comuna Gorbănești este cooperativizată în proporție de 79 la sută. Primul program artistic In satul Oră­șeni-Vale, din co­muna Cristești, a luat ființă de curînd o echipă artistică. .Activiștii culturali din acest sat, în majori­tatea lor cadre didactice, au spri­jinit formarea echipei artistice. Zi­lele trecute, echipa artistică a pre­zentat în fața sătenilor un program artistic compus din cîntece, dansuri, poezii și piesa de teatru „Zestrea Ilenuței“. La pregătirea și buna reușită a programului artistic au contribuit tinerii Coșuleanu Elena, Maxim Vio­rica, Avieriței Elena, Coșuleanu Pe­tra, Adabei M. Petru și alții. Coresp. P. OCU ORĂȘELUL COPIILOR în micul orășel domnește o mare animație. Se aud rîsete, exclamări. Cei mici veniți în vi­zită aici sunt încântați de tot ce văd. Cst­­e de frumos... S-a întunecat de-a binele­a. Dar aici sclipesc luminițe multe, de toate culorile. Parcă ar fi un curcubeu răsfrânt peste micuțul orășel. Gigel și cu micuța lui surioară, Sanda, se opresc mereu la fiecare minunăție. Iată aici e colțul pă­durii. .Moș Gerilă e atît de înalt, de întrece toți brazii din pădure. El privește de aici, din desișul pădurii, spre bradul încărcat cu podoabe din mijlocul orășelului. E mulțumit moșul de tot ce vede, căci zâmbește cu bunătate pe sub mustățile cărunte. In pădure, în jurul lui Moș Gerilă, s-au adunat animale, pă­sări. Dar și lupii și căprioarele, vulpile și ursuleții, vulturii, toți stau cuminți, liniștiți. Cei micuți se întreabă curioși: „Oare ce bunătăți are Moș Ge­rilă în desaga aceea așa de mare din spate , Micuța Mariana e atît de cu­rioasă să afle, nncit o și în­treabă pe mămica ei. — Mămica, Moș Gerilă are acolo jucării ? Oare mie o­­ să-mi aducă ceva ? O păpușă, un ur­suleț... —• Dacă o să fii cuminte și o să-i asculți pe cei mari, o să-ți aducă multe jucării frumoase. Cei mai mulți cop­i­i­ au adu­nat în jurul bradului încărcat cu­ tot felul de podoabe. E atît de înalt și strălucitor, de trebuie să lași capul pe spate ca să-l vezi pînă-n vîrf, unde străju­iește o stea roșie, luminoasă. Intr-o parte se află chioșcuri încărcate cu bunătăți care îmbie pe copii. Mai aproape de centru, chiar pe lingă brad, o căsuță ,nu prea mare îmbrăcată în catifea, în fața căreia sunt desene colo­rate foarte frumoase. Pe o firmă mică este scris: Teatrul de păpuși „Cravata Roșie“. Aici copiii o să-i revadă pe elevii ,,Școlii din pădure“, pe „Smeurel și Smeu­rica“ și mulți alți prieteni de-ai lor, ce vor apărea pe scena mi­cuță. Se cunosc doar mai de mult. * Orășelul copiilor și-a deschis porțile pentru toți micuții. In fie­care după-amiază, vor fi prezentate programe artistice, se vor organiza jocuri... In seara aceasta însă, micuților toate le par parcă ,mai strălucitoare, mai frumoase, tîrziu, dar ei nu vor încă să­­ plece. Doar micuța Mariana cu mămica ei s-au dus să-i ureze noapte bună lui Moș Gerilă. Se grăbește să ajungă ,acasă,să-i po­vestească păpușei ei ce-a văzut aici. Și... dacă o să fie cuminte, o s-o ia și pe ea aici, să vadă ce frumos este. Mămica e bună și o să-i dea voie. La plecare, Mariana s-a mai întors odată spre colțul de­­ pă­dure și cu glas deslușit a șoptit: — Noapte bună Moș Gerilă. Ne vedem mîine seară! E. SOARE

Next