Clopotul, 1964 (Anul 20, nr. 1700-1803)
1964-09-16 / nr. 1773
Pag. 2-a 6 Ti OPOfö L Zile de toamnă în gospodăria colectivă Era o dimineață răcoroasă de toamnă. Soarele își arăta fața pe alocuri, printre norii care se alungau unul pe altul. Pe ulițele satului Rînghilești ce se întinde pe două coaste de deal, bărbați și femei se îndreptau către cîmpie fiind puși pe glume, însoțit de tînărul agronom Constantin Scutelnicu, am ieșit din sat străbătînd drumul ce șerpuia printre holdele bogate. Pe 630 de ha porumbul a căpătat culoarea arămie. Colectiviștii au început recoltatul, știrbind mereu din integritatea imensului covor arămiu. Brigăzile I și II conduse de brigadierii Nicolae Roman și Constantin Șușu lucrează din plin. Colectiviștii Mihai Ciobanu, Vasile Barbacaru, Profira Luca, desfăcau știuleții mari de porumb asemeni unor lingouri de aur pe care îi transportau cu căruțele la pătule. Alte căruțe cărau cocenii la gropi unde erau însilozați. De pe 50 ha, porumbul a și fost recoltat. In continuarea lanurilor cu porumb, plantele de floarea-soarelui cu capitulele plecate a smereniei așteptau un nou răsărit. Vîntul șăgalnic trecînd printre frunzele uscate îngîna ultima cantată pentru ele. Oamenii au intrat la recoltat și aici. Din cele 350 ha cu floarea-soarelui, peste 115 ha au fost recoltate. Mergînd pe drumeagurile de țară însoțite de marama neagră a arăturilor proaspete sau de pajiștele ce au născut ace verzi de iarbă, printre stufărișuri și bălți, am ajuns la grădina de legume. Aici, colectiviștii Vasile Oniciuc, Dumitru Ciobanu, Mihai Popinciuc și alții recoltau roșiile, alții adunau pepenii verzi, îi încărcau în căruțe transportîndu-i apoi la magazia gospodăriei. — Bogată a fost recolta de legume în acest an — mi-a spus brigadierul Vasile Andrici de la brigada VI-a de cîmp. Și într-adevăr, coșurile pline cu roșii și grămezile mari de pepeni verzi dovedesc acest lucru. La grajdurile de la secția Tudor Vladimirescu, un ferestrău gemea din greu la pregătirea materialelor de construcție pentru terminarea noului grajd a cărui lucrări se află la șarpantă. Cîțiva oameni vorbeau cu glas tare, făceau gesturi largi cu mîinile stivuind materialele de construcție. Alături, într-o magazie, alți oameni tratează grîul pentru însămînțat. Trei tocători își trimit către neant glasurile lor stridente și rînd pe rînd silozurile se umplu cu porumb tocat. Pînă la această dată au fost însilozate peste 1100 tone porumb siloz. Și această acțiune continuă cu toată intensitatea. Undeva, pe alte tarlale, tractoariștii Constantin Romaniuc, Constantin Țambreș își minau tractoarele cu polidiscurile agățate în urmă, peste arăturile cenușii, pregătindu-le pentru însămînțat. 170 ha de arături discuție vor primi în curînd cu toată ospitalitatea boabele arămii de grîu. Stăpînul zilei, coborînd ușor către asfințit, se afla deasupra orizontului. Pe coamele dealurilor, lanurile cu porumb și floarea-soarelui erau scăldate în lumina palidă a apusului iar văile acoperite cu o perdea ușoară de umbră. Cîmpiile cu holdele bogate rămîneau cufundate în liniștea profundă a unui început de toamnă. De ani de zile aceste acorduri tomnatice devin tot mai înnoitoare, mai magnifice. Satul, clătindu-și fața în oglinda lacului din vale, trăia momente frenetice. Oamenii se întorceau în grupuri de la munca cîmpului întîmpinați de larma copiilor de pe ulițe. Satul trăiește mereu aceleași și totuși alte momente de bucurie, al împlinirilor, acum la vremea culesului. M. RIFTINCĂ ----------------- ------------------- O urare din toată inima Despre deschiderea noului an școlar fesori, scriu mulți gazetari, proînvățători, poeți. Cerem îngăduința de a scrie și noi, părinții. Sunt zile deosebite pentru copii și în egală măsură și pentru părinți. Este o fierbere generală în școli, în librării și în casele noastre. Deși e toamnă, decorul este parcă primăvăratic, ca la urdinișul stupilor, cu albinele ieșite la primul zbor în jurul razelor de soare. Albinele își scutură aripile însorite și se pregătesc pentru o nouă muncă. Se pregătesc cărțile noi, se învelesc caiete în hîrtie albastră, se lipesc etichete și, cu mîinile înfrigurate, copiii își caligrafiază pe ele numele. Drumul de la librării spre casă pare un adevărat miting. Și mitingul este înflorit cu cele mai frumoase buchete de flori — ochii copiilor care rîd în soare. Am alături, pe masă, două albume cu reproduceri după tablourile marelui nostru N. Tonitza, cu cele mai minunate portrete de copii, în care nimeni altul n-a putut să redea mai cald și mai suav privirea copiilor. In fiecare copil, care iese din librărie cu pachetul de cărți și sulul de hîrtie albastră, vezi un portret viu, de Tonitza. Despre cărți și caiete noi, hîrtie albastră cu care vor fi învelite, se pot scrie cele mai frumoase versuri. Este poezia începutului de an școlar. Tinerețea își trăiește viața fericită, o poezie scrisă prin fapte — munca și învățătura în condițiile oferite de statul socialist. La acestea, sunt părtași în egală măsură învățătorii și profesorii. Din orașul caselor, noi, părinții simțim și trăim aceeași poezie a începutului de an școlar. Netezim cu sfială cărțile și caietele cu etichete noi, trăim nostalgia copilăriei și privim încrezători în viitorul luminos al copiilor. Mamele țin neapărat să pună în ghiozdanul copiilor primele caiete, participînd la bucuria celor ce pășesc pragul școlilor. Și din toate casele, pentru toți copiii, pentru învățători și profesori urarea noastră părintească pornește din toată inima , început bun și mult succes la învățătură ! Dr. AUREL C. OPRESCU Pentru țăranii colectiviști In primele 8 luni ale acestui an, Uniunea raională a cooperativelor de consum și-a îndeplinit planul la aprovizionare cu ridicata in proporție de 102,5 la sută, iar la desfacere cu ridicata — cu 102,2 la sută. De la începutul anului au fost desfăcute țăranilor colectiviști 1600 mc cherestea, 750.000 hue, țiglă, aproape 1000 tone ciment, 122.000 mp carton asfaltat, 110 tone tablă neagră și zincată și alte materiale de construcții. Materialele livrate colectiviștilor se ridică la 3.832.000 de lei. De asemenea, unitățile de prestări servicii și-au îndeplinit și depășit sarcinile de plan. La producția globală planul a fost depășit cu 21 la sută, din care la producția vegetală cu 43 la sută, panificație — cu 34 la sută și la prestări servicii cu 12 la sută. Pagini de istorie Intre 17—20 septembrie, la cinematograful „7 Noiembrie’’ va rula filmul romînesc documentar de lung metraj „PAGINI DE ISTORIE”. CADRU DIN FILM. CADRU DIN FILM. In fața televizorului De mai bine de o lună, la căminul cultural din Cucorăni s-a instalat un televizor. Aceasta bucură deosebit de mult pe colectiviști, întrucît au un nou prilej de a-și petrece în mod plăcut timpul liber. Conducerea căminului cultural se preocupă de asigurarea condițiilor pentru a se face cu mai multe vizionări la televizor. Colectiviștii Dan Buga, Paraschiva Doroftei, Ion Moldovanu, Dan Chelaru și alții participă îndeosebi la emisiunile de televiziune pentru sate. Coresp. L. OSTRICEANU In deplasare In activitatea căminului cultural din Vlădeni s-a încetățenit obiceiul ca după pregătirea unor programe noi, artiștii amatori să se deplaseze și în alte sate ale comunei. Formațiile brigăzii artistice de agitație și de dansuri au prezentat reușite programe în satele Brehuești, Mîndrești și Huțani. La aceste manifestări au participat numeroși colectiviști. Brigada artistică de agitație a prezentat un program intitulat : „Sub flamura lui August 23”. Programul a cuprins și 7 dansuri, printre care „Bătuta de la Vlădeni”. Au mai interpretat diferite cîntece soliștii vocali Gheorghe Ioniță, Adela Bahnă și Maria Afloarei. Coresp. V. AFLOAREI Concurs literar La biblioteca din satul Orășeni-Schit se organizează diferite manifestări de popularizare a cărții în vederea creșterii numărului cititorilor. De curînd, s-a organizat un concurs literar pe tema „Figuri de colectiviști în literatură”. La acest concurs au participat peste 120 de colectiviști și colectiviste. Dintre concurenți, au răspuns la toate întrebările, dovedind o bună pregătire: Simion Panțiru, Valentina Cocoșel și Vasile Cazaciuc. Coresp. M. CAZACINCU Pregătiri Brigada artistică de agitație a căminului cultural din Verești s-a bucurat de mult succes prezentînd textul „înflorești Verești...”. In prezent, conducerea căminului cultural pregătește un nou program artistic. Artiștii amatori Lucia Filoti, Geta Loghin, Ioan Savu, Elena Călinescu și alții pregătesc un nou text al brigăzii artistice de agitație intitulat „Toamna de aur”. De asemenea, Odorica Boicu, Aurel Călinescu, Puiu Meșinschi, Aurel Hînțescu și alții fac repetiții la noi dansuri. Coresp. V. BĂRĂGAN Agendă culturală 1773 Iubitori ai filmului Mai mult de jumătate din numărul familiilor din Trușești au participat la vizionarea filmului românesc „Tudor“. Filmul a trezit un interes deosebit pentru colectiviști datorită faptului că el a fost larg popularizat. Afișe mari, așezate în locurile cele mai frecventate de cetățeni, anunțau zilele cînd filmul este programat să ruleze la cinematograful „Victoria“ din Trușești; în afară de aceasta, filmul a fost popularizat la stația de radioficare. La premiera filmului s-a organizat un simpozion pe tema „Pagini glorioase din istoria patriei noastre”, unde au luat cuvîntul tov: Sanda Rohozneanu, profesoară de istorie, Gheorghe Proiță și Gheorghe Pascaru. Un mare număr de cetățeni din Trușești au participat și la alte filme care s-au bucurat de mult succes cum sînt, de pildă, „Lumina de iulie“, „Colegii“, înainte de vizionare, activiști culturali fac prezentarea filmelor, țin unele expuneri, se organizează simpozioane etc. La filmul „Un surîs în plină vară“, de exemplu, s-a organizat o seară literară pe tema „Viața țărănimii oglindită în literatura noastră din trecut și astăzi“. Aceste manifestări sunt organizate de conducerea cinematografului (responsabil, tov. Vasile Amăriuței) în colaborare cu căminul cultural, biblioteca comunală, conducerea școlii medii, cu sprijinul organizațiilor de bază. Prin cele 17 vitrine și panouri de popularizare a filmelor, cetățenii din Trușești iau cunoștință de „Filmul zilei“, precum și de „Programul viitor“. Mult îi interesează pe colectiviști și filmele documentare agricole, științifice. Din numeroase filme documentare agricole ei au învățat lucruri folositoare, cum să aplice regulile agrotehnice pentru obținerea unor producții sporite, cum trebuie îngrijite animalele etc. Cu multă plăcere, numeroși colectiviști au vizionat filmul „Din frumusețile patriei noastre“. Cu acest prilej s-a organizat și o călătorie pe hartă, unde tov. Ecaterina Guceanu, profesoară de geografie, a arătat obiectivele importante construite în ultimii ani în țara noastră, înainte de vizionarea filmului documentar „Din realizările poporului nostru“, tov. profesor Mihai Balan a ținut expunerea „Cinematografia romînească după 23 August 1944“. La Trușești crește mereu numărul spectatorilor la cinematograf. De la începutul anului, peste 35.000 de cetățeni au participat la vizionarea diferitelor filme. . IȘERBAN * V à x j