Clopotul, 1964 (Anul 20, nr. 1700-1803)

1964-09-16 / nr. 1773

Pag. 2-a 6 Ti O­P­O­f­ö L Zile de toamnă în gospodăria colectivă Era o dimineață răcoroasă de toamnă. Soarele își arăta fața pe alocuri, printre norii care se a­­lungau unul pe altul. Pe ulițele satului Rînghilești ce se întinde pe două coaste de deal, bărbați și femei se îndreptau către cîm­­pie fiind puși pe glume, însoțit de tînărul agronom Con­stantin Scutelnicu, am ieșit din sat străbătînd drumul ce șerpuia printre holdele bogate. Pe 630 de ha porumbul a căpătat culoa­rea arămie. Colectiviștii au în­ceput recoltatul, știrbind mereu din integritatea imensului covor arămiu. Brigăzile I și II conduse de brigadierii Nicolae Roman și Constantin Șușu lucrează din plin. Colectiviștii Mihai Ciobanu, Va­sile Barbacaru, Profira Luca, des­­făcau știuleții mari de porumb asemeni unor lingouri de aur pe care îi transportau cu căruțele la pătule. Alte căruțe cărau cocenii la gropi unde erau însilozați. De pe 50 ha, porumbul a și fost re­coltat. In continuarea lanurilor cu po­rumb, plantele de floarea-soare­­lui cu capitulele plecate a sme­reniei așteptau un nou răsărit. Vîntul șăgalnic trecînd printre frunzele uscate îngîna ultima cantată pentru ele. Oamenii au intrat la recoltat și aici. Din cele 350 ha cu floarea-soarelui, peste 115 ha au fost recoltate. Mergînd pe drumeagurile de țară însoțite de marama neagră a arăturilor proaspete sau de pajiștele ce au născut ace verzi de iarbă, printre stufărișuri și bălți, am ajuns la grădina de le­gume. Aici, colectiviștii Vasile Oniciuc, Dumitru Ciobanu, Mihai Popinciuc și alții recoltau roșiile, alții adunau pepenii verzi, îi în­­cărcau în căruțe transportîndu-i apoi la magazia gospodăriei. — Bogată a fost recolta de legume în acest an — mi-a spus brigadierul Vasile Andrici de la brigada VI-a de cîmp. Și într-a­­devăr, coșurile pline cu roșii și grămezile mari de pepeni verzi dovedesc acest lucru. La grajdurile de la secția Tu­dor Vladimirescu, un ferestrău ge­mea din greu la pregătirea mate­rialelor de construcție pentru ter­minarea noului grajd a cărui lu­crări se află la șarpantă. Cîțiva oameni vorbeau cu glas tare, fă­ceau gesturi largi cu mîinile sti­­vuind materialele de construcție. Alături, într-o magazie, alți oa­meni tratează grîul pentru însă­­mînțat. Trei tocători își trimit către neant glasurile lor stridente și rînd pe rînd silozurile se umplu cu porumb tocat. Pînă la această dată au fost însilozate peste 1100 tone porumb siloz. Și această ac­țiune continuă cu toată intensi­tatea. Undeva, pe alte tarlale, tractoa­­riștii Constantin Romaniuc, Con­stantin Țambreș își minau trac­toarele cu polidiscurile agățate în urmă, peste arăturile cenușii, pregătindu-le pentru însămînțat. 170 ha de arături discuție vor primi în curînd cu­­ toată ospita­litatea boabele arămii de grîu. Stăpînul zilei, coborînd ușor către asfințit, se afla deasupra orizontului. Pe coamele dealuri­lor, lanurile cu porumb și floa­rea-soarelui erau scăldate în lu­mina palidă a apusului iar văile acoperite cu o perdea ușoară de umbră. Cîmpiile cu holdele bo­gate rămîneau cufundate în li­niștea profundă a unui început de toamnă. De ani de zile aceste acorduri tomnatice devin tot mai înnoitoare, mai magnifice. Satul,­ clătindu-și fața în oglin­da lacului din vale, trăia mo­mente frenetice. Oamenii se în­torceau în grupuri de la munca cîmpului întîmpinați de larma copiilor de pe ulițe. Satul trăiește mereu aceleași și­ totuși alte mo­mente de bucurie, al împlinirilor, acum la vremea culesului. M. RIFTINCĂ -----------------­ -------------------­ O urare din toată inima Despre deschiderea noului an școlar fesori, scriu mulți gazetari, pro­învățători, poeți. Cerem îngăduința de a scrie și noi, pă­rinții. Sunt zile deosebite pentru copii și în egală măsură și pen­tru părinți. Este o fierbere gene­rală în școli, în librării și în ca­sele noastre. Deși e toamnă, de­corul este parcă primăvăratic, ca la urdinișul stupilor, cu albinele ieșite la primul zbor în jurul ra­zelor de soare. Albinele își scu­tură aripile însorite și se pregă­tesc pentru o nouă muncă. Se pregătesc cărțile noi, se învelesc caiete în hîrtie albastră, se lipesc etichete și, cu mîinile înfrigurate, copiii își caligrafiază pe ele nu­mele. Drumul de la librării spre casă pare un adevărat miting. Și mitingul este înflorit cu cele mai frumoase buchete de flori — ochii copiilor care rîd în soare. Am alături, pe masă, două albume cu reproduceri după tablourile marelui nostru N. Tonitza, cu cele mai minunate portrete de copii, în care nimeni altul n-a putut să redea mai cald și mai suav pri­virea copiilor. In fiecare copil, care iese din librărie cu pache­tul de cărți și sulul de hîrtie albastră, vezi un portret viu, de Tonitza. Despre cărți și caiete noi, hîr­tie albastră cu care vor fi înve­lite, se pot scrie cele mai fru­moase versuri. Este poezia înce­putului de an școlar. Tinerețea își trăiește viața fericită, o poe­zie scrisă prin fapte — munca și învățătura în condițiile oferite de statul socialist. La acestea, sunt părtași în egală măsură învăță­torii și profesorii. Din orașul caselor, noi, părinții simțim și trăim aceeași poezie a începutului de an școlar. Nete­zim cu sfială cărțile și caietele cu etichete noi, trăim nostalgia copilăriei și privim încrezători în viitorul luminos al copiilor. Ma­mele țin neapărat să pună în ghiozdanul copiilor primele ca­iete, participînd la bucuria celor ce pășesc pragul școlilor. Și din toate casele, pentru toți co­piii, pentru învățători și profesori urarea noastră părintească por­nește din toată inima , început bun și mult succes la învățătură ! Dr. AUREL C. OPRESCU Pentru țăranii colectiviști In primele 8 luni ale acestui an, Uniunea raională a coopera­tivelor de consum și-a îndeplinit planul la aprovizionare cu ridi­cata in proporție de 102,5 la sută, iar la desfacere cu ridicata — cu 102,2 la sută. De la începutul anului au fost desfăcute țăranilor colectiviști 1600 mc cherestea, 750.000 hue, țiglă, aproape 1000 tone ciment, 122.000 mp carton asfaltat, 110 tone tablă neagră și zincată și alte materiale de construcții. Materialele livrate colectiviștilor se ridică la 3.832.000 de lei. De­ asemenea, unitățile de prestări servicii și-au îndeplinit și depă­șit sarcinile de plan. La produc­ția globală planul a fost depășit cu 21 la sută, din care la pro­ducția vegetală cu 43 la sută, panificație — cu 34 la sută și la prestări servicii cu 12 la sută. Pagini de istorie Intre 17—20 septembrie, la cinematograful „7 Noiembrie’’ va rula filmul romînesc documentar de lung metraj „PAGINI DE ISTORIE”. CADRU DIN FILM. CADRU DIN FILM. In fața televizorului De mai bine de o lună, la căminul cultural din Cucorăni s-a instalat un televizor. A­­ceasta bucură deosebit de mult pe colectiviști, întrucît au un nou prilej de a-și petrece în mod plăcut timpul liber. Conducerea căminului cul­tural se preocupă de asigura­rea condițiilor pentru a se face cu­ mai multe vizionări la televizor. Colectiviștii Dan Buga, Pa­­raschiva Doroftei, Ion Moldo­­vanu, Dan Chelaru și alții participă îndeosebi la emisiu­nile de televiziune pentru sate. Coresp. L. OSTRICEANU In deplasare In activitatea căminului cul­tural din Vlădeni s-a încetă­țenit obiceiul ca după pregă­tirea unor programe noi, ar­tiștii amatori să se deplaseze și în alte sate ale comunei. Formațiile brigăzii artistice de agitație și de dansuri au prezentat reușite programe în satele Brehuești, Mîndrești și Huțani. La aceste manifestări au participat numeroși colec­tiviști. Brigada artistică de agitație a prezentat un program inti­tulat : „Sub flamura lui Au­gust 23”. Programul a cuprins și 7 dansuri, printre care „Bă­tuta de la Vlădeni”. Au mai interpretat diferite cîntece so­liștii vocali Gheorghe Ioniță, Adela Bahnă și Maria Afloa­­rei. Coresp. V. AFLOAREI Concurs literar La biblioteca din satul Oră­­șeni-Schit se organizează dife­rite manifestări de populari­zare a cărții în vederea creș­terii numărului cititorilor. De curînd, s-a organizat un concurs literar pe tema „Fi­guri de colectiviști în litera­tură”. La acest concurs au participat peste 120 de colec­tiviști și colectiviste. Dintre concurenți, au răs­puns la toate întrebările, do­vedind o bună pregătire: Si­­mion Panțiru, Valentina Co­­coșel și Vasile Cazaciuc. Coresp. M. CAZACINCU Pregătiri Brigada artistică de agitație a căminului cultural din Ve­­rești s-a bucurat de mult suc­ces prezentînd textul „înflo­rești Verești...”. In prezent, conducerea că­­minului cultural pregătește un nou program artistic. Artiștii amatori Lucia Filoti, Geta Lo­­ghin, Ioan Savu, Elena Căli­­nescu și alții pregătesc un nou text al brigăzii artistice de a­­gitație intitulat „Toamna de aur”. De asemenea, Odorica Boicu, Aurel Călinescu, Puiu Meșinschi, Aurel Hînțescu și alții fac repetiții la noi dan­suri. Coresp. V. BĂRĂGAN Agendă culturală 1773 Iubitori a­i filmului Mai mult de jumătate din nu­mărul familiilor din Trușești au participat la vizionarea filmului românesc „Tudor“. Filmul a trezit un interes deosebit pentru colec­tiviști datorită faptului că el a fost larg popularizat. Afișe mari, așezate în locurile cele mai frec­ventate de cetățeni, anunțau zi­lele cînd filmul este programat să ruleze la cinematograful „Vic­toria“ din Trușești; în afară de aceasta, filmul a fost popularizat la stația de radioficare. La premiera filmului s-a orga­nizat un simpozion pe tema „Pa­gini glorioase din istoria patriei noastre”, unde au luat cuvîntul tov: Sanda Rohozneanu, profe­soară de istorie, Gheorghe Proiță și Gheorghe Pascaru. Un mare număr de cetățeni din Trușești au participat și la alte filme care s-au bucurat de mult succes cum sînt, de pildă, „Lumina de iulie“, „Colegii“, înainte de vizionare, activiști culturali fac prezentarea filmelor, țin unele expuneri, se organizea­ză simpozioane etc. La filmul „Un surîs în plină vară“, de exemplu, s-a organizat o seară literară pe tema „Viața țărănimii oglindită în literatura noastră din trecut și astăzi“. Aceste manifestări sunt organi­zate de conducerea cinematogra­fului (responsabil, tov. Vasile Amăriuței) în colaborare cu că­minul cultural, biblioteca comu­nală, conducerea școlii medii, cu sprijinul organizațiilor de bază. Prin cele 17 vitrine și panouri de popularizare a filmelor, ce­tățenii din Trușești iau cunoș­tință de „Filmul zilei“, precum și de „Programul viitor“. Mult îi interesează pe colecti­viști și filmele documentare a­­gricole, științifice. Din numeroase filme documentare agricole ei au învățat lucruri folositoare, cum să aplice regulile agrotehnice pentru obținerea unor producții sporite, cum trebuie îngrijite a­­nimalele etc. Cu multă plăcere, numeroși colectiviști au vizionat filmul „Din frumusețile patriei noastre“. Cu acest prilej s-a or­ganizat și o călătorie pe hartă, unde tov. Ecaterina Guceanu, profesoară de geografie, a arătat obiectivele importante construite în ultimii ani în țara noastră, înainte de vizionarea filmului documentar „Din realizările po­porului nostru“, tov. profesor Mihai Balan a ținut expunerea „Cinematografia romînească după 23 August 1944“. La Trușești crește mereu nu­mărul spectatorilor la cinemato­graf. De la începutul anului, pes­te 35.000 de cetățeni au partici­pat la vizionarea diferitelor­­ filme. . I­ȘERBAN * V à x j

Next