Clopotul, 1965 (Anul 21, nr. 1804-1906)
1965-09-11 / nr. 1875
ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL ANUL XXI Nr. 1875 SÎMBĂTa 11 septeMbrie 1965 4 PAGINI 10 BANI ANCHETA NOASTRĂ * V.Cum sînt pregătite condițiile pentru recolta anului viitor Au mai rămas doar cîteva zile pînă la începerea însămînțărilor de toamnă, lucrare deosebit de importantă de care depinde obținerea unor producții mari în anul viitor. Un raid întreprins prin cîteva cooperative agricole din raion arată că în cele mai multe locuri s-au obținut rezultate bune. La cooperativa agricolă de producție din Mînăstireni, mecanizatorii din brigada de tractoare condusă de Gheorghe Blană lucrau de zor la arat și pregătirea terenului. — In această toamnă — ne-a relatat Iov. Aurel Butnaru inginer agronom, noi vom însămînța 420 ha cu grîu, 30 ha orz și 20 ha secară. Pînă în prezent s-au efectuat arături pe 415 ha din care 320 ha sunt destinate însămînțărilor. Din această suprafață 130 ha sînt discuite, grăpate gata pentru a fi însămînțate. Concomitent cu aceste lucrări țăranii cooperatori acordă mare atenție fertilizării solului. Pe 108 ha s-au administrat 57 tone suprefosfat, iar pe alte 30 ha, sub brazdă s-au introdus 700 tone gunoi de grajd. Cil privește sămînța, întreaga cantitate o avem asigurată, condiționată și sintem în posesia buletinelor roșii. Asemenea preocupări am întîlnit și la vecinii lor din Unțeni. Aicii a și început semănatul. Pe tarlaua „Platon” din brigada 2-a de cîmp, mecanizatorul Mihai V. Zaharia lucra din plin la semănatul secarei. __ Trebuie să prindem momentul cel mai bun la semănat — spunea Mihai Zaharia. Ieri, pe la noi a plouat binișor. Văzînd acest lucru, astăzi am pornit dis-de-dimineață la semănat. Pînă acum noi am semănat cu secară aproape 40 ha O situație bună în ceea ce privește executarea arăturilor se constată și în cooperativele agricole din Trușești, Drislea și Buhăceni. In schimb, la aceste cooperative agricole există un mare decalaj între arături și pregătirea terenului. La Trușești, de exemplu, din cele 600 ha arate pentru grîu s-au pregătit doar 177 ha, iar la Drislea din 400 ha numai 70 sunt discuiie. Tovarășul Nicolae Sîmbotin, președintele cooperativei agricole din Buhăceni, afirma cu multă seninătate că pregătirea terenului o va începe cu 5—7 zile înainte de a trece la semănat. De aceea se explică că la această unitate s-au pregătit doar 59 ha din cele 320 ha cît vor fi însămînțate în această toamnă. Dar oare tovarășul Sîmbotin nu știe că au mai rămas doar cîteva zile pînă să se înceapă semănatul ? Pregătind din timp terenul, țăranii cooperatori din Vlădeni au început și ei de cîteva zile semănatul. Cu orz și secară au fost semănate 38 de ha. In brigada 3 a de cîmp condusă de Mihai Gheorghiță, mecanizatorii Gheorghe Constantineanu și Ion Ursache au început semănatul griului, lucrare ce s-a făcut pe 25 ha. La sediul brigăzii de tractoare din satul Vînători, comuna Gorbănești, pe la orele 10 ne-am întîlnit cu tov. Constantin Calimandruc, președintele cooperativei agricole și inginerul agronom Ion Maxim. La întrebarea noastră „Cum stați cu pregătirile pentru însămînțările de toamnă", tovarășul inginer ne-a răspuns foarte prompt : „Sîntem gata. De astăzi (9 septembrie) am și început semănatul griului. 4 semănători au intrat de dimineață la semănat pe tarlaua „Cercușeni". Spre surprinderea noastră însă am constatat că s-a început semănatul fără ca tovarășul inginer să fie in posesia buletinelor roșii, care așa după cum afirmă dinsul nu au sosit încă de la Laboratorul de semințe. A. ANDREIESCU (Continuare în nat. 4-a). La G.A.S. Zăicești, mecanizatorul Gheorghe Turcu administrează îngrășăminte chimice. Dezbaterea cifrelor de plan La redacție am primit vești în care conducerile unor întreprinderi din oraș ne-au informat despre un eveniment care reține atenția : dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 Printre acestea se număra Întreprinderea de industrie locală „Flamura Roșie”, cooperativele meșteșugărești „înfrățirea“, „Munca“, „Progresul“ și altele. Sarcinile sporite de plan ce le revin pentru anul viitor, au mobilizat colectivele de muncă, care, cu ocazia ședințelor de dezbatere au făcut numeroase propuneri privitoare la crearea unor condiții optime de îndeplinire a sarcinilor de plan, de exemplu, la I.R.I. L. „Plamura Roșie”, producția globală și marfă va crește în 1966 cu 22 la sută, iar productivitatea muncii cu 17 la sută. Tehnicianul Mihai Adămăchioaie a propus în cadrul dezbaterilor procurarea unor utilaje noi, a căror lipsă se face simțită în secțiile întreprinderii, tov. Ion Finașcu a cerut ca pe viitor burlanele să se execute mecanic. La cooperativa „Progresul“ mai mulți vorbitori, printre care Gh. Țurcanu, Silvestru Bustăi, Iosif Grigore etc. au subliniat necesitatea ridicării calificării profesionale a cooperatorilor. Și la cooperativa meșteșugărească „înfrățirea“ s-au făcut propuneri pentru valorificarea rezervelor interne, îmbunătățirea deservirii, lărgirea sferei de prestații, care vor contribui la îndeplinirea sarcinilor de plan sporite ale anului viitor. PRIMELE TONE DE ZAHĂR Trenuri și mașini încărcate cu sfeclă de zahăr iar drumul spre fabrica „Șiretul” din Bucecea Ingăduiemi cititorile să te iau tovarăș și să urmăm împreună drumul sfeclei din noua recoltă a acestui an pentru a cunoaște metamorfoza zahărului. Preludiul hărniciei Timp de cîteva luni cît a durat remontul la fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea toate utilajele au fost revizuite și reparate. Harnicul colectiv de lucrători, sub îndrumaea organizației de partid, s-a preocupat cu mult spirit de raspundere pentru pregătirea noii campanii de fabricație. Cei care prin zilele trecute erau îmbrăcați în salopete și lucrau în calitate de mecanici și-au schimbat îmbrăcămintea, și programul de lucru. Trei zile utilajele au fost puse sub presiune pentru a li se face probele tehnologice necesare. O comisie specială formată din ingineri și tehnicieni din ramura industriei alimentare, a verificat fiecare agregat în parte. Calificativul : „foarte bine”. „Startul” a fost dat Luni, 6 septembrie ora 0 dimineața. Primele vagoane de sfeclă au intrat în fabricație. Pe chipurile oamenilor citești bucurie, optimism. Să ne începem deci vizita de aici, de la silozuri unde sfecla în cantități de sute de vagoane este descărcată automat, din mașini și vagoane. Pînă ajunge în forma în care cunoaștem noi zahărul ea străbate sub diferite forme, prin conductele care depășesc dacă le pui cap în cap, distanța pînă la București. Aici la silozuri cunoaștem pe macaragiul Gheorghe Pomparău, șeful de secție Iordache Hrițcu, pe spălătorul Constantin Cucu. Urmărim cum sfecla prin canale speciale, sub jetul puternic și mobil de apă, ia în mod constant drumuspre spălătorul automat. De aici se ridică cu ajutorul unui elevator la mașinile de tăiat și la cîntarul automat care înregistrează media orară și cantitativă a sfeclei prelucrate. In interiorul fabricii, se impresionează înaltul grad de tehnicitate al utilajelor, curățenia. Muncitori, ingineri și tehnicieni bine pregătiți, îmbrăcați în halate albe, urmăresc în fața manometrelor și a tablourlor de comandă, buna desfășurare a procesului tehnologic. D r; cînd în cînd, pe faze de operații, laborantele iau probe pentru analize. „Ochiul producției” cum este denumit laboratorul, veghează permanent asupra calități zahărului. Maistrul Nicolae Irimia, secretarul organizației de partid, ne dă informațiile cuvenite. Sfecla ajunge în secția difuzie. AiC i se execută extragerea zahărului din tăieței de sfeclă iar zemurile rezultate sunt canalizate la purificări. Tăieii aici își întrerup drumul indreptîndu-se spre silozuri de unde vor fi transportați spre unitățile socialiste din agricultură. Zemurile dulci, trec în secțiile evaporare și serbătoare de unde se transformă în cristale care iau calea mașinilor centrifuge unde sunt separate de melasă. Apoi urmează secția uscare, însilozarea și în cele din urmă ambalarea în saci și pungi. 464 tone zahăr au fost produse în primele zile. ...Am întîlnit zeci de oameni harnici și inimoși pe parcursul procesului tehnologic. Printre ei am cunoscut pe inginerul șef Gheorghe Stoica, pe maistrul Chirilă Gafița, pe fierbătorii Mihai Tomi și Ioan Bejenaru, operatorii Constantin Rotaru, Nicolae Ichim mulți alții pe ale căror chișipuri deslușeam satisfaca muncii. R. GLIGOR In clișeu: Tinera laborantă Artemiza Mîrzan luind probe. Transportul sfeclei de zahăr spre procesul tehnologic este mecanizat. Me la fiecare grup de producții sporite de fapte. Era spre amiază. La tabăra de vară din „Luncă” a cooperativei agricole de producție din Verești, cei 18 îngrijitori de animale se pregăteau pentru începerea mulsului. In timpul ce a mai rămas pînă la începerea programului, am organizat o discuție cu inginerul zootehnist, Vasile Straton, vicepreședintele Leon Andronic și Mihai C. Gavriliuc, mulgător fruntaș. Tema convorbirii: — Cum ați reușit să realizați pînă la 31 august o producție de 1258 litri lapte de la fiecare vacă furajată ? — Care sunt cauzele că de la unele grupe de vaci se obțin producții sporite de lapte iar la altele nu se realizează planul ? — Ce măsuri ați luat pentru obținerea și în continuare a unor producții sporite de lapte ? Inginerul zootehnist Vasile Stratan ne răspunde: In cele 8 luni ce au trecut de la începutul anului, de la un număr mediu de 164 vaci furajate noi am obținut o producție totală de 206.354 litri lapte. Trebuie să spun însă că producția pe lapte a început să crească simțitor pe la mijlocul lunii mai cînd în hrana taurinelor, pe lingă concentrate, am început să administrăm secară masă verde. Ja început în cantități mai mic; apoi, rația zilnică a unei vaci a ajuns la 40 kg masă verde. La sfîrșitul lunii mai am scos vacile în tabără la pășunat. Pășunea pe 60 ha fiind destul de bună s-a asigurat hrană îndestulătoare pentru vaci, dîndu-ne posibilitate să nu mai administrăm și masă verde. Citit, pășunea a început să scadă și aceasta a coincis cu sfîrșitul lunii iulie, în hrana vacilor am început să administrăm la iesle, borceai i masă verde. După ce am terminat borceagul am trecut la iarbă de Sudan și porumb. De cîteva zile vacile primesc în hrană trifoi masă verde din cea de-a doua coasă. Rezultatele furajării raționale a taurinelor sunt oglindite in producțiile obținute. In luna iulie am muls cite 1200—1300 litri lapte pe zi, de la întreg efectivul față de 720—780 litri cît mulgeam în luna martie. Pînă la 31 august am predat statului aproape 147.000 litri lapte din 160.000 litri contractați. Pe lângă faptul că am practicat o furajare rațională a animalelor trebuie să arătăm că noi am aplicat și o selecție riguroasă a acestora, am acordat o mai mare atenție permanentizării, mulgătorilor, întăririi disciplinei pentru respectarea programului de grajd. Și totuși nu toți mulgătorii obțin producții sporite deapte. Mihai C. Gavriliuc — mulgător. O vorbă în popor spune că , dacă degetele de la o mină nu se aseamănă între ele, di apoi oamenii intre ei ? La ferma de taurine, noi sîntem 18 mulgători. Fiecare îngrijește de cite o grupă de 10—12 vaci. Toți avem aceleași condiții de îngrijire și hrănire. Cu toate acestea nu toți obținem producții sporite de lapte. Fii, de la începutul anului și pînă acum am murs de la grupa mea de vaci 13.554 litri lapte. Pentru a realiza planul anual trebuie să mulg 5.496 litri, producție ce-o obțin în două luni de zile. Fratele meu Gheorghe mi-a luat-o înainte. El mai are de realizat numai 4.059 litri. La fel ca noi sunt și Gheorghe Cumpăratu, Gheorghe I. Gavriliuc, mulgători care de asemenea au obți n. PATACHE (Continuare în pag. 3-a). O discuție interesantă