Clopotul, 1965 (Anul 21, nr. 1804-1906)

1965-09-11 / nr. 1875

ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL ANUL XXI Nr. 1875­­ SÎMBĂTa 11 septeMbrie 1965 4 PAGINI 10 BANI ANCHETA NOASTRĂ * V.Cum sînt pregătite condițiile pentru recolta anului viitor Au mai rămas doar cîte­­va zile pînă la începerea însămînțărilor de toamnă, lucrare deosebit de impor­tantă de care depinde obți­nerea unor producții mari în anul viitor. Un raid întreprins prin cîteva cooperative agricole din raion arată că în cele mai multe locuri s-au ob­ținut rezultate bune. La cooperativa agricolă de pro­ducție din Mînăstireni, me­canizatorii din brigada de tractoare condusă de Gheor­­ghe Blană lucrau de zor la arat și pregătirea terenului. — In această toamnă — ne-a relatat Iov. Aurel But­­naru inginer agronom, noi vom însămînța 420 ha cu grîu, 30 ha orz și 20 ha secară. Pînă în prezent s-au efectuat arături pe 415 ha din care 320 ha sunt desti­nate însămînțărilor. Din a­­ceastă suprafață 130 ha sînt discuite, grăpate gata pen­tru a fi însămînțate. Con­­comitent cu aceste lucrări țăranii cooperatori acordă mare atenție fertilizării so­lului. Pe 108 ha s-au admi­nistrat 57 tone suprefosfat, iar pe alte 30 ha, sub braz­dă s-au introdus 700 tone gunoi de grajd. Cil privește sămînța, întreaga cantitate o avem asigurată, condițio­nată și sintem­ în posesia buletinelor roșii. Asemenea preocupări am întîlnit și la vecinii lor din Unțeni. Aicii a și început semănatul. Pe tarlaua „Pla­ton” din brigada 2-a de cîmp, mecanizatorul Mihai V. Zaharia lucra din plin la semănatul secarei. __ Trebuie să prindem momentul cel mai bun la semănat — spunea Mihai Za­haria. Ieri, pe la noi a plouat binișor. Văzînd acest lucru, astăzi am pornit dis-de-di­­mineață la semănat. Pînă a­­cum noi am semănat cu se­cară aproape 40 ha O situație bună în ceea ce privește executarea ară­turilor se constată și în cooperativele agricole din Trușești, Drislea și Buhă­­ceni. In schimb, la aceste cooperative agricole există un mare decalaj între ară­turi și pregătirea terenului. La Trușești, de exemplu, din cele 600 ha arate pentru grîu s-au pregătit doar 177 ha, iar la Drislea din 400 ha numai 70 sunt discuiie. Tovarășul Nicolae Sîmbo­­tin, președintele cooperati­vei agricole din Buhăceni, afirma cu multă seninătate că pregătirea terenului o va începe cu 5—7 zile înainte de a trece la semănat. De aceea se explică că la a­­ceastă unitate s-au pregătit doar 59 ha din cele 320 ha cît vor fi însămînțate în această toamnă. Dar oare to­varășul Sîmbotin nu știe că au mai rămas doar cîteva zile pînă să se înceapă se­mănatul ? Pregătind din timp tere­nul, țăranii cooperatori din Vlădeni au început și ei de cîteva zile semănatul. Cu orz și secară au fost semă­nate 38 de ha. In brigada 3 a de cîmp condusă de Mi­hai Gheorghiță, mecaniza­torii Gheorghe Constantinea­­nu și Ion Ursache au în­ceput semănatul griului, lu­crare ce s-a făcut pe 25 ha. La sediul brigăzii de trac­toare din satul Vînători, comuna Gorbănești, pe la or­ele 10 ne-am întîlnit cu tov. Constantin Caliman­­druc, președintele coopera­tivei agricole și inginerul agronom Ion Maxim. La în­trebarea noastră „Cum stați cu pregătirile pentru însă­­mînțările de toamnă", tova­rășul inginer ne-a răspuns foarte prompt : „Sîntem gata. De astăzi (9 septem­brie) am și început semă­natul griului. 4 semănători au intrat de dimineață la semănat pe tarlaua „Cercu­­șeni". Spre surprinderea noastră însă am constatat că s-a început semănatul fără ca tovarășul inginer să fie in posesia buletinelor roșii, c­are așa după cum afirmă dinsul nu au sosit încă de la Laboratorul de semințe. A. ANDREIESCU (Continuare în nat. 4-a). La G.A.S. Zăicești, me­canizatorul Gheorghe Turcu administrează îngrășăminte chimice. Dezbaterea cifrelor de plan La redacție am primit vești în care conducerile unor întreprinderi din oraș ne-au informat despre un eveniment care reține aten­ția : dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 Printre acestea se număra Între­prinderea de industrie local­­­ă „Flamura Roșie”, coope­rativele meșteșugărești „în­frățirea“, „Munca“, „Pro­gresul“ și altele. Sarcinile sporite de plan ce le revin pentru anul viitor, au mo­bilizat colectivele de mun­că, care, cu ocazia ședin­țelor de dezbatere au fă­cut numeroase propuneri pri­vitoare la crearea unor con­diții optime de îndeplinire a sarcinilor de plan, de exemplu, la I.R.I. L. „Plamura Roșie”, produc­ția globală și marfă va crește în 1966 cu 22 la su­tă, iar productivitatea mun­cii cu 17 la sută. Tehnicia­nul Mihai Adămăchioaie a propus în cadrul dezbateri­lor procurarea unor utilaje noi, a căror lipsă se face simțită în secțiile întreprin­derii, tov. Ion Finașcu a cerut ca pe viitor burla­nele să se execute mecanic. La cooperativa „Progresul“ mai mulți vorbitori, printre care Gh. Țurcanu, Silvestru Bustăi, Iosif Grigore etc. au subliniat necesitatea ridică­rii calificării profesionale a cooperatorilor. Și la cooperativa mește­șugărească „înfrățirea“ s-au făcut propuneri pentru va­lorificarea rezervelor inter­ne, îmbunătățirea deservirii, lărgirea sferei de prestații, care vor contribui la înde­plinirea sarcinilor de plan sporite ale anului viitor. PRIMELE TONE DE ZAHĂR Trenuri și mașini încăr­cate cu sfeclă de zahăr iar d­rumul spre fabrica „Șire­tul” din Bucecea Ingăduie­­mi cititorile să te iau tova­răș și să urmăm împreună drumul sfeclei din noua re­coltă a acestui an pentru a cunoaște metamorfoza zahă­rului. Preludiul hărniciei Timp de cîteva luni cît a durat remontul la fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea toate utilajele au fost revi­zuite și reparate. Harnicul colectiv de lu­crători, sub îndruma­ea or­ganizației de partid, s-a preo­cupat cu mult spirit de ras­pundere pentru pregătirea noii campanii de fabricație. Cei care prin zilele trecute erau îmbrăcați în salopete și lucrau în calitate de me­canici și-au schimbat îmbră­cămintea, și programul de lucru. Trei zile utilajele au fost puse sub presiune pen­tru a li se face probele teh­nologice necesare. O comisie specială forma­tă din ingineri și tehnicieni din ramura industriei­ ali­­mentare, a verificat fiecare agregat în parte. Calificati­vul : „foarte bine”. „Startul” a fost dat Luni, 6 septembrie ora 0 dimineața. Primele vagoane de sfeclă au intrat în fabri­cație. Pe chipurile oameni­­­lor citești bucurie, optimism. Să ne începem deci vizita de aici, de la silozuri unde sfecla în cantități de sute de vagoane este descărcată automat, din mașini și va­goane. Pînă ajunge în for­ma în care cunoaștem noi zahărul ea străbate sub di­ferite forme, prin conduc­tele care depășesc dacă le pui cap în cap, distanța pînă la București. Aici la silozuri cunoaștem pe macaragiul Gheorghe Pomparău, șeful de secție Iordache Hrițcu, pe spălătorul Constantin Cucu. Urmărim cum sfecla prin canale speciale, sub je­­tul puternic și mobil de apă, ia în mod constant drumu­­spre spălătorul automat. De aici se ridică cu aju­torul unui elevator la ma­șinile de tăiat și la cîntarul automat care înregistrează media orară și cantitativă a sfeclei prelucrate. In inte­riorul fabricii, se impresio­nează înaltul grad de tehni­citate al utilajelor, curățe­­­nia. Muncitori, ingineri și tehnicieni bine pregătiți, îm­brăcați în halate albe, ur­măresc în fața manometre­­lor și a tablourlor de co­mandă, buna desfășurare a procesului tehnologic. D­ r; cînd în cînd, pe faze de o­­perații, laborantele iau pro­be pentru analize. „Ochiul producției” cum este denu­­mit laboratorul, veghează permanent asupra calităț­i zahărului. Maistrul Nicolae Irimia, secretarul organiza­ției de partid, ne dă infor­mațiile cuvenite. Sfecla a­­junge în secția difuzie. AiC i se execută extragerea zahă­rului din tăieței de sfeclă iar zemurile rezultate sunt­­ canalizate la purificări. Tăi­­eii aici își întrerup drumul indreptîndu-se spre silozuri de unde vor fi transportați spre unitățile socialiste din agricultură. Zemurile dulci, trec în secțiile evaporare și serbătoare de unde se trans­formă în cristale care iau calea mașinilor centrifuge unde sunt separate de me­lasă. Apoi urmează secția uscare, însilozarea și în cele din urmă ambalarea în saci și pungi. 464 tone zahăr au fost produse în primele zile. ...Am întîlnit zeci de oa­meni harnici și inimoși pe parcursul procesului tehno­logic. Printre ei am cunos­cut pe inginerul șef Gheor­­ghe Stoica, pe maistrul Chi­­rilă Gafița, pe fierbătorii Mihai Tom­i și Ioan Beje­naru, operatorii Constantin Rotaru, Nicolae Ichim mulți alții pe ale căror chi­și­puri deslușeam satisfac­a muncii. R. GLIGOR In clișeu: Tinera laborantă Artemiza Mîrzan luind probe. Transportul sfeclei de zahăr spre procesul tehnologic este mecanizat. Me la fiecare grup de­­ producții sporite de fapte. Era spre amiază. La ta­băra de vară din „Luncă” a cooperativei agricole de pro­ducție din Verești, cei 18 îngrijitori de animale se pregăteau pentru începerea mulsului. In timpul ce a mai rămas pînă la începerea progra­mului, am organizat o dis­cuție cu inginerul zooteh­nist, Vasile Straton, vice­președintele Leon Andronic și Mihai C. Gavriliuc, mul­gător­­ fruntaș. Tema convorbirii: — Cum ați reușit să reali­zați pînă la 31 august o pro­ducție de 1258 litri lapte de la fiecare vacă furajată ? — Care sunt cauzele că de la unele grupe de vaci se obțin producții sporite de lapte iar la altele nu se realizează planul ? — Ce măsuri ați luat pen­­­tru obținerea și în continu­are a unor producții spo­rite de lapte ? Inginerul zootehnist Va­­sile Stratan ne răspunde: In cele 8 luni ce au trecut de la începutul anului, de la un număr mediu de 164 vaci furajate noi am obți­nut o producție totală de 206.354 litri lapte. Trebuie să spun însă că producția pe lapte a început să crească simțitor pe la mijlocul lunii mai cînd în hrana taurine­lor, pe lingă concentrate, am început să administrăm secară masă verde. J­a în­ceput în cantități mai mic; apoi, rația zilnică a unei vaci a ajuns la 40 kg masă verde. La sfîrșitul lunii mai am scos vacile în tabără la pășunat. Pășunea pe 60 ha fiind destul de bună s-a asi­gurat hrană îndestulătoare pentru vaci, dîndu-ne posi­bilitate să nu mai adminis­trăm și masă verde. Citit, pășunea a început să sca­dă și aceasta a coincis cu sfîr­șitul lunii iulie, în hrana vacilor am început să ad­ministrăm la iesle, bor­ceai i masă verde. După ce am terminat borceagul am tre­cut la iarbă de Sudan și po­rumb. De cîteva zile vacile primesc în hrană trifoi masă verde din cea de-a doua coasă. Rezultatele furajării rațio­nale a taurinelor sunt oglin­dite in producțiile obținute. In luna iulie am muls cite 1200—1300 litri lapte pe zi, de la întreg efectivul față de 720—780 litri cît mul­geam în luna martie. Pînă la 31 august am predat sta­tului aproape 147.000 litri lapte din 160.000 litri con­tractați. Pe lângă faptul că am prac­ticat o furajare rațională a animalelor trebuie să ară­tăm că noi am aplicat și o selecție riguroasă a acestora, am acordat o mai mare a­­tenție permanentizării, mul­gătorilor, întăririi disciplinei pentru respectarea progra­mului de grajd. Și totuși nu toți mulgăto­rii obțin producții sporite de­­apte. Mihai C. Gavriliuc — mul­gător. O vorbă în popor spune că , dacă degetele­­ de la o mină nu se aseamănă între ele, di apoi oamenii in­tre ei ? La ferma de taurine, noi sîntem 18 mulgători. Fiecare îngrijește de cite o grupă de 10—12 vaci. Toți avem aceleași condiții de îngrijire și hrănire. Cu toa­te acestea nu toți obținem producții sporite de lapte. Fii, de la începutul anului și pînă acum am murs de la grupa mea de vaci 13.554 litri lapte. Pentru a realiza planul anual trebuie să mulg 5.496 litri, producție ce-o obțin în două luni de zile. Fratele meu Gheorghe mi-a luat-o înainte. El mai are de realizat numai 4.059 litri. La fel ca noi sunt și Gheorghe Cumpăratu, Gheor­ghe I. Gavriliuc, mulgători care de asemenea au obți­­ n. PAT­ACHE (Continuare în pag. 3-a). O discuție interesantă

Next