Clopotul, 1966 (Anul 22, nr. 1907-2012)
1966-12-03 / nr. 2004
PROLETARI DIN TOATE TARI ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Operatorii PETRU CHELARU și VASILE POENARU de la fabrica de zahăr „Șiretul”, urmărind funcționarea utilajelor la stația de fierbere și cristalizare a zahărului. (Continuare la pag. a 3-a) Prin vizoarele de control, ochii operatorilor wmăresc dănțuiala siropurilor în fierbere. Sălășluiesc apoi pe aparatele de control, care, asemenea unor seismografe, înregistrează pulsul procesului tehnologic. Mîinile oamenilor în alb intervin acolo unde „dictează" aparatele. Aici, la fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea, drumul sfeclei spre desăvîrșire cunoaște un înalt grad de mecanizare și automatizare care conferă noi valențe priceperii fiecărui muncitor. la înaintea actualei campanii de fabricație, cînd colectivul bucecean a primit situația definitivă privind cantitatea de sfeclă repartizată spre prelucrare. Specialiștii au făcut un calcul din care a rezultat că actuala campanie s-ar fi terminat la 20 februarie 1967. Măsurile care se impuneau pentru reducerea duratei campaniei au constituit obiectul discuțiilor unei adunări generale a comuniștilor. Dezbătute pe larg, măsurile tehnico-organizatorice luate inițial au fost îmbunătățite substanțial. S-a discutat apoi cu toți muncitorii. Comitetul sindicatului, la indicația biroului organizației de partid, a inițiat întrecerea socialistă pe schimburi și individual. Noua campanie a început. După trei luni, rezultatele sînt fructuoase , planul pe 11 luni îndeplinit cu zece zile mai devreme, fabricîndu-se în plus 2276 tone de zahăr. De pe acum se scontează reducerea campaniei de fabricație cu 20 de zile. La baza succeselor stă organizarea pe baze științifice a procesului de producție, exploatarea intensivă a utilajelor, asigurarea asistenței tehnice în toate schimburile. G. RADU 1 BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ — nr. Sîmbătă 3 decembrie 1966 pagini 20 bani 2004 Vizoarele : Oamenii faptelor cotidiene destoiniciei în biroul contabilității se face bilanțul realizărilor anului agricol care s-a încheiat. Inginerul Savin Ionesei de la cooperativa agricolă Bucecea, este prezent și aici, iar fiecare confruntare cu cifrele dau un sentiment de bunicurie. Asistă parcă la un larg colocviu cu oamenii și cîmpiile, cu toți factorii care au concurat la obținerea producțiilor mari din acest an. Cooperatorii s-au obișnuit să-l vadă pe inginer acolo unde se hotărăsc producțiile, acolo unde soluționarea unor probleme practice în cooperativa agricolă implică o gîndire științifică, strîns legată de perspectiva viitorului. Fermele de animale i-au oferit inginerului prilejul de a valorifica cunoștințele sale acumulate în anii studenției. Și rezultatele n-au încetat să apară. Rezultatul poate fi confirmat și de cei 2076 litri de lapte pe cap de vacă furajată cît s-au obținut pînă acum, față de 2000 de litri planificați • pentru întregul an. în mod periodic se întîlnește cu crescătorii, de animale la învățămîntul zootehnic, la convorbiri sau consfătuiri care urmăresc pregătirea lor profesională. Comuniștii din Bucecea l-au ales pe inginerul Savin Ionesei, delegat la conferința organizației raionale de partid. Din 1961, cînd a luat ființă cooperativa agricolă din Cucorăni,, Petru Ailoaie este președinte. I-a fost greu la început, după cum însuși mărturisește, dar marea răspundere pe care i-au încredințat-o coo PROFILURI peratorii l-a făcut mai perseverent în realizarea obiectivelor economice puse în plan. în toți acești ani, în care i-au fost puse la încercare priceperea și dîrzenia, președintele a învățat un lucru de preț : să se consulte cu membrii consiliului de conducere și alți cooperatori asupra tuturor acțiunilor ce urmau să fie înfăptuite. Iată unul din mobilurile principale care a dus la dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei agricole: Pe parcurs, munca președintelui a căpătat sensuri noi de afirmare. Ajutat de cadrele tehnice, Petru Ailoaie a înțeles pe deplin necesitatea practicării unei agriculturi științifice și și-a făcuit din aceasta un deziderat principal al activității sale. Ca urmare, anul acesta sporurile de producție au întrecut cu mult așteptările. cul Prezent mereu în mijlocooperatorilor, președintele și-a căpătat stima acestora. Este vremea cînd se cîntăresc roadele muncii unui an, cînd se fac planuri, se conturează gînduri pentru viitor. Acum Gheorghe Turcuman, brigadierul de la a III-a din cooperativa agricolă Todireni, poate fi găsit la sediul cooperativei sau printre oamenii din brigada sa veniți să-și primească binemeritata răsplată a muncii. Dar a fost un timp cînd brigadierul nu putea fi văzut decît străbătînd pămînturile brigăzii de la un capăt la altul, cercetînd stadiul de vegetație al culturilor, îndrumînd și organizînd munca oamenilor, din brigada sa. Nu întîmplător în toate MAXFTINCA (Continuare în pag. a 2-a) VASILE ANECHITEI (fotografia din dreapta) este electrician la Sectorul mixt energetic Botoșani, în mijlocul colectivului în care lucrează este apreciat ca un meseriaș destoinic, harnic. v\\\\\v\>^ INTERVIU Spre o treaptă superioară In organizarea producției Am intrat în ultima lună a acestui an. Pe lîngă preocuparea colectivului de la uzinele textile „Moldova” pentru realizarea planului pe 1966, există grijă deosebită pentru pregătirea producției anului viitor. Pe această temă am avut o convorbire cu tov. IOAN FLOAREȘ, inginer șef. — Au mai rămas puține zile pînă la sfîrșitul acestui an. Ce măsuri au fost luate pentru realizarea planului de producție ? — Primul ani al cincinalului îl vom încheia cu realizări importante. Rezultatele obținute pe 11 luni atestă că planul anual va fi realizat în întregime și pe sortimente. în această perioadă au fost produse peste plan 97 tone fire și peste 142.000 mp țesături.lui Pentru realizarea planuri a angajamentelor luate, în secția filatură a fost îmbunătățită tehnologia de fabricație a unor fire din celofibră indigenă. Ca, să înlăturăm neajunsurile privind calitatea acestor fire, la baraj se vor mări punctele de destrămare a materiei prime, la cazde numărul turațiilor la cilindri rupători și se va reduce torsiunea la fluiere. în sectorul țesătorie s-au adus îmbunătățiri la mașinile de bobinat, urzit și panotat, ceea ce permite asigurarea necesarului de preparație și evitarea staționării războaielor. — Au fost multe stagnări în producție ? — Un calcul sumar ne arată că din cauza lipsei de preparație în zece luni au fost înregistrate 68.800 ore de staționare a războaielor, timp în care se puteau realiza peste 200.000 mp țesături. Acum se asigură o aprovizionare corespunzătoare și se formează chiar o rezervă de urzeai și bătătură pentru trei zile la secția țesătorie. Serviciul mecanic șef se preocupă în prezent în mai mare măsură de remedierea defecțiunilor la electromotoare, în vederea reducerii staționării războaielor. — Știm că, sectoarele de producție au fost înzestrate cu utilaje moderne. Ce puteți să ne spuneți despre folosirea mașinilor la parametri proiectați ? — Față de primele luni ale anului, atît în filatură cît și în țesătorie, s-a îmbunătățit indicele de utilizare a mașinilor, în filatură s-a ajuns la 658 kilonumere la 1000 fuse/oră, iar la țesătorie 8012 bătăi război/oră, depășind prevederile planificate. Avem" (Continuare în pag. a 3-a) I. GAVRIL Mofturi ? Nu încerc să mă disculp, sunt tare pretențios. Mi-au spus-o mulți și la toți le dau dreptate. Dar nu sunt atît de pretențios, ci mai degrabă exigent, și asta în măsura în care pot să răspund la rîndu-mi exigențelor altora. Și cine cunoaște că pretențiile au devenit astăzi o necesitate se va rația părerilor mele. Ieșeam deunăzi dintr-un magazin — cotat de altfel printre cele cu prestigiu —■ împreună cu un vechi amic. Eu îmi cumpărasem trei kilograme de zahăr, el, un pachet de scorțișoară. El părea bucuros că și-a terminat cumpărăturile, eu nu. Pe amîndoi ne servise același vînzător și totuși mi se părea că omul cu halatul alb mă păcălise. Nu la preț, la cîntar nici atît. M-a păcălit crezînd că dacă are raftul plin cu de toate și că dacă el vinde și eu cumpăr, poate folosi tonul impoliteței. — Mișcă dom de mai repede, că mai sînt și alții... Evident, m-am supărat și i-am spus-o celui de după tejghea. Au fost destule cîteva vorbe aruncate necontrolat și pentru mine nu mai exista nici magazinul frumos, nici abundența de mărfuri, nici curățenia exemplară. La ce bun toate astea, dacă firul bunei-cuviințe s-a subțiat pînă la rupere ? — Să știi, mă admonestează amicul meu, n-ai procedat bine că te-ai supărat pentru atît lucru... Adică cum „atît lucru" ? E lipsit de importanță modul în care ești servit ? N-aș crede. în acel moment mă gindeam că n-ar fi rău dacă o dată cu marfa să 11 (Continuare în pag. a 3-a) GH. BERCEA I ÎN IZRUL I D= i AZI vmmmma Immmmmmmmmmm immaammr, mummmmm La baza rezultatelor — experiența înaintată. NOTE. O invitație. (pag. a 2-a) VIAȚA DE PARTID: Răspunderea comuniștilor. ARHEOLOGIE. Noi cercetări la Cucorăni. Festivalul filmului la sate. (pag. a 3-a) « Lăcătușul Pompiliu Prelipceanu, de la fabrica de confecții „Botoșani” lucrînd la reparatul unei mașini de cusut