Clopotul, 1967 (Anul 23, nr. 2013-2116)
1967-10-18 / nr. 2095
y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE,UNIȚI-VÂIF ORGAN al comitetului raional botoșani al pgr. Și AL sfatului POPULar raional Nr. 2095 ANUL XXIII | Miercuri 18 octombrie 1967 [ 4 PAGINI 20 BANI Program măreț de înflorire a României socialiste Proiectul Directivelor cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, corespunzător condițiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, reprezintă un amplu program de măsuri care vine să ridice pe o treaptă superioară eficiența întregii economii. Măsurile preconizate au ca scop esențial să asigure valorificarea mai intensă a superiorității economiei socialiste, a avantajelor planificării socialiste evidențiate cu pregnanță în întreaga dezvoltare economică a patriei noastre în anii noii orînduiri — să creeze condiții pentru stimularea și mai largă a priceperii, experienței și a inițiativei creatoare a oamenilor muncii. Acest important document care este supus dezbaterii publice a fost primit cu deosebit interes și de către oamenii muncii din orașul și raionul nostru. Scrisorile adresate redacției de oameni ai muncii de diferite profesii arată profunda impresie față de prevederile documentelor plenarei C.C. ai P. C. R. din 5 — 6 octombrie de aplicarea cărora depinde progresul continuu și eficiența rapidă și ridicată a activității economice, creșterea nivelului de trai al întregului popor. Äifti ÄiWÄ? II I Plenara comitetului raional de partid In ziua de 16 octombrie a avut loc plenara comitetului raional de partid cu activul. Tov. Dumitru Titiliuc, secretar al comitetului raional de partid, a prezentat referatul: „Preocuparea organelor și organizațiilor de partid și de stat pentru îmbunătățirea muncii politice și cultural-educative de masă”. La discuții au luat parte tov. Gheorghe Dupac, secretar al comitetului de partid din Trușești, Petru Ojoc, directorul Școlii generale din Santa Mare, Ioan Damian, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, Mihai Damian, președinte al comitetului executiv al sfatului popular Lunca, Dumitru Grindei, prim-secretar al comitetului raional U.T.C. și alții. Plenara a adoptat un plan de măsuri cu privire la desfășurarea muncii politice și cultural-educative de masă în perioada de iarnă. I PRIMII PE RAION cooperativele Intr-un ritm susținut se desfășoară semănatul și la alte unități. Unindu-și eforturile, cooperatorii și mecanizatorii din Sîntai Mare, Drislea, Răuseni, Dracșini și Bucecea se aflau luni la o distanță doar de 15 — 30 ha pînă la terminarea semănatului. La aceeași dată, în raionul nostru griul era însămînțat în procent de 83 la sută. ☆ Continuînd muncile agricole din actuala campanie, rezultatele se rotunjesc în cifre care cresc de la o zi la alta. Recoltatul cartofului s-a terminat în toate cooperativele agricole. Unitățile cooperatiste din Hlipiceni, Socrujeni, Bucecea, Dumești se apropie de sfîrșit cu desfăcatul porumbului. ☆ De la 11 — 17 octombrie, cantitățile de furaje însilozate au crescut doar cu un procent, realizîndu-se 71 la sută din planul de însilozări. Au terminat semănatul griului din Iuresti, Unteni si Todireni I I Cimp larg inițiativei economice Proiectul de Directive al C. C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, corespunzător condițiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României a avut un larg ecou în rîndul muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din uzină. Acest document de o mare însemnătate, se înscrie în contextul eforturilor permanente ale partidului și guvernului, desfășurate în perioada care Congresul a trecut de la al IX-lea al P.C.R. pentru promovarea în toate sectoarele de activitate a unor forme și metode menite să ducă mai departe experiența acumulată în procesul construcției socialiste în țara noastră, să valorifice potențialul și forța de muncă existentă. Sîntem ferm convinși că prin aplicarea prevederilor Directivelor vor fi valorificate mai intens avantajele și superioritatea inițiativa economiei noastre, și capacitatea creatoare a oamenilor muncii. Aceste grandioase măsuri au fost precedate de acțiunile întreprinse de partid și guvern pe linia organizării științifice a producției și a muncii, rentabilizarea tuturor întreprinderilor. Studiile întreprinse pe această linie în cadrul uzinei noastre ne-au convins că pe măsura trecerii la o abordare mai realistă a problemelor economiei, la examinarea atentă, profundă sunt identificate noi rezerve, noi posibilități de accelerare a progresului nostru economic și social. Noile măsuri ce se propun pentru perfecționarea organizării și conducerii economiei sunt indisolubil legate de centralismul democratic, principiul organizatoric fundamental statului nostru care asiguară o îmbinare armonioasă a conducerii pe bază de plan a activității economice și social-culturale de ansamblu cu acordarea de atribuții mai largi unită-Ing. AUGUSTIN CORDOȘ Directorul Uzinelor textile „Moldova”. (Continuare în pag. a 3-a) I la desfăcat. Prin tuburile semănătorii boabele de grîu se pun la germinație în uriașul „laborator" al naturii. Restanțierii campaniei Natura pare să fie harnică cu lucrătorii ogoarelor. Cooperatorii harnici dau zor cu strînsul recoltei și cu semănatul. La Copălău se însămînțau ultimele suprafețe cu gru. O parte dintre mecanizatori au fost repartizați să execute arături adinei de toamnă. La cele 350 ha arate în vară se adaugă 498 ha arături executate în aceste zile — spunea ing. agronom Dorel Micu. De pe 400 ha, porumbul este pus în scoșere și se lucrează intens Sunt rezultate care vorbesc despre răspunderea cu care consiliul de conducere al cooperativei agricole din Copălău a organizat munca în această campanie. Aspectele întîlnite în unele unități arată că vremea frumoasă îi incintă pe cei din consiliile de conducere și cadrele tehnice și lasă ca lucrările să se execute lent, la voia întîmplării. La Cristești, una se stabilește cînd se organizează munca și alta se face. De la începutul acestei campanii s-a lucrat zilnic numai cu 2 — 3 semănători și nu s-a realizat mai mult de 5 ha cu o semănătoare. Griul pentru sămînță este condiționat și tratat în aceeași zi cînd trebuie să se semene. In ziua de 15 octombrie nu a lucrat nici o semănătoare din cauză că nu a fost asigurată sămînța. Aici au mai rămas de semănat 191 ha și sămînța de grîu nu era încă condiționată. Ce fel de probe au fost trimise la Laboratorul din Botoșani ? Evident, din griul ales la masa de lucru a specialiștilor sau din alte loturi de sămînță. Ritmul în care se desfășoară strînsul recoltelor la această unitate, arată că brigadierii fac ce vor, iar (Continuare în pag. a 3-a) I. GAVRIL I o Secvență din magazinul central cu autoservire. Foto: RADU GLIGOR OM, FAMILIE, SOCIETATE Să mă ierți că-ți fac necazuri Verbul a ierta se întîlnește destul de frecvent în vocabularul uzual al unei familii sau colectivități, este un component de bază al discuțiilor între virtutea lui de oameni. Ia reînnoadă prietenii pe cale de „subțiere”, se reiau bunele relații stabilite în contextul vieții în comun, cînd atenția reciprocă între cel care a greșit și cel care este afectat de greșeală se accentuează, se ajunge, de cele mai multe ori, la diminuarea sau uitarea totală a conflictului. Iertarea presupune, înainte de toate, o recunoaștere cinstită a faptelor care au dus la nemulțumiri și angajamentul sincer a părții vinovate, bazat pe hotărîrea fermă de îndreptare. Dar unii oameni, eliberați voluntar de remușcarea pentru propriile fapte reprobabile, încearcă să dirijeze înțelesul acestui plastic cuvînt în direcții convenabile lor, folosindu-l ca paravan pentru scopurile lor meschine. „... Iartă-mă că-ți fac neplăceri și ai zile fripte din cauza asta, că-ți întunec viața cu gesturi pe care le derulez de pe ghemul răutății și egoismului, că-ți pregătesc dinainte pilulele amare, anume pentru a-ți face zob bruma de fericire pe care ți-am promis-o cînd ți-am cerut mina în căsătorie...“, iată o mostră de „recunoaștere" a unor fapte reprobabile. Ion Chitaru, fost salariat la fabrica de confecții, e un om ca oricare altul. Pe stradă sau la locul de GA BERCEA (Continuare în pag. a 2-a) O ploaie de scîntei strălucitoare aureola parcă chipul sudorilor ce lucrau concentrați, mînuind cu dibăcie aparatul. Ascultam explicațiile tov. Dumitru Sondhat, secretarul organizației de partid, care mă însoțea prin sectoare, dar atenția îmi era atrasă mai mult de un sudor ce se detașa net de ceilalți din grup, nu numai ca prezență fizică, ci și prin îndemînarea, ușurința cu care lucra. Era mărunțel și subțire incit, prin contrast, salopeta, șorțul și mănușile de protecție păreau prea mari. Tocmai mă pregăteam să renunț la priveliștea aceea antrenantă, cînd „mărunțelul" care se întorsese cu fața spre noi, își ridică masca și se adresă cu cea mai veritabilă voce de femeie către secretar. — Știți cumva cum au ieșit țevile de irigat la presiune ? Așadar, sudorul acesta atît de priceput, care atrăgea atenția este o femeie. Desigur, în alte locuri de muncă, n-ar părea surprinzător. Dar aici, la Uzina de reparații, unde pretutindeni lucrează bărbați, — meseriile fiind de așa natură — apariția aceasta era neașteptată. Pe sudoriță o cheamă Constanța și este soția... sudorului Dumitru Negru. A adus-o tocmai de la Reșița, unde lucrau amîndoi. Dorul de meleagurile natale, de părinți, l-au atras spre casă. Soția l-a urmat cu încredere și dragoste. Dumitru s-a încadrat la Uzina de reparații în meseria sa : mecanic montator. In urmă cu doi ani însă, cînd a văzut cîtă nevoie era de sudori la noul sortiment — țevile pentru irigat — s-a „recalificat“ — cum singur mărturisește. Soția îl lăuda de parcă făcusese cine știe ce ispravă : „Vezi câ de frumoasă e meseria de sudor ?“. Și iată-i acum împreună la același loc de muncă. Constanța, care cunoștea numai sudura electrică, s-a specializat aici în sudura autogenă. Acum și ea perfecționează și soțul își continuu cunoștințele. Amîndoi lucrează la operațiile de bază. De felul cum execută ei sudura la cuplaje, depinde rezistența conductelor. Cunoscînd acest lucru ei își fac conștiincios datoria. Am întrebat-o glumind pe Constanța. — Nu cumva sînteți în întrecere cu soțul? — „Sîntem de toți 17 sudori. Sigur că ne întrecem între noi și pentru depășirea planului și pentru calitate. Dorim doar cu toții să ne autodepășim“. Vorbele Constanței concordă cu faptele ei. — Soții Negrii se bucură de stima colectivului uzinei nu numai pentru că muncesc cu tragere de inimă, sunt disciplinați și întotdeauna se oferă să lucreze acolo unde răspunderea sau cerințele sunt mai mari, ci și fiindcă sunt foarte prietenoși cu colegii, respectuoși. E. TRUFIN ÎNSEMNĂRI împreună zi de zi