Clopotul, 1967 (Anul 23, nr. 2013-2116)

1967-10-18 / nr. 2095

y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE,UNIȚI-VÂI­F ORGAN al comitetului raional botoșani al pgr. Și AL sfatului POPUL­ar raional Nr. 2095 ANUL XXIII | Miercuri 18 octombrie 1967 [ 4 PAGINI 20 BANI Program măreț de înflorire a României socialiste Proiectul Directivelor cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, cores­punzător condițiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, reprezintă un amplu program de măsuri care vine să ridice pe o treaptă superioară eficiența întregii economii. Măsurile preconizate au ca scop esențial să asi­gure valorificarea mai intensă a superiorității econo­miei socialiste, a avantajelor planificării socialiste­ evi­­dențiate cu pregnanță în întreaga dezvoltare econo­mică a patriei noastre în anii noii orînduiri — să creeze condiții pentru stimularea și mai largă a price­perii, experienței și a inițiativei creatoare a oamenilor muncii. Acest important document care este supus dezbaterii publice a fost primit cu deosebit interes și de către oamenii muncii din orașul și raionul nostru. Scrisorile adresate redacției de oameni ai muncii de diferite profesii arată profunda impresie față de prevederile documentelor plenarei C.C. ai P. C. R. din 5 — 6 octombrie de aplicarea cărora depinde pro­gresul continuu și eficiența rapidă și ridicată a activi­tății economice, creșterea nivelului de trai al între­gului popor. Äifti ÄiWÄ? II I Plenara comitetului raional de partid In ziua de 16 octom­brie a avut loc plenara comitetului raional de partid cu activul. Tov. Dumitru Titiliuc, secre­tar al comitetului raional de partid, a prezentat re­feratul: „Preocuparea or­ganelor și organizațiilor de partid și de stat pen­tru îmbunătățirea muncii politice și cultural-educa­tive de masă”. La discuții au luat parte tov. Gheorghe Du­­pac, secretar al comite­tului de partid din Tru­­șești, Petru Ojoc, direc­torul Școlii generale din Santa Mare, Ioan Da­mian, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, Mihai Damian, președin­te al comitetului execu­tiv al sfatului popular Lunca, Dumitru Grindei, prim-secretar al comite­tului raional U.T.C. și alții. Plenara a adoptat un plan de măsuri cu pri­vire la desfășurarea muncii politice și cultu­ral-educative de masă în perioada de iarnă. I PRIMII PE RAION cooperativele Intr-un ritm susținut se desfășoară semănatul și la alte unități. Unindu-și e­­forturile, cooperatorii și mecanizatorii din Sîntai Mare, Drislea, Răuseni, Dracșini și Bucecea se a­flau luni la o distanță doar de 15 — 30 ha pînă la ter­minarea semănatului. La aceeași dată, în raio­nul nostru griul era însă­­mînțat în procent de 83 la sută. ☆ Continuînd muncile agri­cole din actuala campanie, rezultatele se rotunjesc în cifre care cresc de la o zi la alta. Recoltatul cartofu­lui s-a terminat în toate cooperativele agricole. Uni­tățile cooperatiste din Hli­­piceni, Socrujeni, Bucecea, Dumești se apropie de sfîrșit cu desfăcatul po­rumbului. ☆ De la 11 — 17 octom­brie, cantitățile de furaje însilozate au crescut doar cu un procent, realizîn­­du-se 71 la sută din planul de însilozări. Au terminat semănatul griului din Iuresti, Unteni si Todireni I I Cimp larg inițiativei economice Proiectul de Directive al C. C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conduce­rii și planificării economi­ei naționale, corespunzător condițiilor noii etape de dezvoltare socialistă a Ro­mâniei a avut un larg ecou în rîndul muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor din uzină. Acest docu­ment de o mare însemnă­tate, se înscrie în contex­tul eforturilor permanente ale partidului și guvernu­lui, desfășurate în perioa­da care Congresul a trecut de la al IX-lea al P.C.R. pentru promovarea în toate sectoarele de acti­vitate a unor forme și me­tode menite să ducă mai departe experiența acu­mulată în procesul con­strucției socialiste în țara noastră, să valorifice po­tențialul și forța de muncă existentă. Sîntem ferm convinși că prin aplicarea prevederilor Directivelor vor fi valorificate mai in­tens avantajele și superio­ritatea inițiativa economiei noastre, și capacitatea creatoare a oamenilor mun­cii. Aceste grandioase mă­suri au fost precedate de acțiunile întreprinse de partid și guvern pe linia organizării științifice a producției și a muncii, rentabilizarea tuturor în­treprinderilor. Studiile în­treprinse pe această linie în cadrul uzinei noastre ne-au convins că pe măsura tre­cerii la o abordare mai realistă a problemelor e­­conomiei, la examinarea a­­tentă, profundă sunt iden­tificate noi rezerve, noi posibilități de accelerare a progresului nostru econo­mic și social. Noile măsuri ce se pro­pun pentru perfecționarea organizării și conducerii e­­conomiei sunt indisolubil legate de centralismul de­mocratic, principiul orga­nizatoric fundamental statului nostru care asigu­a­ră o îmbinare armonioasă a conducerii pe bază de plan a activității economi­ce și social-culturale de ansamblu cu acordarea de atribuții mai largi unită-Ing. AUGUSTIN CORDOȘ Directorul Uzinelor textile „Moldova”. (Continuare în pag. a 3-a) I la desfăcat. Prin tuburile semănătorii boabele de grîu se pun la germinație în uriașul „laborator" al naturii. Restanțierii campaniei Natura pare să fie ha­rni­­că cu lucrătorii ogoarelor. Cooperatorii harnici dau zor cu strînsul recoltei și cu semănatul. La Copă­lău se însămînțau ultimele suprafețe cu gru. O parte dintre mecanizatori au fost repartizați să execute ară­turi adinei de toamnă.­­ La cele 350 ha arate în vară se adaugă 498 ha arături executate în aceste zile — spunea ing. agro­nom Dorel Micu. De pe 400 ha, porumbul este pus în s­coșere și se lucrează intens Sunt rezultate care vor­besc despre răspunderea cu care consiliul de con­ducere al cooperativei a­­gricole din Copălău a or­ganizat munca în această campanie. Aspectele întîlnite în u­­nele unități arată că vre­mea frumoasă îi incintă pe cei din consiliile de con­ducere și cadrele tehnice și lasă ca lucrările să se execute lent, la voia în­­tîmplării. La Cristești, una se stabilește cînd se orga­nizează munca și alta se face. De la începutul a­­cestei campanii s-a lucrat zilnic numai cu 2 — 3 se­mănători și nu s-a realizat mai mult de 5 ha cu o se­mănătoare. Griul pentru sămînță este condiționat și tratat în aceeași zi cînd trebuie să se semene. In ziua de 15 octombrie nu a lucrat nici o semănătoare din cauză că nu a fost a­­sigurată sămînța. Aici au mai rămas de semănat 191 ha și sămînța de grîu nu era încă condiționată. Ce fel de probe au fost trimi­se la Laboratorul din Bo­toșani ? Evident, din griul ales la masa de lucru a specialiștilor sau din alte loturi de sămînță. Ritmul în care se desfă­șoară strînsul recoltelor la această unitate, arată că brigadierii fac ce vor, iar (Continuare în pag. a 3-a) I. GAVRIL I o Secvență din magazinul central cu autoservire. Foto: RADU GLIGOR OM, FAMILIE, SOCIETATE Să mă ierți că-ți fac necazuri V­erbul a ierta se în­­tîlnește destul de frecvent în vocabula­rul uzual al unei familii sau colectivități, este un component de bază al dis­cuțiilor între virtutea lui de oameni. Ia reînnoadă prietenii pe cale de „sub­­țiere”, se reiau bunele re­lații stabilite în contextul vieții în comun, cînd a­­tenția reciprocă între cel care a greșit și cel care este afectat de greșeală se accentuează, se ajunge, de cele mai multe ori, la di­minuarea sau uitarea tota­lă a conflictului. Iertarea presupune, înainte de toa­te, o recunoaștere cinstită a faptelor care au dus la nemulțumiri și angajamen­tul sincer a părții vinova­te, bazat pe hotărîrea fer­mă de îndreptare. Dar unii oameni, eliberați voluntar de remușcarea pentru pro­priile fapte reprobabile, în­cearcă să dirijeze înțelesul acestui plastic cuvînt în direcții convenabile lor, fo­­losindu-l ca paravan pen­tru scopurile lor meschine. „... Iartă-mă că-ți fac ne­plăceri și ai zile fripte din cauza asta, că-ți întunec viața cu gesturi pe care le derulez de pe ghemul rău­tății și egoismului, că-ți pregătesc dinainte pilulele amare, anume pentru a-ți face zob bruma de fericire pe care ți-am promis-o cînd ți-am cerut mina în căsătorie...“, iată o mostră de „recunoaștere" a unor fapte reprobabile. Ion Chitaru, fost salariat la fabrica de confecții, e un om ca oricare altul. Pe stradă sau la locul de GA BERCEA (Continuare în pag. a 2-a) O ploaie de scîntei strălucitoare aureo­la parcă chipul su­dorilor ce lucrau concen­trați, mînuind cu dibăcie aparatul. Ascultam explicațiile tov. Dumitru Sondhat, secretarul organizației de partid, care mă însoțea prin sectoare, dar aten­ția îmi era atrasă mai mult de un sudor ce se detașa net de ceilalți din grup, nu numai ca pre­zență fizică, ci și prin în­­demînarea, ușurința cu care lucra. Era mărun­țel și subțire incit, prin contrast, salopeta, șorțul și mănușile de protecție păreau prea mari. Tocmai mă pregă­team să renunț la pri­veliștea aceea antrenan­tă, cînd „mărunțelul" care se întorsese cu fața spre noi, își ridică masca și se adresă cu cea mai veritabilă voce de femeie către secretar. — Știți cumva cum au ieșit țevile de irigat la presiune ? Așadar, sudorul acesta atît de priceput, care a­­trăgea atenția este o fe­meie. Desigur, în alte lo­curi de muncă, n-ar pă­rea surprinzător. Dar a­­ici, la Uzina de reparații, unde pretutindeni lu­crează bărbați, — mese­riile fiind de așa natu­ră — apariția aceasta e­­ra neașteptată. Pe sudoriță o cheamă Constanța și este soția... sudorului Dumitru Ne­gru­. A adus-o tocmai de la Reșița, unde lucrau a­­mîndoi. Dorul de melea­gurile natale, de părinți, l-au atras spre casă. So­ția l-a urmat cu încrede­re și dragoste. Dumitru s-a încadrat la Uzina de reparații în meseria sa : mecanic montator. In ur­mă cu doi ani însă, cînd a văzut cîtă nevoie era de sudori la noul sorti­ment — țevile pentru i­­rigat — s-a „recalificat“ — cum singur mărturi­sește. Soția îl lăuda de parcă făcusese cine știe ce ispravă : „Vezi câ­ de frumoasă e meseria de sudor ?“. Și iată-i acum împreu­nă la același loc de mun­că. Constanța, care cu­noștea numai sudura e­lectrică, s-a specializat aici în sudura autogenă. Acum și ea perfecționează și soțul își continuu cunoștințele. Amîndoi lu­crează la operațiile de bază. De felul cum exe­cută ei sudura la cupla­je, depinde rezistența conductelor. Cunoscînd­ a­­cest lucru ei își fac con­știincios datoria. Am întrebat-o glumind pe Constanța. — Nu cumva sînteți în întrecere cu soțul? — „Sîntem de toți 17 su­dori. Sigur că ne între­­cem între noi și pentru depășirea planului și pentru calitate. Dorim doar cu toții să ne auto­­depășim“. Vorbele Constanței concordă cu faptele ei. — Soții Negrii se bu­cură de stima colectivu­lui uzinei nu numai pentru că muncesc cu tragere de inimă, sunt disciplinați și întotdeau­na se oferă să lucreze a­­colo unde răspunderea sau cerințele sunt mai mari, ci și fiindcă sunt foarte prietenoși cu co­legii, respectuoși. E. TRUFIN ÎNSEMNĂRI împreună zi de zi

Next