Clopotul, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 2117-2165)

1968-01-03 / nr. 2117

CLOPOTUL PAGINA 2 Satul viitor pe planșetă In biroul serviciului de proiectare de la sfatul popular raional vorbim despre sistematizare, despre viitoarele localități rurale, îmi stăruie in minte, pline de sentimentul ist­oriei, cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. rostite la tribuna Con­ferinței Naționale. „Ținînd seama de fap­tul că în țara noastră circa 60 la sută din totalul­ populației locuiește în mediul rural, o mare importanță pentru progre­sul social - general prezintă dezvoltarea armonioasă a comunelor și satelor, înflo­rirea vieții economice și social - politice a acestora”. Ecoul lor alergînd cu viteza sunetului a străbătut sonor inimile tutu­ror oamenilor, prelungindu-se departe în timp. Cuvintele s-au retras calme și discuția se sfîrșise. Mina suplă a proiectantei îmi întinse în față niște hărți. Una­, două... cinci. Am citit apoi pe frontispi­ciul lor nume cunoscute : Albești, Lunca, Leorda, Corni, Vlădeni... Fantezia proiec­tanților, conve­rtită în aceste hărți, ne-a dat o imagine opulentă a aceea ce va în­semna satul de mîine. Semnele topografice au aici valoarea unor obiective social - culturale ce se vor înălța în contextul satului contemporan, conferindu-i dimen­siunile unei unități administrative puter­nice. Acest reviriment va crea posibilita­tea valorificării intense a resurselor ma­teriale și umane din mediul rural. Urmărind pe hartă artera imaculată a visului, prin păienjenișul de linii desco­păr noi școli și cămine culturale prin care știința și cultura vor spori caratele înțelepciunii săteanului. Undeva zăresc impunătorul magazin sătesc prin care di­versitatea mărf­urilor va ajunge și se va orîndui în casele cu miros de pline proas­pătă de grîu și busuioc. Dincoace sînt plasate atelierele meșteșugărești care vor răspunde cerințelor utilității publice. Brutăria și baia, parcul și grădinița, re­țelele electrice și de apă sînt elemente ale civilizației moderne care se vor afir­ma pe firmamentul vieții satului, apropi­ind-o de confortul așezărilor urbane. Gravitînd în jurul centrului civic, satul îl văd frumos, sistematizat, învăluit în aura comunismului. Mi-am desprins privirile de pe hărți și am zărit-o la planșetă pe proiectanta Andreea Moldovan. Mina albă cu degete de pianistă înscria pe hîrtia de calc un joc superb de linii. Sub privirea ei pro­fundă și învăluitoare se năștea din ge­nunea visului proiectul de sistematizare a unui alt sat. Alături, Georgeta Ionescu și Octav Drăgan își filtrau ideile peste alte proiecte. Aici se naște configurația viitorului sat socialist. A. MARIN Tehniciană constructor Georgeta Io­­nescu de la serviciul sistematizare a sfatului popular raional lucrînd la planșetă. i Revelion (Urmare din pag. l-a)­matori. Urmează inspirate­le momente vesele, debutul in muzica ușoară sau populară și... dansul. ☆ Tîrziu în noapte, pe strada Petru Rareș, cău­tăm casa zidarului Victor Agache, șef de echipă 1a­ Grupul nr. 1 de șantiere din localitate. L-am găsit cu familia în jurul mesei cinstind pentru anul sosit abia de două ore. — Facem revelionul în familie... Timpul meu, știți, il petrec numai pe șantier. Anul trecut am primit la recepție pentru lucrările executate de echipa mea numai calificativele de „foarte bine“. E vorba de noua școală cu 16 săli de clasă din Oborul vechi și mai multe apartamente din cvartalul „M. Emines­­cu“. — Care vă sunt dorin­țele ? — Să conduc cea mai bună echipă de zidari din întreprindere, să-mi men­țin locul bun în întrecerea socialistă și... să fim sănă­toși. ☆ La Roma, 160 de țărani cooperatori și intelectuali din comună sărbătoresc împreună revelionul. După miezul nopții, la căminul cultural au venit soliști vocali și instrumentiști, Căiuții și Banda lui Jianu. Vinul „de Roma” învese­lește inimile, atmosfera este sărbătorească. ★ In seara de revelion, la Bucecea, sala mare a clu­bului muncitoresc este pli­nă de muncitori și tehni­cieni de la fabrica de za­hăr „Șiretul“. Momentele vesele se succed, soliștii vocali, obiceiurile tradițio­nale de Anul Nou încîntă. Se ridică paharele pentru cei care sînt prezenți la această oră la datorie în fabrică, urmărind procesul de fabricare a zahărului, pentru succese și fericire. ★ In colectiv sau în fami­lie, oamenii muncii din o­­rașul și raionul Botoșani au întîmpinat cu optimism Anul Nou. Programe artistice Corespondenții voluntari Constantin Ciubotaru, Va­sile N. Ionescu, Ciortac și alții au Romeo scris ziarului nostru despre ma­nifestările care au vut loc în satele Ștefănești, Bobu­­lești și Drislea, consacrate aniversării Republicii. La căminul cultural din Ștefănești a avut loc o seară de poezie româneas­că închinată Republicii, iar pe scena căminului cultural din Bobulești s-a prezentat un program ar­tistic care s-a încheiat cu montajul literar - muzical „Te slăvim Românie“. Un reușit montaj literar - mu­zical intitulat „Republica Socialistă România, scum­pa noastră patrie” — a avut loc și la Drislea. Carnavalul pionieresc C­arnavalul pionieresc care a avut loc în școlile din orașul nostru a oferit participan­ților momente de neuitat. ...Sala de la Școala ge­nerală nr. 4, deosebit de frumos împodobită cu ghirlande colorate, globuri, figurine, dă impresia unui adevărat palat de basm. Sunetul trompetiștilor a­­nunță deschiderea carna­valului. Pe scenă, un de­cor de iarnă. Se prezintă dansuri tradiționale. Un moment semnificativ l-a constituit sosirea Anului Nou 1968, însoțit de Feți Frumoși și Ilene Cosînze­­ne. Poștașul carnavalului Onceru Constantin din cla­sa a VI-a , anunță sosi­rea unei telegrame prin care invită toate măștile la parada costumelor. De altfel, tema carnavalului se intitulează „Feeria perso­najului preferat“. Cele mai frumoase costume au fost premiate. Deosebit de frumos a fost dansul măștilor și la carnavalul pionierilor de la Școala generală nr. 8. De asemenea, au plăcut tradiționalele jocuri Călu­ții, Capra, Ursul. Buna dispoziție a participanților, la carnaval a fost întreți­nută și de reușitele mo­mente vesele. Cîntecul și jocul a cu­prins întreaga asistență prezentă la carnaval și la Școala generală nr. 2. Doi pionieri îmbrăcați în uni­forme, purtînd pe cap coifuri, aveau misiunea de a primi invitații. Surpriză și multă bucurie au stîrnit urătorii care au prezentat plugușorul pionierilor. Du­pă aceea toți s-au strîns în hore vesele. Programul carnavalului a cuprins și unele con­cursuri, cum ar fi „Cel mai bun dansator“, „Cel mai bun interpret“. Cu în­delungi aplauze au fost răsplătite surprizele pre­gătite de cîteva detașamen­te. Amintim momente din „Scufița roșie”, „A fost odată ca-n povești“, „Ba­lada unui greier mic“, „Cei trei mușchetari“ etc. Clipe plăcute, de neuitat au petrecut la carnaval e­­levii. V. ONICIUC 1 Expoziție de desen și lucrări de atelier D­eschisă în cinstea aniversării Repu­blicii, expoziția de desen și lucrări de ate­lier reprezintă un sincer salut patriei libere, recu­noștință partidului trans­misă din partea tuturor pionierilor și școlarilor din orașul și raionul nostru. Expoziția cuprinde un bogat material de artă plastică, desen, compozi­ții, planșe decorative, lucrări de mînă, țesături, albume. Individual, dar mai a­­les pe școli, se pot dis­tinge caracteristici spe­cifice de lucru în func­ție de scopul propus. Lu­crările Liceului de muzi­că și arte plastice re­nunță la contururi vigu­roase și tonuri intense spre a urmări armoniile diluate și pastelate. A­­ceasta rezultă din lucră­rile elevilor Dracșanu Vasile, clasa a VI-a B și Gheorghiță Eva, clasa a VII-a A. Cercul de pic­tură a Casei pionierilor alternează de la colori­tul viu al florilor elevilor Ghineț Laurențiu și Io­sif, pînă la griurile reci ale iernii din peisajul Adinei Marian. Liceele „M. Eminescu“ și „A. T. Laurian“, pre­­zentînd lucrări cu struc­turi opuse, ne îndeamnă să credem că eleve ca Bucșă Liliana, clasa a VI-a A și Vahnoveanu Adriana, clasa a V-a A, semnează în peisaje și compoziții mesajul promisiunea unor consu­li crate coloriste. Celelalte școli sunt re­prezentate de lucrări frumoase. Se remarcă în mod deosebit lucrările e­­levilor Agrigoroaie Je­­nița, clasa a VIII-a și Vicoveanu Valentina, clasa a VI-a, de la Școa­la generală nr. 4, Iar­­covschi Ilie de la Școala generală nr. 7. Lucrările școlilor gene­rale din raion aduc de pe meleagurile comune­lor tradiții, sensibilități, traiul nou prin linii și culori frumos armoniza­te și echilibrate. Dintre lucrările cu deosebite ca­lități merită amintite cele prezentate de școli­le generale din Cristești, Todireni și ale elevilor din Bucecea. Alături de desene, compoziții și frumoase planșe decorative sunt prezentate țesături cu motive naționale execu­tate de elevele Liceului din Dumbrăveni, albume geografice ca cel al uni­tății de pionieri din Corni. Cu un deosebit simț artistic sunt lucrate și numeroase carpete și mileuri. Se disting lu­crările elevilor Ivanov Cristina și Adoreanu Ro­­dica de la Școala gene­rală nr. 2. Prof. V. FOCA Liceul „M. Eminescu" O parte din exponatele expoziției pionierești. f I ]X I înflorirea și statornicirea unei vieți muzicale în ora­șul Botoșani este o proble­mă care se cere rezolvată de urgență, mai ales că o­­rașul nostru deține unul din factorii principali a soluționării dezideratului, existența unei orchestre simfonice. Și dacă a­­cest colectiv artistic încă nu este cunoscut de un larg public, reali­zările sale de certă va­loare din ultima vreme ne impune să ne îndreptăm toată atenția cuvenită, să facem tot ce ne stă în pu­tință pentru a ne apropia de sala de concert. Sus­țin afirmația amintită, gîn­­dindu-mă în special la ul­timele concerte susținute de filarmonica botoșănea­­nă care s-au ridicat la o înaltă ținută artistică, de­monstrând potențialul pe care-l posedă orchestra în colaborarea unor artiști de prestigiu ca Arta Florescu, Krimhilda Cristescu, Paul Staicu și mai ales a maes­trului Constantin Țurcanu. Mi-aș îndrepta atenția a­­supra interpretării Simfo­niei a IlI-a „Eroica" de Beethoven la a cărui „fine“ publicul aplauda frenetic (cred că este cea mai bună interpretare ce s-a realizat Botoșani) sub vreodată la conducerea dirijorului Constantin Țur­canu, artist de reputație mondială (a dirijat la Mi­lano, Paris, New York etc.). Dirijorul Constantin Țurcanu ne-a declarat la sfîrșitul concertului : — Orchestra posedă mari posibilități de a pro­gresa. Sunt foarte mulțu­mit de realizare și-mi ex­prim toată încrederea în viitorul Filarmonicii din Botoș­ani. Dar nu putem cita aces­te concerte care au con­stituit o revelație pentru P’ib’ic­m­­ă să amintim de temner­ tura scăzută care a determinat pe bieții spec­tatori (unii au părăsit sa­la) să-și pună paltoanele să nu tremure. Este desi­gur o notă proastă la adre­sa conducerii celor două instituții, Teatrul „M. Emi­nescu“ și Filarmonica, care au manifestat dezinteres în pregătirea sălii de specta­cole. Analizînd situația reală a vieții muzicale din Botoșani se desprind anu­mite concluzii care trebuie să stea în fața colectivului și a celor ce au datoria să-l sprijine. Filarmonica din Botoșani va trebui să ini­țieze o muncă de „alfabe­tizare“ a maselor largi de spectatori cu acest gen de muzică prin concerte - lec­ții, audiții explicative, spectacole de foarte bună calitate. Ne întrebăm pe bună dreptate cîți dintre profesorii, părinții și elevii Liceului de muzică din lo­calitate participă în mod regulat la concertele sim­fonice ? Pentru ce se pre­gătesc acești elevi ? Publicul botoșănean va trebui să manifeste o pre­ocupare susținută apropierea față de pentru gen de muzică prin acest pre­zența la concerte cît și prin propuneri care să le vină în ajutorul formării unei culturi muzicale. A­­vînd în vedere existența premizelor necesare dez­voltării unei vieți muzicale în orașul Botoșani, ziarul „Clopotul” își propune să întreprindă anchete în rîndul spectatorilor menite să contribuie la atragerea unui public mai larg la viața muzicală a orașului. Prof. S. AILENEI Viața muzicală a orașului

Next