Clopotul, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 2117-2165)
1968-01-03 / nr. 2117
CLOPOTUL PAGINA 2 Satul viitor pe planșetă In biroul serviciului de proiectare de la sfatul popular raional vorbim despre sistematizare, despre viitoarele localități rurale, îmi stăruie in minte, pline de sentimentul istoriei, cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. rostite la tribuna Conferinței Naționale. „Ținînd seama de faptul că în țara noastră circa 60 la sută din totalul populației locuiește în mediul rural, o mare importanță pentru progresul social - general prezintă dezvoltarea armonioasă a comunelor și satelor, înflorirea vieții economice și social - politice a acestora”. Ecoul lor alergînd cu viteza sunetului a străbătut sonor inimile tuturor oamenilor, prelungindu-se departe în timp. Cuvintele s-au retras calme și discuția se sfîrșise. Mina suplă a proiectantei îmi întinse în față niște hărți. Una, două... cinci. Am citit apoi pe frontispiciul lor nume cunoscute : Albești, Lunca, Leorda, Corni, Vlădeni... Fantezia proiectanților, convertită în aceste hărți, ne-a dat o imagine opulentă a aceea ce va însemna satul de mîine. Semnele topografice au aici valoarea unor obiective social - culturale ce se vor înălța în contextul satului contemporan, conferindu-i dimensiunile unei unități administrative puternice. Acest reviriment va crea posibilitatea valorificării intense a resurselor materiale și umane din mediul rural. Urmărind pe hartă artera imaculată a visului, prin păienjenișul de linii descopăr noi școli și cămine culturale prin care știința și cultura vor spori caratele înțelepciunii săteanului. Undeva zăresc impunătorul magazin sătesc prin care diversitatea mărfurilor va ajunge și se va orîndui în casele cu miros de pline proaspătă de grîu și busuioc. Dincoace sînt plasate atelierele meșteșugărești care vor răspunde cerințelor utilității publice. Brutăria și baia, parcul și grădinița, rețelele electrice și de apă sînt elemente ale civilizației moderne care se vor afirma pe firmamentul vieții satului, apropiind-o de confortul așezărilor urbane. Gravitînd în jurul centrului civic, satul îl văd frumos, sistematizat, învăluit în aura comunismului. Mi-am desprins privirile de pe hărți și am zărit-o la planșetă pe proiectanta Andreea Moldovan. Mina albă cu degete de pianistă înscria pe hîrtia de calc un joc superb de linii. Sub privirea ei profundă și învăluitoare se năștea din genunea visului proiectul de sistematizare a unui alt sat. Alături, Georgeta Ionescu și Octav Drăgan își filtrau ideile peste alte proiecte. Aici se naște configurația viitorului sat socialist. A. MARIN Tehniciană constructor Georgeta Ionescu de la serviciul sistematizare a sfatului popular raional lucrînd la planșetă. i Revelion (Urmare din pag. l-a)matori. Urmează inspiratele momente vesele, debutul in muzica ușoară sau populară și... dansul. ☆ Tîrziu în noapte, pe strada Petru Rareș, căutăm casa zidarului Victor Agache, șef de echipă 1a Grupul nr. 1 de șantiere din localitate. L-am găsit cu familia în jurul mesei cinstind pentru anul sosit abia de două ore. — Facem revelionul în familie... Timpul meu, știți, il petrec numai pe șantier. Anul trecut am primit la recepție pentru lucrările executate de echipa mea numai calificativele de „foarte bine“. E vorba de noua școală cu 16 săli de clasă din Oborul vechi și mai multe apartamente din cvartalul „M. Eminescu“. — Care vă sunt dorințele ? — Să conduc cea mai bună echipă de zidari din întreprindere, să-mi mențin locul bun în întrecerea socialistă și... să fim sănătoși. ☆ La Roma, 160 de țărani cooperatori și intelectuali din comună sărbătoresc împreună revelionul. După miezul nopții, la căminul cultural au venit soliști vocali și instrumentiști, Căiuții și Banda lui Jianu. Vinul „de Roma” înveselește inimile, atmosfera este sărbătorească. ★ In seara de revelion, la Bucecea, sala mare a clubului muncitoresc este plină de muncitori și tehnicieni de la fabrica de zahăr „Șiretul“. Momentele vesele se succed, soliștii vocali, obiceiurile tradiționale de Anul Nou încîntă. Se ridică paharele pentru cei care sînt prezenți la această oră la datorie în fabrică, urmărind procesul de fabricare a zahărului, pentru succese și fericire. ★ In colectiv sau în familie, oamenii muncii din orașul și raionul Botoșani au întîmpinat cu optimism Anul Nou. Programe artistice Corespondenții voluntari Constantin Ciubotaru, Vasile N. Ionescu, Ciortac și alții au Romeo scris ziarului nostru despre manifestările care au vut loc în satele Ștefănești, Bobulești și Drislea, consacrate aniversării Republicii. La căminul cultural din Ștefănești a avut loc o seară de poezie românească închinată Republicii, iar pe scena căminului cultural din Bobulești s-a prezentat un program artistic care s-a încheiat cu montajul literar - muzical „Te slăvim Românie“. Un reușit montaj literar - muzical intitulat „Republica Socialistă România, scumpa noastră patrie” — a avut loc și la Drislea. Carnavalul pionieresc Carnavalul pionieresc care a avut loc în școlile din orașul nostru a oferit participanților momente de neuitat. ...Sala de la Școala generală nr. 4, deosebit de frumos împodobită cu ghirlande colorate, globuri, figurine, dă impresia unui adevărat palat de basm. Sunetul trompetiștilor anunță deschiderea carnavalului. Pe scenă, un decor de iarnă. Se prezintă dansuri tradiționale. Un moment semnificativ l-a constituit sosirea Anului Nou 1968, însoțit de Feți Frumoși și Ilene Cosînzene. Poștașul carnavalului Onceru Constantin din clasa a VI-a , anunță sosirea unei telegrame prin care invită toate măștile la parada costumelor. De altfel, tema carnavalului se intitulează „Feeria personajului preferat“. Cele mai frumoase costume au fost premiate. Deosebit de frumos a fost dansul măștilor și la carnavalul pionierilor de la Școala generală nr. 8. De asemenea, au plăcut tradiționalele jocuri Căluții, Capra, Ursul. Buna dispoziție a participanților, la carnaval a fost întreținută și de reușitele momente vesele. Cîntecul și jocul a cuprins întreaga asistență prezentă la carnaval și la Școala generală nr. 2. Doi pionieri îmbrăcați în uniforme, purtînd pe cap coifuri, aveau misiunea de a primi invitații. Surpriză și multă bucurie au stîrnit urătorii care au prezentat plugușorul pionierilor. După aceea toți s-au strîns în hore vesele. Programul carnavalului a cuprins și unele concursuri, cum ar fi „Cel mai bun dansator“, „Cel mai bun interpret“. Cu îndelungi aplauze au fost răsplătite surprizele pregătite de cîteva detașamente. Amintim momente din „Scufița roșie”, „A fost odată ca-n povești“, „Balada unui greier mic“, „Cei trei mușchetari“ etc. Clipe plăcute, de neuitat au petrecut la carnaval elevii. V. ONICIUC 1 Expoziție de desen și lucrări de atelier Deschisă în cinstea aniversării Republicii, expoziția de desen și lucrări de atelier reprezintă un sincer salut patriei libere, recunoștință partidului transmisă din partea tuturor pionierilor și școlarilor din orașul și raionul nostru. Expoziția cuprinde un bogat material de artă plastică, desen, compoziții, planșe decorative, lucrări de mînă, țesături, albume. Individual, dar mai ales pe școli, se pot distinge caracteristici specifice de lucru în funcție de scopul propus. Lucrările Liceului de muzică și arte plastice renunță la contururi viguroase și tonuri intense spre a urmări armoniile diluate și pastelate. Aceasta rezultă din lucrările elevilor Dracșanu Vasile, clasa a VI-a B și Gheorghiță Eva, clasa a VII-a A. Cercul de pictură a Casei pionierilor alternează de la coloritul viu al florilor elevilor Ghineț Laurențiu și Iosif, pînă la griurile reci ale iernii din peisajul Adinei Marian. Liceele „M. Eminescu“ și „A. T. Laurian“, prezentînd lucrări cu structuri opuse, ne îndeamnă să credem că eleve ca Bucșă Liliana, clasa a VI-a A și Vahnoveanu Adriana, clasa a V-a A, semnează în peisaje și compoziții mesajul promisiunea unor consuli crate coloriste. Celelalte școli sunt reprezentate de lucrări frumoase. Se remarcă în mod deosebit lucrările elevilor Agrigoroaie Jenița, clasa a VIII-a și Vicoveanu Valentina, clasa a VI-a, de la Școala generală nr. 4, Iarcovschi Ilie de la Școala generală nr. 7. Lucrările școlilor generale din raion aduc de pe meleagurile comunelor tradiții, sensibilități, traiul nou prin linii și culori frumos armonizate și echilibrate. Dintre lucrările cu deosebite calități merită amintite cele prezentate de școlile generale din Cristești, Todireni și ale elevilor din Bucecea. Alături de desene, compoziții și frumoase planșe decorative sunt prezentate țesături cu motive naționale executate de elevele Liceului din Dumbrăveni, albume geografice ca cel al unității de pionieri din Corni. Cu un deosebit simț artistic sunt lucrate și numeroase carpete și mileuri. Se disting lucrările elevilor Ivanov Cristina și Adoreanu Rodica de la Școala generală nr. 2. Prof. V. FOCA Liceul „M. Eminescu" O parte din exponatele expoziției pionierești. f I ]X I înflorirea și statornicirea unei vieți muzicale în orașul Botoșani este o problemă care se cere rezolvată de urgență, mai ales că orașul nostru deține unul din factorii principali a soluționării dezideratului, existența unei orchestre simfonice. Și dacă acest colectiv artistic încă nu este cunoscut de un larg public, realizările sale de certă valoare din ultima vreme ne impune să ne îndreptăm toată atenția cuvenită, să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne apropia de sala de concert. Susțin afirmația amintită, gîndindu-mă în special la ultimele concerte susținute de filarmonica botoșăneană care s-au ridicat la o înaltă ținută artistică, demonstrând potențialul pe care-l posedă orchestra în colaborarea unor artiști de prestigiu ca Arta Florescu, Krimhilda Cristescu, Paul Staicu și mai ales a maestrului Constantin Țurcanu. Mi-aș îndrepta atenția asupra interpretării Simfoniei a IlI-a „Eroica" de Beethoven la a cărui „fine“ publicul aplauda frenetic (cred că este cea mai bună interpretare ce s-a realizat Botoșani) sub vreodată la conducerea dirijorului Constantin Țurcanu, artist de reputație mondială (a dirijat la Milano, Paris, New York etc.). Dirijorul Constantin Țurcanu ne-a declarat la sfîrșitul concertului : — Orchestra posedă mari posibilități de a progresa. Sunt foarte mulțumit de realizare și-mi exprim toată încrederea în viitorul Filarmonicii din Botoșani. Dar nu putem cita aceste concerte care au constituit o revelație pentru P’ib’icmă să amintim de temner tura scăzută care a determinat pe bieții spectatori (unii au părăsit sala) să-și pună paltoanele să nu tremure. Este desigur o notă proastă la adresa conducerii celor două instituții, Teatrul „M. Eminescu“ și Filarmonica, care au manifestat dezinteres în pregătirea sălii de spectacole. Analizînd situația reală a vieții muzicale din Botoșani se desprind anumite concluzii care trebuie să stea în fața colectivului și a celor ce au datoria să-l sprijine. Filarmonica din Botoșani va trebui să inițieze o muncă de „alfabetizare“ a maselor largi de spectatori cu acest gen de muzică prin concerte - lecții, audiții explicative, spectacole de foarte bună calitate. Ne întrebăm pe bună dreptate cîți dintre profesorii, părinții și elevii Liceului de muzică din localitate participă în mod regulat la concertele simfonice ? Pentru ce se pregătesc acești elevi ? Publicul botoșănean va trebui să manifeste o preocupare susținută apropierea față de pentru gen de muzică prin acest prezența la concerte cît și prin propuneri care să le vină în ajutorul formării unei culturi muzicale. Avînd în vedere existența premizelor necesare dezvoltării unei vieți muzicale în orașul Botoșani, ziarul „Clopotul” își propune să întreprindă anchete în rîndul spectatorilor menite să contribuie la atragerea unui public mai larg la viața muzicală a orașului. Prof. S. AILENEI Viața muzicală a orașului