Clopotul, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 2117-2165)
1968-02-23 / nr. 2133
CLOPOTUL • PAGINA 2 Involuntar, ca un simplu reflex al obișnuinței, la pronunțarea cuvîntului bibliotecă ți se asociază în minte ideea de liniște, de vorbire șoptită, ori de pași făcuți în vîrful picioarelor. E și firesc. Biblioteca este, prin definiție, locul întîlnirilor tulburătoare cu tezaurul culturii închis între coperțile volumelor; aici, în sanctuarul averilor spirituale, omul se detașează de emoțiile cotidiene, pășind alături de eroul preferat, fie el Ilie Moromete, al lui Marin Preda, fie Otilia, eroina lui George Călinescu. Recent,în biblioteca Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani am asistat la un inedit dialog, purtat între Olteanu Petrică, elev în clasa a II-a, și B. Floreta, bibliotecară, întrebările și răspunsurile gravitau în jurul unui basm, cu feți frumoși și zîne, cu cai năzdrăvani și miracole. Ceea ce ne-a surprins, dincolo de farmecul temei, a fost colaborarea bibliotecarelev, primul văzut ca un îndrumător, un maestru, al doilea în postura ucenicului dornic să descopere adevărul printre rîndurile poveștii. Martori fiind colocviului neprevăzut, întrebările pe care am vrut să le adresăm unui grup de elevi, luați la întîmplare, ni s-au cristalizat și mai mult: frecventați biblioteca școlii ? Obțineți cu ușurință volumele trebuitoare ? De ce criterii țineți seama in solicitarea acestora ? Răspunsurile, din cele mai diverse, aparțin elevilor din trei clase : a Xl-a C, (Liceul „M. Eminescu“ Botoșani), a X-a B și a Xl-a A, (ambele de la Liceul „A. T. Laurian“ Botoșani). Aș vrea să citesc „Zburătorul. (I în biblioteca Liceului, „M. Eminescu“ există, după cum ne-a spus bibliotecarul instituției, tovarășul Mihai Cojocaru, peste 15.000 de volume. Toate acestea, dispuse în rafturi după sisteme aparent greoaie neavizatului, oferă însă posibilitatea depistării lor imediate. La fel stau lucrurile, poate chiar mai bine, și la Liceul „A. T. Laurian“. Aici se găsește după cum am aflat, un fond mai mare, de peste 26.000 de volume, din care aproape 9.000 sînt ediții vechi, din fondul documentar al liceului. Oferta, după cîte se vede, este considerabilă : cărți din toate domeniile, de la literatura de anticipație, pînă la filozofie. Cu toate acestea, în urma anchetei noastre, cîteva cifre ne-au surprins neplăcut : biblioteca Liceului „A. T. Laurian“ deservește un număr de peste 1700 elevi, dar sînt înscriși și frecventează numai 767, adică 46 la sută din efectivul total. Destul de puțin. E drept, mai există în oraș cîteva biblioteci, unele cu un fond destul de bogat. Mai mult, o mare parte din elevi au biblioteci personale, cu ultimele apariții editoriale. Dar procentajul celor neînscriși, destul de ridicat, trebuie să constituie un semnal, dincolo de argumentele enunțate : bibliotecă personală, alte biblioteci... Ancheta întreprinsă de noi a mai scos în evidență două aspecte : unul legat de sincronizarea orarului bibliotecii cu timpul liber al elevului, al doilea referitor la buna deservire. Cităm, din răspunsurile primite: „Dacă este sincronizat cu timpul nostru liber ? Da, dar nu un „da“ convingător !“ (L. T., Liceul „M. Eminescu“). „Deoarece alegerea unei cărți este un lucru mai greu, fiecare elev preferințele sale, aș dori avînd să se manifeste mai multă înțelegere, tact și răbdare din partea tovarășelor bibliotecare“ (C.V., Liceul „A. T. Laurian“). în adevăr, orarul bibliotecii Liceului „M. Eminescu“ are o înfățișare cel puțin curioasă : dacă pentru clasele care învață dimineața biblioteca le oferă 42 ore de activități pe săptămînă, celor de după amiază li se oferă numai 6 ore. Disproporția este foarte mare, dacă se ține seama că după amiază învață destul de multe clase (de la a V-a pînă la IX-a). La ambele licee se află, în posesia bibliotecarului, liste bibliografice pentru îndrumarea lecturii elevilor nehotărîți. Dacă solicitantul manifestă o ezitare, lucru constatat de noi în timpul desfășurării anchetei, în legătură cu preferințele, acestea pot fi canalizate, și se canalizează în bibliotecă, în fața rafturilor cu volume. — Aș vrea să-mi dați această carte („Vicontele de Bragelonne“), s-a adresat elevul Măciucă Dumitru, din clasa a Xl-a, bibliotecarului Liceului „M. Eminescu“. După o scurtă discuție, opțiunea s-a schimbat. Elevul a plecat luînd cu sine două volume , „Mărturii despre Unire“ „Cuza Vodă“, mult mai necesitare, după cum ne-a spus, pentru pregătirea sa. Dar și aici există un punct nevralgic : listele bibliografice aflate la bibliotecă sunt completate trimestrial, lipsind deci bibliotecarul de posibilitatea orientării lecturii în spiritul perspectivei. Pe unul din pereții bibliotecii Liceului „A. T. Laurian“ aceste liste, scrise cu tuș și vizibile de la distanță, oferă instrumentul de lucru trebuitor, fiind des consultate. Pe această temă am ținut să aflăm și părerea unui profesor. Am consultat, în acest sens, pe tovarășa profesoară Lili Schifter, de la Liceul „M. nescu“ ! „Toți elevii mei Emiau primit listele necesare. Cei mai mulți citesc, unii, însă, mai neglijenți uneori citesc lucrări de o calitate mai îndoielnică. Avem și noi neplăceri : o singură oră pe trimestru pentru controlul lecturii particulare...“. E drept, timpul rezervat este scurt, sub necesități. Tocmai din această cauză eforturile profesorului de specialitate, ale dirigintelui și bibliotecarului trebuie să coincidă. In acest fel îndrumarea și controlul lecturii elevilor, supravegheat din trei puncte diferite, asigură realizarea scopului urmărit: calitatea și cantitatea lecturii. Aici, în acest punct, se justifică subtitlul rîndurilor noastre. — Aș vrea să citesc „Zburătorul“ — s-a adresat o elevă, cu simplitate și emoție, șefei bibliotecare de la Liceul „A. T. Laurian“. Și din nou am asistat acum, aproape de sfîrșitul anchetei noastre, la acel fructuos dialog dintre elev și bibliotecar. E timpul scurt ? Dacă un elev nu citește litertura recomandată de profesor, răspunsurile lui gravitează, de regulă, în jurul unui singur argument: nu am timp. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui răspuns ? Fiindu-i jenă să-și caracterizeze inactivitatea în termenii cei mai proprii (neglijență, nepăsare, iresponsabilitate etc) argumentul invocat este, fără nici o îndoială, echivalentul acestora. Să mergem însă mai departe, încercînd să răspundem la o întrebare : cum se reflectă lipsa deprinderii de a citi în orizontul spiritual al elevului ? Un singur exemplu : eleva Constantinescu Viorica, din clasa a X-a B, a Liceului „A. T. Laurian“ comite, în scris, greșeli inadmisibile chiar și unui elev din clasa a V-a: nu articulează substantivele atunci cînd trebuie, nu știe să utilizeze liniuța de despărțire, construiește fraze fără logică etc. Dar astfel de situații nu sînt, din fericire, prea frecvente. Printr-o acțiune mai energică, se pot aduce, și în această privință, unele îmbunătățiri. Cuvîntul cel mai greu îl au profesorii de limbă și literatură română, dar și părinții. împreună, cu eforturi susținute, deficiența poate fi înlăturată. In loc de concluzii Directorul adjunct al Liceului „A. T. Laurian“, prof. Angela Floareș, a ținut să precizeze : „Biblioteca școlii noastre oferă elevilor aproape tot ce doresc. Sînt foarte rare cazurile cînd lipsește ceva. E drept, eforturile materiale sînt considerabile, numai ultima noastră comandă de cărți ridicîndu-se la peste 9000 lei. Toate aceste investiții, ca și munca profesorilor școlii, urmăresc un singur țel: pregătirea pentru viață a elevilor noștri, înarmarea lor cu un bogat nivel de cunoștințe“. Se oprește aici discuția noastră cu profesoara Angela Floareș. Este sintetizată, în cîteva cuvinte, o idee esențială: ușile bibliotecilor sînt larg deschise. Nu se mai face nimic pentru a se poate mări numărul celor ce-o frecventează ? Anchetă realizată de TIBERIU BRBESCU FRECVENTAȚI BIBLIOTECA ȘCOLII? O sută de elevi vorbesc despre carte Opțiunea elevului și influențarea lui Cine și ce cîștigă prin lectură ARCA LUI NOE Rău platnic De un an și două luni, Ionel Tiberiu, salariat la cooperativa meșteșugărească „Progresul“ nu și-a plătit chiria pentru locuință. Rău platnicul este favorizat de către contabilul șef al instituției — Iancu Davidovici — care așteaptă pentru a-i reține suma (?) o hotărire judecătoreasca. Recomandăm — pînă sosește și aceasta — spre lectura dumisale Decretul 221 din H.C.M. 792/1960 și instrucțiunile M. F. nr. 1685 — 1960. Fețe-fețe Cu două zile în urmă, șoferul Vasile Faighel de pe taximetrul l-Sv 1573, proprietatea I.G.D. Botoșani s-a transformat în... client. Și a urmat dialogul: — Cit am de... plată ? — 436 lei. Poftiți și chitanța nr. 6/1968. Șoferul cu pricina a mai primit asemenea chitanțe pentru faptul că fură statul. Pînă cînd va mai fi tolerat ? Răzbunare Intr-o seară, cetățeanul Ștefan Curteanu din cartierul Manolești-Deal a intrat la bufetul „Miorițai" din Botoșani să bea o bere. Și fiindcă i-a fost servită cică cu spumă, l-a „învățăt minte“ pe ospătar, furîndu-i fețele de pe două mese din sectorul său. Ar fi interesant de văzut acum cum arată la față făptașul. Calmați zurbagiul! Semnalăm un caz cu totul deosebit, cu credința că organele în drept îl vor rezolva în cel mai scurt timp. La Tudora, Gheorghe Felciuc a lui Toader, tată a 7 copii, s-a impus prin puterea pumnului și a patului. Un sat întreg îi știe de frică. Palmaresul lui este următorul: două crime la activ și mai multe condamnări, 15 oameni maltratați numai în anul 1967. Este spaima nunților, spectacolelor, petrecerilor, adunărilor. Nu odată, din cauza lui la căminul cultural și bufetul satului s-a reparat mobilierul. Vesela nu s-a mai putut, findcă... lipsesc sudorii în faianță. Recent, a bătut pe brigadierul Gheorghe Mîrzan de la brigada a VII-a, iar martorii oculari, adunați de guler „într-o scurtă ședință“ i-a prelucrat, arătîndu-le pumnul < tt— Ați văzut ceva ? Poate careva suflă vreun cuvințel...“ Deci, calmați zurbagiul. t i După fiecare val de căldură, străzile orașului Dorohoi căpătă un aspect Săptămînă trecută, după bizar, ce valurile de ceață s-au destrămat, razele soarelui au transformat mormanele de zăpadă în apă. S-a creat astfel o adevărată albie de-a lungul arterelor de circulație care acționa activ la temelia trotuarelor. In plin centrul orașului, aspectul general al pavajelor, neglijate in toamna anului trecut — vălurite și presărate din loc in loc cu băltoace — contrastează flagrant cu invitația omniprezentă: „Păstrați cu grijă curățenia orașului“. Reflectînd asupra acestui anunț aflat aproape pe fiecare stîlp de telegraf, faptul nu poate să ne surprindă cîtuși de puțin. Din moment ce o asemenea invitație nu se adresează concret nici cetățenilor și nici tovarășilor din administrația I.G.O.-ului e și firesc ca și unii și ceilalți să procedeze așa cum îi... taie capul Vasăzi că acesta este aspectul străzii. Și mai deplorabile mi s-au părut trotuarele. Ele au devenit locuri de depozitare a fel de fel de materiale sau resturi menajere. Pe strada Republicii, bunăoară, in fața restaurantului „Carpați“ se găseau mormane de piatră pentru pavaj, cărămidă, cioburi de teracotă etc., etc. și pe vîrful unei asemenea „piramide“ se află înfiptă o șipcă de scîndură care, probabil voia să însemne ca pe aici nu se trece ! Străjuită de o parte și de alta de trotuare, devenite — după căderea zăpezii un fel de depozite de gunoaie — este și strada Dobrogeanu Gherea, și, pe ici, pe colo și aceea ce poartă numele de Gheorghe Doja. Un alt număr de străzi, care din păcate prin aspectul lor pătează numele celor pe care le poartă, ne conduce într-un labirint părăsit, uitat de către edilii orașului. Intrînd în strada Petru Rareș, este greu s-o străbați de la un capăt la altul fără să înfrunți noroiul și băltoacele. E greu de crezut — și totuși aceasta este realitatea — în tot orașul Dorohoi nu întîlnești decit două sau trei lăzi de gunoaie, confecționate de cine știe cînd din scîndură și la care le lipsesc fondurile. Dacă peste activitatea tovarășilor de la fostul sfat popular orășenesc, ca și a acelora de la I.G.O. s-a așternut cîndva liniștea și lipsa de grijă față de aspectul general al urbanisticii civilizate, sperăm că noul consiliu popular al orașului va fi un „chirurg“ mai hotărît în a opera neajunsurile semnalate. T. TOMA NOTE Strada orașului INSTANTANEU la Școala tehnică sanitara din Botoșani * cinema 22 februarie 1968 BOTOȘANI „Luceafărul“ : Un nabab maghiar „Melodia" : Un taxi pentru Tobruk DOROHOI „Cultural“: Martin, soldat „Tineretului“: Pasărea Phönix tv 17.30 Curs de limba spaniolă (secția a 4-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 Pentru noi, femeile . Emisiune realizată de Eleonora Chelbașu. 18.30 Pentru copii și tineretul școlar. Filmul „Scutierul 18.40 „Val-Vîrtej și a cincea minune a lumii", scenariu de Octavian Sava. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Intilnire cu... Astă seară, balerina Magdalena Popa. 21.15 Film serial . Evadatul, 22.05 „Opus-pocus". Glumă muzical-coregrafică de Valeriu Lazarov. 23.05 Telejurnalul de noapte, 23.15 Telesport 23.30 Închiderea emisiunii. PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.25 Program muzical de dimineață. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Program muzical de dimineață. 5.50 Jurnalul Agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon melodia preferată. 9.30 Unda veselă. 10.00 Cintă Sammy Davis - junior. 10.30 Din folclorul muzical al popoarelor. 10.45 Patrie, grădină-nfloritoare — program de cîntece. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Revista revistelor economice. 11.15 Recital de operă Zenaida Pally. 11.30 Muzică ușoară de Radu Șerban. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Drag mi-e jocul românesc. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Succese ale muzici ușoare. 12.45 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 12.55 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Cîntece de dragoste și jocuri. 14.35 Pagini orchestrale de muzică ușoară. 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Rapsozi ai plaiurilor noastre . Ileana Filipescu. 15.15 Muzee și expoziții 15.25 Muzică. 15.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Piese corale de Mihail Jora. 16.30 Noua geografie a patriei 17.15 Atențiune, părinți . Poșta părințiilor de prof. Mircea Sîntimbreanu. 18.00 Buletin de știri. 18.15 Caleidoscop muzical. 18.50 Din înregistrările lui Ion Luca Bănățeanu. 19.00 Radiogazeta de seară. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.45 Romanțe de Ioanim Lupescu și Ion Rădulescu. radio 21.00 La balul de sîmbătă seara. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.35 Suită de ritmuri. 24.00 Buletin de știri. 0.05 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL 119.00 Muzică vocală de Felicia Donceanu și Cornel Țâranu. 9.30 Pagini din muzica de estradă. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Uvertura — fantezie „Romeo și Julieta“ de Ceaikovschi. 10.30 Ediție radiofonică Barbu Delavrancea (reluarea emisiunii din 20 febriarie). 10.50 Muzică populară 11.15 Do remi pentru copii (emisiune muzicală pentru școlarii din clasele I—IV). 11.40 Muzică corală clasică. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Muzică distractivă. 12.20 Teatrul serial „Cosma“ de Panait Istrati (reluare). 12.45 Iarna pe portativă muzică ușoară. 13.00 Melodii de Florentin Delmar și Elly Roman. 13.30 Revista revistelor științifice. 13.40 Muzică populară. 64.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Concert de prînz. 15.15 Coruri bărbătești. 15.30 Soliști de muzică ușoară : Roxana Matei, Orietta Berti, Nicolae Nițescu și Eddy Mitchell. 16.00 Cintece și jocuri populare. 16.15 O operă în 30 de minute î „Emani“ de Verdi. Emisiune de Amalia Brumer. 16.45 Muzică ușoară . 17.00 Radiojurnal Buletin meteorologic. Stația 351 m. 17.00—17.15 AGENDA BUCUREȘTEANĂ 17.15 Din repertoriul corului Radioteleviziunii dirijat de Carol Litvin. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Astă-seară ii ascultăm pe Andy Williams, Caterina Caselli, Salvatore Adamo, Constantin Drăghici, Gigi Marga și orchestrele Sergiu Malagamba și Louis Marischal. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Către tine aleargă dorul meu — muzică ușoară. 19.45 Melodii populare la muzicuță. 19.50 Noapte bună, copii , povestea „Nu lăsa pe miine“. 20.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. 22.30 Album folcloric. 22.45 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Dintă formațiile conduse de saxofoniștii Bebe Prisada și Bill Perkins. 24.00 Muzică de dans. 0.55 Buletin de știri. 1.00 Din nou dans. 1.55—2.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. Nu puțini sînt cei care întîlnind un medic, indiferent de specialitatea sa, îi cer sfatul într-o problemă care frămîntă numeroși bărbați. — Ce să fac, doctore ? îmi cade părul.... Medicul de obicei nu are prea multe de spus, pentru că un tratament al cheliei, din păcate nu există. Este cunoscută gluma cu pacientul care după ce primește de la dermatolog o rețetă foarte lungă, observă că însuși acesta este purtătorul unei respectabile chelii. Și totuși ceva se poate face. Mai întîi o oarecare prevenire a căderii părului, mai apoi o stabilizare relativă a cheliei în stadiul în care se găsește. Căderea părului este de fapt, un fenomen natural. Zilnic, fiecare dintre noi pierde cam 50 de fire, care se înțelege că sunt înlocuite în mod normal. Atunci cînd ritmul căderii este exagerat, putem avea motive de îngrijorare. Firul de păr are viața sa „particulară“. El are o perioadă de creștere lungă, urmată de un stadiu de stagnare și apoi unul de regres. Cum aceste etape nu sunt parcurse în același timp de totalitatea firelor (și ne putem lăuda cu sute de mii de fire de păr pe cap), se înțelege că cele 50 de fire ce cad la pieptănat sau pe nesimțite sunt o nimica toată. Femeile de obicei nu au a se teme de căderea părului. Constelația lor endocrină este aceea care le dă toată certitudinea. Numai un serios dezechilibru al glandelor cu secreție internă poate pune sub semnul întrebării integritatea podoabei capilare. Un factor care însoțește sau explică uneori căderea părului este seboreea, adică o secreție exagerată de sebum la nivelul pielii. Intr-adevăr, cei cu tenul gras sunt mai predispuși la chelie. Fapte de observație au atras atenția asupra posibilităților căderii părului după un șoc nervos, o mare emoție sau spaimă. In general, se consideră că pierderea exagerată a părului s-ar datora „morții“ premature a firelor, fără o regenerare corespunzătoare datorită, printre altele, și unei hrăniri insuficiente. De aceea, mai multe tratamente se adresează, fie degresării, fie activizării vascularizației din pielea capului. Numeroase soluții fabricate îmbină aceste proprietăți. Reputatul „Gerovital“ are în plus și unele proprietăți regenerative. Cei care l-au întrebuințat cu oarecare perseverență afirmă că au obținut o stabilizare. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu mai crește părul căzut, altul nu mai cade... In orice caz, cei care folosesc aceste substanțe, e bine să știe că durata creșterii firului de păr este de 4—6 luni și deci rezultatele se pot vedea concret abia atunci. Un tratament cu vitamine, foloisteină, degresante, băi repetate, periaj zilnic (cu scopul de a activa circulația), o igienă, individuală riguroasă sunt cîteva jaloane în acțiunea de menținere a acestui aparent banal, dar bun prieten care este părul. Și dacă atîția oameni serioși îl iau în serios, vă închipuiți de ce stimă s-ar bucura cel care va descoperi leacul căderii firului de păr. Dr. DOREL SCHOR ESCULAP 99 Viața particulară“ a firului de păr CURIER Maria Gh. Pintilie, Suharău. Inginerul Petru Secrieru, într-o convorbire avută cu noi, ne-a comunicat că dvs. nu aveți dreptul la retribuție suplimentară (mai sînt și alții în situația dvs.), întrucît n-ați îndeplinit toate condițiile stabilite, de altfel, încă de la începutul anului trecut. Un grup de tineri, Dersca. Printr-o adresă primită de la organele de stat locale, am fost informați că în comuna dumneavoastră este încadrat un nou director al căminului cultural (Mihai Sandu), iar bibliotecara despre care ne-ați scris a fost sancționată cu „mustrare“ pentru slaba activitate. Aceeași adresă menționează: „Intr-adevăr, activitatea artistică și sportivă s-a desfășurat anevoios în perioada de iarnă, însă măsurile luate ne asigură că situația se va îmbunătăți“. Gheorghe Mititelu, Viișoara . De la Casa de pensii din Săveni ni s-a comunicat că vi s-a acordat pensie de invaliditate și nu de bătrînețe. Aurel Rînghilescu Str. Crinilor nr. 12. Botoșani: Sîntem informați că ați primit răspuns acasă, de la organele sanitare, care au cercetat sesizarea trimisă ziarului. Vasile Zaharescu, Cucorăni: Trebuie, într-adevăr, și aprobarea adunării generale a cooperativei agricole din Cucorăni. Dar ,consiliul de conducere, chiar dacă are obiecțiuni, are totuși datoria să supună cererea dvs. de transfer dezbaterii adunării generale. Contabilul șef ne-a comunicat că acest lucru se rezolvă, dar, pentru anul trecut, drepturile nu le puteți primi decît de la cooperativa agricolă Chilișeni. Emilia D. Molocea, Havîrna . Cercetările efectuate de fosta Uniune raională a cooperativelor de consum Dorohoi nu au putut decide dacă gestionara Speranța Păun, de la magazinul din Havîrna, obligă pe cumpărători să plătească și ambalajul încălțămintei. „In adresa dvs. — se precizează în răspunsul primit — se arată că ambalajul costă 1,50 lei. Or, la încălțămintea pusă în vînzare prețul ambalajelor variază între 0,70 și 6,90 lei. Deci nu se poate afirma că cele 7 categorii de ambalaje se vînd cu 1,50 lei“. N. R. Semnatara scrisorii regretă că nu a cunoscut toate prețurile ambalajelor. A reținut numai acela pe care a trebuit să-l suporte din punga sa. Dumitru Haiu satul Baranca comuna Hudești „Asistența sanitară în prezent este asigurată de către cadrele sanitare de la circumscripția Hudești, care se deplasează de 3 ori pe săptămînă în satul dvs.“ — ne comunică organele de stat din Dorohoi. Gh. Bobuțan strada Maxim Gorki nr. 12 Botoșani. Deocamdată, situația dvs. nu poate fi rezolvată, ne răspunde Consiliul popular provizoriu al municipiului Botoșani. Un grup de cetățeni Albești: Notăm dorința dumneavoastră de a evidenția în coloanele ziarului hărnicia, priceperea și omenia tehnicianului veterinar din comună, Gheorghe Ciobotaru.devăr, merită felicitări într-aacest om. Nu înțelegem însă de ce nu v-ați dat numele ? Mihai Tirică, Suharău Sesizarea dvs. este întemeiată. Cei vinovați au fost sancționați ca atare. Să sperăm că lucrurile nu se vor mai repeta. Constantin I. Floroiu. Ștefănești Consiliul județean al U.G.S. Botoșani ne face cunoscut că în cursul lunii ianuarie au intrat în posesia banilor, ce constituie premii pentru lunile lucrate în anul 1967 la moara din comuna Ștefănești. Un grup de cetățeni satul Joldești, comuna Vorona Podul despre care ne sesizați a fost terminat în ziua de 6 ianuarie a.c., ne informează organele locale de stat. Un grup de tineri comuna Mileanca. Din răspunsul primit la redacție reiese că „cele sesizate sunt parțial întemeiate“. Important este că s-a ajuns la concluzia că la Mileanca sunt necesare măsuri și inițiative locale pentru îmbogățirea activităților consacrate tineretului. Georgeta Notingher, apreciata solistă de muzică populară din Gorbănești C. C. L. ALIMENTARA aduce la cunoștința consumatorilor că magazinul „ JIJIA“ din strada Transilvaniei nr. 44 (colț cu hala de carne) funcționează cu orar continuu de la ora 7-19 Magazinul este în permanență bine aprovizionat cu tot sortimentul de produse alimentare 4