Clopotul, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 2117-2165)

1968-02-23 / nr. 2133

CLOPOTUL • PAGINA 2 Involuntar, ca un simplu reflex al obișnuinței, la pro­nunțarea cuvîntului bibliote­că ți se asociază în minte ideea de liniște, de vorbire șoptită, ori de pași făcuți în vîrful picioarelor. E și firesc. Biblioteca este, prin definiție, locul întîlnirilor tulburătoare cu tezaurul culturii închis în­tre coperțile volumelor; aici, în sanctuarul averilor spiritua­le, omul se detașează de emo­țiile cotidiene, pășind alături de eroul preferat, fie el Ilie Moromete, al lui Marin Preda, fie Otilia, eroina lui George Călinescu. Recent,­în biblioteca Liceu­lui „A. T. Laurian“ din Boto­șani am asistat la un inedit dialog, purtat între Olteanu Petrică, elev în clasa a II-a, și B. Floreta, bibliotecară, în­trebările și răspunsurile gra­vitau în jurul unui basm, cu feți frumoși și zîne, cu cai năz­drăvani și miracole. Ceea ce ne-a surprins, dincolo de far­mecul temei, a fost colabora­rea bibliotecar­elev, primul văzut ca un îndrumător, un maestru, al doilea în postura ucenicului dornic să descopere adevărul printre rîndurile po­veștii. Martori fiind colocviu­lui neprevăzut, întrebările pe care am vrut să le adresăm unui grup de elevi, luați la în­­tîmplare, ni s-au cristalizat și mai mult: frecventați biblio­teca școlii ? Obțineți cu ușu­rință volumele trebuitoare ? De ce criterii țineți seama in solicitarea acestora ? Răspun­surile, din cele mai diverse, a­­parțin elevilor din trei cla­se : a Xl-a C, (Liceul „M. Eminescu“ Botoșani), a X-a B și a Xl-a A, (ambele de la Liceul „A. T. Laurian“ Boto­șani). Aș vrea să citesc „Zburătorul. (I în biblioteca Liceului, „M. Eminescu“ există, după cum ne-a spus bibliotecarul insti­tuției, tovarășul Mihai Cojo­­caru, peste 15.000 de volume. Toate acestea, dispuse în raf­turi după sisteme aparent greoaie neavizatului, oferă însă posibilitatea depistării lor­ imediate. La fel stau lu­crurile, poate chiar mai bine, și la Liceul „A. T. Laurian“. Aici se găsește după cum am aflat, un fond mai mare, de peste 26.000 de volume, din care a­­proape 9.000 sînt ediții vechi, din fondul documentar al li­ceului. Oferta, după cîte se vede, este considerabilă : căr­ți din toate domeniile, de­ la literatura de anticipație, pînă la filozofie. Cu toate acestea, în urma anchetei noastre, cî­­teva cifre ne-au surprins ne­plăcut : biblioteca Liceului „A. T. Laurian“ deservește un număr de peste 1700 elevi, dar sînt înscriși și frecven­tează numai 767, adică 46 la sută din efectivul total. Des­tul de puțin. E drept, mai e­­xistă în oraș cîteva biblioteci, unele cu un fond destul de bogat. Mai mult, o mare par­te din elevi au biblioteci per­sonale, cu ultimele apariții editoriale. Dar procentajul ce­lor neînscriși, destul de ridi­cat, trebuie să constituie un semnal, dincolo de argumen­tele enunțate : bibliotecă per­sonală, alte biblioteci... Ancheta întreprinsă de noi a mai scos în evidență două as­pecte : unul legat de sincro­nizarea orarului bibliotecii cu timpul liber al elevului, al doilea referitor la buna deser­vire. Cităm, din răspunsurile primite: „Dacă este sincroni­zat cu timpul nostru liber ? Da, dar nu un „da“ convin­gător !“ (L. T., Liceul „M. Eminescu“). „Deoarece alege­rea unei cărți este un lucru mai greu, fiecare elev preferințele sale, aș dori avînd să se manifeste mai multă înțe­legere, tact și răbdare din partea tovarășelor biblioteca­re“ (C.V., Liceul „A. T. Lau­rian“). în adevăr, orarul bibliotecii Liceului „M. Eminescu“ are o înfățișare cel puțin curioasă : dacă pentru clasele care în­vață dimineața biblioteca le oferă 42 ore de activități pe săptămînă, celor de după amia­ză li se oferă numai 6 ore. Dis­proporția este foarte mare, dacă se ține seama că după amiază învață destul de mul­te clase (de la a V-a pînă la IX-a). La ambele licee se află, în posesia bibliotecarului, liste bibliografice pentru îndruma­rea lecturii elevilor nehotă­­rîți. Dacă solicitantul manifestă o ezitare, lucru constatat de noi în timpul desfășurării an­chetei, în legătură cu prefe­rințele, acestea pot fi canali­zate, și se canalizează în bi­bliotecă, în fața rafturilor cu volume. — Aș vrea să-mi dați a­­ceastă carte („Vicontele de Bragelonne“), s-a adresat ele­vul Măciucă Dumitru, din cla­sa a Xl-a­­, bibliotecarului Liceului „M. Eminescu“. După o scurtă discuție, opțiunea s-a schimbat. Elevul a plecat luînd cu sine două volume , „Mărturii despre Unire“ „Cuza Vodă“, mult mai nece­si­tare, după cum ne-a spus, pentru pregătirea sa. Dar și aici există un punct nevral­gic : listele bibliografice afla­te la bibliotecă sunt comple­tate trimestrial, lipsind­­ deci bibliotecarul de posibilitatea orientării lecturii în spi­ritul perspectivei. Pe unul din pereții bibliotecii Li­ceului „A. T. Laurian“ aceste liste, scrise cu tuș și vizibile de la distanță, oferă instru­mentul de lucru trebuitor, fiind des consultate. Pe a­­ceastă temă am ținut să aflăm și părerea unui profesor. Am consultat, în acest sens, pe to­varășa profesoară Lili Schif­ter, de la Liceul „M. nescu“ ! „Toți elevii mei Emi­au primit listele necesare. Cei mai mulți citesc, unii, însă, mai neglijenți uneori citesc lu­crări de o calitate mai îndoiel­nică. Avem și noi neplăceri : o singură oră pe trimestru pentru controlul lecturii particulare...“. E drept, timpul rezervat este scurt, sub ne­cesități. Tocmai din această cauză eforturile profesorului de specialitate, ale diriginte­lui și bibliotecarului trebuie să coincidă. In acest fel în­drumarea și controlul lecturii elevilor, supravegheat din trei puncte diferite, asigură reali­zarea scopului urmărit: cali­tatea și cantitatea lecturii. Aici, în acest punct, se justi­fică subtitlul rîndurilor noastre. — Aș vrea să citesc „Zbu­rătorul“ — s-a adresat o elevă, cu simplitate și emoție, șefei bibliotecare de la Liceul „A. T. Laurian“. Și din nou am asistat acum, aproape de sfîrșitul anchetei noastre, la acel fructuos dialog dintre elev și bibliotecar. E timpul scurt ? Dacă un elev nu citește li­­tertura recomandată de pro­fesor, răspunsurile lui gravi­tează, de regulă, în jurul unui singur argument: nu am timp. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui răspuns ? Fiin­­du-i jenă să-și caracterizeze inactivitatea în termenii cei mai proprii (neglijență, nepă­sare, iresponsabilitate etc) ar­gumentul invocat este, fără nici o îndoială, echivalentul acestora. Să mergem însă mai departe, încercînd să răspun­dem la o întrebare : cum se reflectă lipsa deprinderii de a citi în orizontul spiritual al elevului ? Un singur exem­plu : eleva Constantinescu Viorica, din clasa a X-a B, a Liceului „A. T. Laurian“ co­mite, în scris, greșeli inadmi­sibile chiar și unui elev din clasa a V-a: nu articulează substantivele atunci cînd tre­buie, nu știe să utilizeze liniu­­ța de despărțire, construiește fraze fără logică etc. Dar astfel de situații nu sînt, din fericire, prea frec­vente. Printr-o acțiune mai energică, se pot aduce, și în această privință, unele îmbu­nătățiri. Cuvîntul cel mai greu îl au profesorii de limbă și li­teratură română, dar și părin­ții. împreună, cu eforturi sus­ținute, deficiența poate fi în­lăturată. In loc de concluzii Directorul adjunct al Liceu­lui „A. T. Laurian“, prof. An­gela Floareș, a ținut să preci­zeze : „Biblioteca școlii noas­tre oferă elevilor aproape tot ce doresc. Sînt foarte rare ca­zurile cînd lipsește ceva. E drept, eforturile materiale sînt considerabile, numai ul­tima noastră comandă de căr­ți ridicîndu-se la peste 9000 lei. Toate aceste investiții, ca și munca profesorilor școlii, urmăresc un singur țel: pre­gătirea pentru viață a elevi­lor noștri, înarmarea lor cu un bogat nivel de cunoștințe“. Se oprește aici discuția noastră cu profesoara Angela Floareș. Este sintetizată, în cî­teva cuvinte, o idee esențială: ușile bibliotecilor sînt larg deschise. Nu se mai face nimic pentru a se poate mări numărul celor ce-o frecven­tează ? Anchetă realizată de TIBERIU BRBESCU FRECVENTAȚI BIBLIOTECA ȘCOLII? O sută de elevi vorbesc despre carte Opțiunea elevului și influențarea lui Cine și ce cîștigă prin lectură ARCA LUI NOE Rău platnic De un an și două luni, Ionel Tiberiu, salariat la co­operativa meșteșugărească „Progresul“ nu și-a plătit chiria pentru locuință. Rău platnicul este favorizat de către contabilul șef al instituției — Iancu Davidovici — care așteaptă pentru a-i reține suma (?) o hotărire judecătoreasca. Recomandăm — pînă sosește și aceasta — spre lectura dumisale Decretul 221 din H.C.M. 792/1960 și instrucțiunile M. F. nr. 1685 — 1960. Fețe-fețe Cu două zile în urmă, șoferul Vasile Faighel de pe taximetrul l-Sv­ 1573, proprietatea I.G.D. Botoșani s-a transformat în... client. Și a urmat dialogul: — Cit am de... plată ? — 436 lei. Poftiți și chitanța nr. 6/1968. Șoferul cu pricina a mai primit asemenea chitanțe pentru faptul că fură statul. Pînă cînd va mai fi to­lerat ? Răzbunare Intr-o seară, cetățeanul Ștefan Curteanu din car­tierul Manolești-Deal a intrat la bufetul „Miorițai" din Botoșani să bea o bere. Și fiindcă i-a fost servită cică cu spumă, l-a „învățăt minte“ pe ospătar, furîndu-i fe­țele de pe două mese din sectorul său. Ar fi interesant de văzut acum cum arată la față făptașul. Calmați zurbagiul! Semnalăm un caz cu totul deosebit, cu credința că organele în drept îl vor rezolva în cel mai scurt timp. La Tudora, Gheorghe Felciuc­­ a lui Toader, tată a 7 copii, s-a impus prin puterea pumnului și a patu­lui. Un sat întreg îi știe de frică. Palmaresul lui este următorul: două crime la activ și mai multe condam­nări, 15 oameni maltratați numai în anul 1967. Este spaima nunților, spectacolelor, petrecerilor, adunări­lor. Nu odată, din cauza lui la căminul cultural și bufetul satului s-a reparat mobilierul. Vesela nu s-a mai putut, findcă... lipsesc sudorii în faianță. Recent, a bătut pe brigadierul Gheorghe Mîrzan de la bri­gada a VII-a, iar martorii oculari, adunați de guler „într-o scurtă ședință“ i-a prelucrat, arătîndu-le pum­nul < tt— Ați văzut ceva ? Poate careva suflă vreun cuvințel...“ Deci, calmați zurbagiul. t i După fiecare val de căl­dură, străzile orașului Doro­­hoi căpătă un aspect Săptămînă trecută, după bizar, ce valurile de ceață s-au des­trămat, razele soarelui au transformat mormanele de zăpadă în apă. S-a creat ast­fel o adevărată albie de-a lungul arterelor de circula­ție care acționa activ la temelia trotuarelor. In plin centrul orașului, aspectul ge­neral al pavajelor, neglijate in toamna anului trecut — vălurite și presărate din loc in loc cu băltoace — con­trastează flagrant cu invita­ția omniprezentă: „Păstrați cu grijă curățenia orașu­lui“. Reflectînd asupra aces­tui anunț aflat aproape pe fiecare stîlp de telegraf, fap­tul nu poate să ne sur­prindă cîtuși de puțin. Din moment ce o asemenea invi­tație nu se adresează concret nici cetățenilor și nici to­varășilor din administrația I.G.O.-ului e și firesc ca și unii și ceilalți să procedeze așa cum îi... taie capul Vasăzi că acesta este aspec­tul străzii. Și mai deplorabile mi s-au părut trotuarele. Ele au devenit locuri de depozitare a fel de fel de materiale sau resturi menajere. Pe strada Republicii, bunăoară, in fața restaurantului „Carpați“ se găseau mormane de piatră pentru pavaj, cărămidă, cio­buri de teracotă etc., etc. și pe vîrful unei asemenea „pi­ramide“ se află înfiptă o șipcă de scîndură care, pro­babil voia să însemne ca pe aici nu se trece ! Străjuită de o parte și de alta de trotuare, devenite — după căderea zăpezii un fel de depozite de gunoaie — este și strada Dobrogeanu Ghe­­rea, și, pe ici, pe colo și a­­ceea ce poartă numele de Gheorghe Doja. Un alt număr de străzi, care din păcate prin aspectul lor pătează numele celor pe care le poartă, ne conduce într-un labirint părăsit, uitat de către edilii orașului. In­­trînd în strada Petru Rareș, este greu s-o străbați de la un capăt la altul fără să în­frunți noroiul și băltoacele. E greu de crezut — și totuși aceasta este realitatea — în tot orașul Dorohoi nu întîl­­nești decit două sau trei lăzi de gunoaie, confecționate de cine știe cînd din scîndură și la care le lipsesc fondu­rile. Dacă peste activitatea to­varășilor de la fostul sfat po­pular orășenesc, ca și a ace­lora de la I.G.O. s-a așternut cîndva liniștea și lipsa de gri­jă față de aspectul general al urbanisticii civilizate, sperăm că noul consiliu popular al orașului va fi un „chirurg“ mai hotărît în a opera nea­junsurile semnalate. T. TOMA NOTE Strada orașului INSTANTANEU la Școala tehnică sanitara din Botoșani * cinema 22 februarie 1968 BOTOȘANI „Luceafărul“ : Un nabab maghiar „Melodia" : Un taxi pentru Tobruk DOROHOI „Cultural“: Martin, soldat „Tineretului“: Pasărea Phönix tv 17.30 Curs de limba spanio­lă (secția a 4-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 Pentru noi, femeile . Emisiune realizată de Eleonora Chelbașu. 18.30 Pentru copii și tine­retul școlar. Filmul „Scutierul 18.40 „Val-Vîrtej și a cin­­cea minune a lumii", scenariu de Octavian Sava. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorolo­gic. Publicitate. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Intilnire cu... Astă seară, balerina Magdalena Popa. 21.15 Film serial . Evadatul, 22.05 „Opus-pocus". Glumă muzical-coregrafică de Valer­iu Lazar­ov. 23.05 Telejurnalul de noapte, 23.15 Telesport 23.30 Închiderea emisiunii. PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimi­neață. 5.15 Gimnastică. 5.25 Program muzical de dimi­neață. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Program muzical de dimi­neață. 5.50 Jurnalul Agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.30 La microfon, melodia prefe­rată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon melodia prefe­rată. 9.30 Unda veselă. 10.00 Cintă Sammy Davis - junior. 10.30 Din folclorul muzical al po­poarelor. 10.45 Patrie, grădină-nfloritoare — program de cîntece. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Revista revistelor economice. 11.15 Recital de operă Zenaida Pally. 11.30 Muzică ușoară de Radu Șer­ba­n. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Drag mi-e jocul românesc. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Succese ale muzici ușoare. 12.45 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 12.55 Intilnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orches­trelor de muzică ușoară. 14.15 Cîntece de dragoste și jocuri. 14.35 Pagini orchestrale de muzi­că ușoară. 15.00 Buletin de știri. Buletin me­­teo-rutier. 15.05 Rapsozi ai plaiurilor noas­tre . Ileana Filipescu. 15.15 Muzee și expoziții 15.25 Muzică. 15.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Piese corale de Mihail Jora. 16.30 Noua geografie a patriei 17.15 Atențiune, părinți . Poșta părințiilor de prof. Mircea Sîntimbreanu. 18.00 Buletin de știri. 18.15 Caleidoscop muzical. 18.50 Din înregistrările lui Ion Luca Bănățeanu. 19.00 Radiogazeta de seară. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.45 Romanțe de Ioanim Lupescu și Ion Rădulescu. radio 21.00 La balul de sîmbătă seara­. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.35 Suită de ritmuri. 24.00 Buletin de știri. 0.05 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL 11­9.00 Muzică vocală de Felicia Donceanu și Cornel Țâranu. 9.30 Pagini din muzica de es­tradă. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Uvertura — fantezie „Romeo și Julieta“ de Ceaikovschi. 10.30 Ediție radiofonică Barbu Delavrancea (reluarea emisiu­nii din 20 febriarie). 10.50 Muzică populară 11.15 Do­ re­mi pentru copii (emi­siune muzicală pentru școlarii din clasele I—IV). 11.40 Muzică corală clasică. 12.00 Buletin de știri. Buletin me­teorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Muzică distractivă. 12.20 Teatrul serial­­ „Cosma“ de Panait Istrati (reluare). 12.45 Iarna pe portativ­ă muzică ușoară. 13.00 Melodii de Florentin Delmar și Elly Roman. 13.30 Revista revistelor științifice. 13.40 Muzică populară. 6­4.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Concert de prînz. 15.15 Coruri bărbătești. 15.30 Soliști de muzică ușoară : Roxana Matei, Orietta Berti, Nicolae Nițescu și Eddy Mit­chell. 16.00 Cinte­ce și jocuri populare. 16.15 O operă în 30 de minute î „Emani“ de Verdi. Emisiune de Amalia Brumer. 16.45 Muzică ușoară . 17.00 Radiojurnal Buletin meteo­rologic. Stația 351 m. 17.00—17.15 AGENDA BUCUREȘTEANĂ 17.15 Din repertoriul corului Ra­­dioteleviziunii dirijat de Carol Litvin. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Astă-seară ii ascultăm pe Andy Williams, Cater­ina Ca­­selli, Salvatore Adamo, Con­stantin Drăghici, Gigi Marga și orchestrele Sergiu Mala­gamba și Louis Marischal. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Către tine aleargă dorul meu — muzică ușoară. 19.45 Melodii populare la muzi­cuță. 19.50 Noapte bună, copii , poves­tea „Nu lăsa pe miine“. 20.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filar­monicii de stat „George Enescu“. 22.30 Album folcloric. 22.45 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Dintă formațiile conduse de saxofoniștii Bebe Prisada și Bill Perkins. 24.00 Muzică de dans. 0.55 Buletin de știri. 1.00 Din nou dans. 1.55—2.00 Buletin de știri. Bule­tin meteo-rutier. Nu puțini sînt cei care în­­tîlnind un medic, indiferent de specialitatea sa, îi cer sfa­tul într-o problemă care fră­­mîntă numeroși bărbați. — Ce să fac, doctore ? îmi cade părul...­. Medicul de obicei nu are prea multe de spus, pentru că un tratament al cheliei, din păcate nu există. Este cunos­cută gluma cu pacientul care după ce primește de la der­matolog o rețetă foarte lungă, observă că însuși acesta este purtătorul unei respectabile chelii. Și totuși ceva se poate face. Mai întîi o oarecare preveni­re a căderii părului, mai apoi o stabilizare relativă a cheliei în stadiul în care se găsește. Căderea părului este de fapt, un fenomen natural. Zilnic, fiecare dintre noi pierde cam 50 de fire, care se înțelege că sunt înlocuite în mod nor­mal. Atunci cînd ritmul căde­rii este exagerat, putem a­­vea motive de îngrijorare. Firul de păr are viața sa „particulară“. El are o perioa­dă de creștere lungă, urmată de un stadiu de stagnare și apoi unul de regres. Cum a­­ceste etape nu sunt par­curse în același timp de to­talitatea firelor (și ne putem lăuda cu sute de mii de fire de păr pe cap), se înțelege că cele 50 de fire ce cad la pieptă­nat sau pe nesimțite sunt o nimica toată. Femeile de obicei nu au a se teme de căderea părului. Constelația lor endocrină este aceea care le dă toată certi­tudinea. Numai un serios de­zechilibru al glandelor cu se­creție internă poate pune sub semnul întrebării integritatea podoabei capilare. Un factor care însoțește sau explică uneori căderea păru­lui este seboreea, adică o se­creție exagerată de sebum la nivelul pielii. Intr-adevăr, cei cu tenul gras sunt mai predis­­puși la chelie. Fapte de ob­servație au atras atenția asu­pra posibilităților căderii pă­rului după un șoc nervos, o mare emoție sau spaimă. In general, se consideră că pierderea exagerată a părului s-ar datora „morții“ prematu­re a firelor, fără o regenerare corespunzătoare datorită, prin­tre altele, și unei hrăniri in­suficiente. De aceea, mai mul­te tratamente se adresează, fie degresării, fie activizării vascularizației din pielea capului. Numeroase soluții fa­bricate îmbină aceste proprie­tăți. Reputatul „Gerovital“ are în plus și unele proprietăți regenerative. Cei care l-au în­trebuințat cu oarecare perse­verență afirmă că au obținut o stabilizare. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu mai crește pă­rul căzut, altul nu mai cade...­ In orice caz, cei care folo­sesc aceste substanțe, e bine să știe că durata creșterii fi­rului de păr este de 4—6 luni și deci rezultatele se pot ve­dea concret abia atunci. Un tratament cu vitamine, folois­­teină, degresante, băi repeta­te, periaj zilnic (cu scopul de a activa circulația), o igienă, individuală riguroasă sunt cî­teva jaloane în acțiunea de menținere a acestui aparent banal, dar bun prieten care este părul. Și dacă atîția oa­meni serioși îl iau în serios, vă închipuiți de ce stimă s-ar bucura cel care va descoperi leacul căderii firului de păr. Dr. DOREL SCHOR­ ESCULAP 99 Viața particulară“ a firului de păr CURIER Maria Gh. Pintilie, Suharău. Inginerul Petru Secrieru, într-o convorbire avută cu noi, ne-a comunicat că dvs. nu aveți dreptul la retribuție suplimentară (mai sînt și alții în situația dvs.), întrucît n-ați îndeplinit toate condițiile sta­bilite, de altfel, încă de la începutul anului trecut. Un grup de tineri, Dersca. Printr-o adresă primită de la organele de stat locale, am fost informați că în comuna dumneavoastră este încadrat un nou director al căminului cultural (Mihai Sandu), iar bi­bliotecara despre care ne-ați scris a fost sancționată cu „mustrare“ pentru slaba acti­vitate. Aceeași adresă mențio­nează: „Intr-adevăr, activitatea artistică și sportivă s-a desfă­șurat anevoios în perioada de iarnă, însă măsurile luate ne a­­sigură că situația se va îmbu­nătăți“. Gheorghe Mititelu, Viișoara . De la Casa de pensii din Să­­veni ni s-a comunicat că vi s-a acordat pensie de invaliditate și nu de bătrînețe. Aurel Rînghilescu Str. Crinilor nr. 12. Botoșani: Sîntem informați că ați pri­mit răspuns acasă, de la or­ganele sanitare, care au cer­cetat sesizarea trimisă ziaru­lui. Vasile Zaharescu, Cucorăni: Trebuie, într-adevăr, și a­­probarea adunării generale a cooperativei agricole din Cu­corăni. Dar ,consiliul de con­ducere, chiar dacă are obiec­­țiuni, are totuși datoria să supună cererea dvs. de trans­fer dezbaterii adunării gene­rale. Contabilul șef ne-a co­municat că acest lucru se re­zolvă, dar, pentru anul tre­cut, drepturile nu le puteți primi decît de la cooperativa agricolă Chilișeni. Emilia D. Molocea, Havîrna . Cercetările efectuate de fosta Uniune raională a coope­rativelor de consum Dorohoi nu au putut decide dacă ges­tionara Speranța Păun, de la magazinul din Havîrna, obli­gă pe cumpărători să plăteas­că și ambalajul încălțămintei. „In adresa dvs. — se preci­zează în răspunsul primit — se arată că ambalajul costă 1,50 lei. Or, la încălțămintea pusă în vînzare prețul amba­lajelor variază între 0,70 și 6,90 lei. Deci nu se poate a­­firma că cele 7 categorii de ambalaje se vînd cu 1,50 lei“. N. R. Semnatara scrisorii regretă că nu a cunoscut toa­te prețurile ambalajelor. A reținut numai acela pe care a trebuit să-l suporte din punga sa. Dumitru Haiu satul Baranca comuna Hudești „Asistența sanitară în pre­zent este asigurată de către cadrele sanitare de la circum­scripția Hudești, care se de­plasează de 3 ori pe săptă­mînă în satul dvs.“ — ne co­munică organele de stat din Dorohoi. Gh. Bobuțan strada Maxim Gorki nr. 12 Botoșani. Deocamdată, situația dvs. nu poate fi rezolvată, ne răs­punde Consiliul popular pro­vizoriu al municipiului Boto­șani. Un grup de cetățeni Albești: Notăm dorința dumnea­voastră de a evidenția în co­loanele ziarului hărnicia, pri­ceperea și omenia tehnicia­nului veterinar din comună, Gheorghe Ciobotaru.­devăr, merită felicitări într-a­acest om. Nu înțelegem însă de ce nu v-ați dat numele ? Mihai Tirică, Suharău Sesizarea dvs. este înte­meiată. Cei vinovați au fost sancționați ca atare. Să spe­răm că lucrurile nu se vor mai repeta. Constantin I. Floroiu. Ștefănești Consiliul județean al U.G.S. Botoșani ne face cunoscut că în cursul lunii ianuarie au­ intrat în posesia banilor, ce constituie premii pentru lunile lucrate în anul 1967 la moara din comuna Ștefănești. Un grup de cetățeni satul Joldești, comuna Vo­rona Podul despre care ne sesi­zați a fost terminat în ziua de 6 ianuarie a.c., ne informea­ză organele locale de stat. Un grup de tineri comuna Mileanca. Din răspunsul primit la re­dacție reiese că „cele sesizate sunt parțial întemeiate“. Im­portant este că s-a ajuns la concluzia că la Mileanca sunt necesare măsuri și inițiative locale pentru îmbogățirea ac­tivităților consacrate tinere­tului. Georgeta Notingher, apreciata solistă de muzică populară din Gorbănești C. C. L. ALIMENTARA aduce la cunoștința consumatorilor că magazinul „ JIJI­A“ din strada Transilvaniei nr. 44 (colț cu hala de carne) funcționează cu orar continuu de la ora 7-19 Magazinul este în permanență bine aprovizionat cu tot sortimentul de produse alimentare 4

Next