Clopotul, aprilie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 2166-2242)

1968-04-02 / nr. 2166

PRESTĂRILE DE SER­VICII PENTRU NEVOILE Întreprinderii Deși, în esență, nu poate fi denumit ca o secție auxilia­ră, întrucît execută și lu­crări cu caracter industrial către alte întreprinderi, ate­lierul mecanic al I.I.L. „Lup­ta pentru pace“ — Dorohoi a adus și aduce o contribuție însemnată la asigurarea des­fășurării normale a produc­ției de bază prin fabricarea sculelor și dispozitivelor, a executării lucrărilor de re­parații și întreținere a utila­jelor de la unitățile de pro­ducție din cadrul întreprin­derii. Atelierul mecanic — care execută lucrări de strungă­­rie, lăcătușerie, sudură, fie­rărie — precum și secția de reparat cîntare au efectuat în anul trecut o producție globală în valoare de pes­te un milion de lei, din care o mare parte pentru nevoi­le proprii ale întreprinderii. In primul trimestru al aces­tui an valoarea producției globale depășește 400.000 lei; aproape 70 la sută din a­­ceastă producție o constitu­ie lucrările efectuate pentru deservirea unităților de pro­ducție ale întreprinderii de industrie locală dorohoiene. Era deci firesc ca atenția și grija conducerii I.X.L. „Lup­ta pentru pace“ să fie în­dreptată spre întărirea ac­tivității de producție a a­­cestor secții, de ale căror lu­crări uneori considerate mă­runte, depinde îndeplinirea unor importante sarcini ale producției de bază. Și în bu­nă măsură această atenție și grijă a fost acordată. Majoritatea muncitorilor care lucrează la atelierul mecanic fac parte din cate­goriile a VI—VIII-a, mulți­ din ei lucrînd în această u­­nitate de mult timp. Strun­garul Mihai Tilică, sudorul loan Druțu, lăcătușii meca­nici Dumitru Cuțulabă și loan Oboroceanu sînt buni meseriași, la care ceilalți muncitori au găsit întotdea­una sprijin și ajutor profe­sional competent. Pînă la sfîrșitul tiului I, la prestații trimes­turgice s-a realizat o meta­pro­ducție globală cu 185.000 lei mai mare decît sarcina pla­nificată. In atelierul meca­nic al acestei unități au fost executate în ultimul timp 4 valțuri pentru presele de că­rămizi, o bandă transpor­toare de 22 m, 10 vagoneți noi pentru fabrica de cără­mizi, reparații capitale la mijloacele auto, reparații de utilaje la mori etc. Efectua­rea unora din aceste lucrări, îndeosebi a celor destinate fabricii de cărămizi, au pre­zentat destule greutăți care însă au fost înlăturate ca urmare a strînsei colaborări existente între tehnicienii fabricii și colectivul atelie­rului mecanic. Dezvoltarea capacităților de producție ale întreprin­derii de industrie locală „Lupta pentru pace“, dota­rea cu utilaje noi a secții­lor principale, creșterea vo­lumului de producție de la un an la altul și lărgirea ga­mei de sortimente, impune întărirea, concomitent, și a secțiilor care deservesc pro­ducția de bază. In această privință la unitatea respec­tivă mai sunt încă multe de făcut. Iată numai cîteva păreri consemnate în cadrul unor discuții. Mihai Munteanu, șeful a­­telierului mecanic: „Mun­citorii noștri ar fi putut ob­ține realizări mult mai bu­ne dacă s-ar fi dat curs so­licitărilor noastre de a fi do­tați cu un strung paralel, o mașină de găurit, o freză, un polizor cu ecran, care ne sunt absolut necesare. In ul­timii 4—5 ani atelierul nu a primit aproape nici un uti­laj nou. V. MAFTEI (Continuare in pag. a lll-a) Au intrat în producție Ieri au intrat în producție, cu 15 zile mai devreme, două linii tehnologice de la Fabrica de cărămizi din Do­rohoi. Anul acesta fabrica și-a sporit capacitatea de pro­ducție cu 4 milioane cărămizi. Către sfîrșitul săptămînii va intra în producție și o a treia linie, de mare capaci­tate, aflată în prezent în rodaj. In timpul cîștigat prin in­trarea în producție înainte de termen, vor fi obținute pes­te plan circa 400.000 cărămizi. De remarcat este și faptul că, o dată cu sporirea ca­pacității de producție, la această unitate crește gradul de modernizare a procesului de producție, se extinde me­canizarea, iar productivitatea muncii va spori cu 5 la sută. Redacția și administrația­­ Botoșani, Calea Naționala nr. 261 Telefoane: Redactor șef “* 1328 Redactor șef adjunct — 1372 , Secretariatul de redacție t — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat­­­­ ® ® Secțiile informații și scrisori — 1217 Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Hel­sinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Ilie Verdeț, prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Ră­­dulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai gu­vernului și alte persoane ofi­ciale. A fost de față Seppo Olavi Al­amo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bu­curești. (Agerpres) HELSINKI 31. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Io­nescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avio­nul special, la bordul căruia se aflau președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, și ministrul afa­cerilor externe, Corneliu Mă­nescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de majes­­tuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul ca­pitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă săr­bătorească — expresie a re­lațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Fin­landa. Arborate pe frontispi­ciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic dra­pelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oas­peții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Fin­landei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premie­rul finlandez a prezen­tat apoi oaspeților celelalte persoane oficiale venite în în­­tîmpinare: Aarje Simonen, ministrul justiției, Vaino Les­­kinen, ministrul comerțului și industriei Arjeo Keinonen, comandantul șef al armatei, Teuvo Aura, președintele Con­siliului municipal al orașului Helsinki, Lauri Aho, primarul orașului Helsinki, precum și alte personalități ale vieții politice finlandeze. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției economice a țării noastre în Finlanda, precum și Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a for­țelor armate finlandeze a pre­zentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în re­vistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte per­sonalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu­­se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Kar­jalainen, s-au întreținut cor­dial, la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. ★ In timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, președintele Consiliului de Mi­niștri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o te­legramă de salut președinte­lui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Alexei Kosîghin. PE SCHELE Foto: R. GLIGOR Tudora. Nume cu rezo­nanță sonoră, aproape dură. Pronunț mereu in gind nu­mele satului și dintr-o dată am impresia că repet de fapt numele unei fete, al unui cintec sau poate al u­­nei flori misterioase. Satul, ne primește semeț, cu ca­se solide, răsfirate parcă de o mină generoasă. Mîndri sînt și oamenii de aici. Iuți la treabă și ne­întrecuți la joc. Nu-i sat în județul nostru care să nu fi auzit de mult cunoscuta strigătură: „Unde joacă tu­­dorenii / Dedesubt pămîn­­tul geme" — strigătură ce sintetizează de fapt măies­tria, simțul artistic al săte­nilor de aici, transmise din generație în generație. Cunoscînd Tudora și pe tudoreni, rămii plăcut im­presionat și de minunatul lor port național. La joc și de sărbători, fetele poartă și bătute în mărgele sau cu altiță, iar flăcăii bundițe cu flori, cămăși de in și bum­bac, brîie colorate. Dar să-i vezi la joc... Nu degeaba se spune că ritmul lor, cînd lin, cînd îndrăcit, e atit de captivant, atit de molipsitor, încît nu poți rezista tentaț­ției de a te prinde în vir- SATUL tejul horei, bătutei sau sîr­­bei. Tudorenii dansează pe vîrste. Bobocii sînt iuți ca argintul viu și e numai gra­ție și farmec in mișcările lor coregrafice, tinerii do­vedesc simțul ritmului, al perfecțiunii execuției celor mai complicate figuri. Cînd le vine rindul moșnegilor, ei se comportă întocmai ca-n versurile lui Coșbuc: „Sînt greu bătrînii de por­nit / Dar de-i pornești sînt greu de-oprit“. Că dansul se transmite din generație în generație ne-o dovedește și acest exemplu: Petre Crap fu­sese în tinerețe un bun dan­sator, nelipsit la joc, petre­ceri, uimind cu talentul său, talent pe care l-a transmis feciorului. Dumitru, azi am trecut de jumătate de veac In vara trecută, dînsul a făcut să răsune îndelungi aplauze cînd s-a produs pe scenă in cadrul ansamblu­lui folcloric solicitat pen­tru manifestări pe litoral. Fiica și cei trei feciori sînt acum socotiți cei mai buni dansatori din sat. Am insistat atit de mult asupra acestei tradiții, pen­tru că oamenii care iubesc și practică jocul popular — adevărată nestemată a fol­clorului — sunt de obicei veseli, generoși, cu sufletul deschis, în care nu încape dușmănia. Dar — există din păcate și un dar — Tudora oferă și o altă latură a satului, un fel de revers al meda­liei. Semnalăm acest feno­men pentru că l-am dori dispărut. Și cu cît mai re­pede cu atît mai bine. Este vorba de acele încăierări pe care ne-am permite să le numim cu malițiozitate, „co­­coșești“, dacă n-ar avea de multe ori și consecințe fu­neste. Bătăile mai sunt încă la modă în Tudora, aducîn­­du-i o tristă faimă. Opinia satului poate avea un rol însemnat în dispa­riția lor. Dacă se va înfiera orice act huliganic, dacă se va pedepsi de fiecare dată orice încercare de scandal, E. TRUFIN (Continuare în pag. a IlI-a) « J In pagina 2 Ü Repertoriul — problemă majoră în activitatea instituțiilor artistice INCENDIILE DE PRIMAVARA Ecouri SPORT In pagina 3 ei ARCA LUI NOE ACTUALITATEA AGRARA Nici n-au intrat în și brazdă s-au defectat în ziua de 28 martie, în curtea brigăzilor de la Vlădeni ale cooperativei a­­gricole de producție din co­muna Corlăteni stăteau, pe la amiază, 5 tractoare. Trei tractoriști și anume Ion Ciu­­botaru, Vasile Aruștei și Ni­colae Cerbu au venit de pe tarla să mănînce (hrană re­ce adusă de la S.M.T. Doro­hoi). Lîngâ alte două trac­toare stăteau de vorbă șe­ful de brigadă Dumitru Ni­­chituș cu mecanizatorii Con­stantin Bostan și Aurel Ma­­leș. De ce stau la discuții ? Păi, ce să facă. Tractoarele lor nu funcționează. Al lui Constantin Bostan a lucrat puțin zilele trecute și, vă­­zînd că ceva nu e în regulă, a trimis după niște piese la S.M.T., iar acum... așteap­tă. Celălalt tractor nici nu a intrat în brazdă. Cînd să-l pornească, tractoristul Gheorghe Zalinschi a obser­vat că... chiuloasa e crăpată. Trebuie să o schimbe cu u­­na nouă. După cît se vede, tractoa­rele din brigada nr. 21 a S.M.T. — Dorohoi în loc să intre în brazdă, intră... în reparații. Șeful de brigadă încă nu știe ce lucrări are de exe­cutat în această primăvară, tractoriștii lucrînd fiecare pe unde apucă. Peste brigada de tractoa­re nr. 21 nu trec adieri de primăvară. Dar, nici trolul S.M.T. Dorohoi, con­se lasă așteptat și unul și al­tul. Din nou despre lacunele existente în rețeaua cooperatistă Multe unități ale coopera­ției de consum din județul nostru au înregistrat în tri­mestrul întîi, mari rămîneri în urmă la desfacerea măr­furilor către populație. Ca ur­mare există precedentul de a nu se îndeplini sarcinile de plan pe întreaga rețea a a­­cestor unități. Printre cauzele principale care au dus la această situa­ție sînt și neajunsurile ce s-au manifestat în aprovizionarea cu mărfuri de consum curent și în deservirea conștiincioasă a cumpărătorilor. Un raid or­ganizat de curînd în unitățile de desfacere ale cooperative­lor de consum a scos în evi­dență faptul că o serie de mărfuri, cu o solicitare largă din partea cumpărătorilor, au lipsit mult timp din rețeaua comercială. La cele două magazine ali­mentare cu autoservire din Dorohoi ca și la magazinul alimentar nr. 2 lipsesc cu desăvîrșire apa minerală, vi­nurile de masă, brînzeturile topite, lichiorurile, untul. în depozitele întreprinderii co­merciale cu ridicata se găsesc însă aceste produse alimenta­re. Nu se obosesc însă, res­ponsabilii de magazine să se aprovizioneze în permanență, iar conducerea cooperativei ...nici atîta, în legătură cu lipsa untului este demnă de menționat „consecvența“ conducerii în­treprinderii comerciale cu ri­dicata. La data controlului, în depozitul alimentar al între­prinderii existau 50 kg unt preambalat care, însă, fiind vechi, a fost refuzat de către gestionari. Dar tovarășii de la întreprinderea comercială nu s-au dat bătuți cu una, cu două. Timp de patru zile nu au mai livrat nici un gram de unt proaspăt pe piață pînă nu s-o vinde untul aflat în stoc. In magazinul alimentar cu autoservire din Bucecea s-au găsit în schimb cantități mari de brînzeturi și unt. întrebat, gestionarul a arătat că a pri­mit cantități mari din aceste produse, deși nu le-a coman­dat, întrucît avea rezerve su­ficiente. Nu a primit însă nu­meroase produse de care au nevoie cetățenii și pentru ca­re a întocmit în repetate rîn­­duri note de comandă : boia­­ardei, castraveți în oțet, droj­die uscată și comprimată, paste făinoase, biscuiți, deter­genți (alba-lux, perlan, ami­don aprez etc.). La magazinul de desfacere a produselor de panificație din aceeași localitate, de aproa­pe patru ani lipsesc covrigii, deși aceștia sînt solicitați de populație. In schimb la ma­gazinul universal din comuna Nicolae Bălcescu se găsesc 800 de covrigi, vechi și tari, rămași nevînduți încă... din anul trecut. Unii gestionari de maga­zine sînt insensibili la cerin­țele consumatorilor și nu se aprovizionează chiar cu pro­duse care se găsesc din abun­dență și în permanență în de­pozitele cu ridicata. Numai comoditatea și lipsa de probi­tate profesională a unor lu­crători din comerț a făcut ca zile și săptămîni în șir din magazinele alimentare de la Trușești să lipsească bomboa­nele la Tiănești — oțetul, pastele făinoase, biscuiții, la Săveni — margarina, brînze­turile etc. Carențe în aprovizionarea unităților cooperatiste la sate se manifestă, nu numai în ceea ce privește produsele a­limentare ci și a celor indus­triale. La magazinele din Să­­veni, Trușești, Darabani și altele în zadar caută cumpă­rătorii costumașe pentru co­pii, pantofi de diferite mă­rimi pentru femei, pături, fețe - plapumă, taftale de toa­te culorile, dantelă, scule bumbac. Gestionara Silvia Aronovici de la magazinul textile-încălțăminte din Săveni are în stoc, de circa 6—7 ani, mărfuri în valoare de peste 30.000 de lei, care sunt greu N. NEAGU (Continuare în ung a fil­ ai Sudorul Gh. Hobjilă de la Uzina de reparații din Botoșani lucrind la mașina au­tomată de sudat r * Prognoza In zilele de 2—4 apri­lie, vreme relativ fru­moasă, ușor instabilă, cu cerul schimbător. Vînt potrivit din secto­rul nord-vestic. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 3 și 7 gra­de, iar cele maxime în­tre 13 și 20 grade.

Next