Clopotul, aprilie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 2166-2242)
1968-04-02 / nr. 2166
PRESTĂRILE DE SERVICII PENTRU NEVOILE Întreprinderii Deși, în esență, nu poate fi denumit ca o secție auxiliară, întrucît execută și lucrări cu caracter industrial către alte întreprinderi, atelierul mecanic al I.I.L. „Lupta pentru pace“ — Dorohoi a adus și aduce o contribuție însemnată la asigurarea desfășurării normale a producției de bază prin fabricarea sculelor și dispozitivelor, a executării lucrărilor de reparații și întreținere a utilajelor de la unitățile de producție din cadrul întreprinderii. Atelierul mecanic — care execută lucrări de strungărie, lăcătușerie, sudură, fierărie — precum și secția de reparat cîntare au efectuat în anul trecut o producție globală în valoare de peste un milion de lei, din care o mare parte pentru nevoile proprii ale întreprinderii. In primul trimestru al acestui an valoarea producției globale depășește 400.000 lei; aproape 70 la sută din această producție o constituie lucrările efectuate pentru deservirea unităților de producție ale întreprinderii de industrie locală dorohoiene. Era deci firesc ca atenția și grija conducerii I.X.L. „Lupta pentru pace“ să fie îndreptată spre întărirea activității de producție a acestor secții, de ale căror lucrări uneori considerate mărunte, depinde îndeplinirea unor importante sarcini ale producției de bază. Și în bună măsură această atenție și grijă a fost acordată. Majoritatea muncitorilor care lucrează la atelierul mecanic fac parte din categoriile a VI—VIII-a, mulți din ei lucrînd în această unitate de mult timp. Strungarul Mihai Tilică, sudorul loan Druțu, lăcătușii mecanici Dumitru Cuțulabă și loan Oboroceanu sînt buni meseriași, la care ceilalți muncitori au găsit întotdeauna sprijin și ajutor profesional competent. Pînă la sfîrșitul tiului I, la prestații trimesturgice s-a realizat o metaproducție globală cu 185.000 lei mai mare decît sarcina planificată. In atelierul mecanic al acestei unități au fost executate în ultimul timp 4 valțuri pentru presele de cărămizi, o bandă transportoare de 22 m, 10 vagoneți noi pentru fabrica de cărămizi, reparații capitale la mijloacele auto, reparații de utilaje la mori etc. Efectuarea unora din aceste lucrări, îndeosebi a celor destinate fabricii de cărămizi, au prezentat destule greutăți care însă au fost înlăturate ca urmare a strînsei colaborări existente între tehnicienii fabricii și colectivul atelierului mecanic. Dezvoltarea capacităților de producție ale întreprinderii de industrie locală „Lupta pentru pace“, dotarea cu utilaje noi a secțiilor principale, creșterea volumului de producție de la un an la altul și lărgirea gamei de sortimente, impune întărirea, concomitent, și a secțiilor care deservesc producția de bază. In această privință la unitatea respectivă mai sunt încă multe de făcut. Iată numai cîteva păreri consemnate în cadrul unor discuții. Mihai Munteanu, șeful atelierului mecanic: „Muncitorii noștri ar fi putut obține realizări mult mai bune dacă s-ar fi dat curs solicitărilor noastre de a fi dotați cu un strung paralel, o mașină de găurit, o freză, un polizor cu ecran, care ne sunt absolut necesare. In ultimii 4—5 ani atelierul nu a primit aproape nici un utilaj nou. V. MAFTEI (Continuare in pag. a lll-a) Au intrat în producție Ieri au intrat în producție, cu 15 zile mai devreme, două linii tehnologice de la Fabrica de cărămizi din Dorohoi. Anul acesta fabrica și-a sporit capacitatea de producție cu 4 milioane cărămizi. Către sfîrșitul săptămînii va intra în producție și o a treia linie, de mare capacitate, aflată în prezent în rodaj. In timpul cîștigat prin intrarea în producție înainte de termen, vor fi obținute peste plan circa 400.000 cărămizi. De remarcat este și faptul că, o dată cu sporirea capacității de producție, la această unitate crește gradul de modernizare a procesului de producție, se extinde mecanizarea, iar productivitatea muncii va spori cu 5 la sută. Redacția și administrația Botoșani, Calea Naționala nr. 261 Telefoane: Redactor șef “* 1328 Redactor șef adjunct — 1372 , Secretariatul de redacție t — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat ® ® Secțiile informații și scrisori — 1217 Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. A fost de față Seppo Olavi Alamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la București. (Agerpres) HELSINKI 31. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se aflau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de majestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeților celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare: Aarje Simonen, ministrul justiției, Vaino Leskinen, ministrul comerțului și industriei Arjeo Keinonen, comandantul șef al armatei, Teuvo Aura, președintele Consiliului municipal al orașului Helsinki, Lauri Aho, primarul orașului Helsinki, precum și alte personalități ale vieții politice finlandeze. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției economice a țării noastre în Finlanda, precum și Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a forțelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte personalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptînduse spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreținut cordial, la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. ★ In timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o telegramă de salut președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Alexei Kosîghin. PE SCHELE Foto: R. GLIGOR Tudora. Nume cu rezonanță sonoră, aproape dură. Pronunț mereu in gind numele satului și dintr-o dată am impresia că repet de fapt numele unei fete, al unui cintec sau poate al unei flori misterioase. Satul, ne primește semeț, cu case solide, răsfirate parcă de o mină generoasă. Mîndri sînt și oamenii de aici. Iuți la treabă și neîntrecuți la joc. Nu-i sat în județul nostru care să nu fi auzit de mult cunoscuta strigătură: „Unde joacă tudorenii / Dedesubt pămîntul geme" — strigătură ce sintetizează de fapt măiestria, simțul artistic al sătenilor de aici, transmise din generație în generație. Cunoscînd Tudora și pe tudoreni, rămii plăcut impresionat și de minunatul lor port național. La joc și de sărbători, fetele poartă și bătute în mărgele sau cu altiță, iar flăcăii bundițe cu flori, cămăși de in și bumbac, brîie colorate. Dar să-i vezi la joc... Nu degeaba se spune că ritmul lor, cînd lin, cînd îndrăcit, e atit de captivant, atit de molipsitor, încît nu poți rezista tentațției de a te prinde în vir- SATUL tejul horei, bătutei sau sîrbei. Tudorenii dansează pe vîrste. Bobocii sînt iuți ca argintul viu și e numai grație și farmec in mișcările lor coregrafice, tinerii dovedesc simțul ritmului, al perfecțiunii execuției celor mai complicate figuri. Cînd le vine rindul moșnegilor, ei se comportă întocmai ca-n versurile lui Coșbuc: „Sînt greu bătrînii de pornit / Dar de-i pornești sînt greu de-oprit“. Că dansul se transmite din generație în generație ne-o dovedește și acest exemplu: Petre Crap fusese în tinerețe un bun dansator, nelipsit la joc, petreceri, uimind cu talentul său, talent pe care l-a transmis feciorului. Dumitru, azi am trecut de jumătate de veac In vara trecută, dînsul a făcut să răsune îndelungi aplauze cînd s-a produs pe scenă in cadrul ansamblului folcloric solicitat pentru manifestări pe litoral. Fiica și cei trei feciori sînt acum socotiți cei mai buni dansatori din sat. Am insistat atit de mult asupra acestei tradiții, pentru că oamenii care iubesc și practică jocul popular — adevărată nestemată a folclorului — sunt de obicei veseli, generoși, cu sufletul deschis, în care nu încape dușmănia. Dar — există din păcate și un dar — Tudora oferă și o altă latură a satului, un fel de revers al medaliei. Semnalăm acest fenomen pentru că l-am dori dispărut. Și cu cît mai repede cu atît mai bine. Este vorba de acele încăierări pe care ne-am permite să le numim cu malițiozitate, „cocoșești“, dacă n-ar avea de multe ori și consecințe funeste. Bătăile mai sunt încă la modă în Tudora, aducîndu-i o tristă faimă. Opinia satului poate avea un rol însemnat în dispariția lor. Dacă se va înfiera orice act huliganic, dacă se va pedepsi de fiecare dată orice încercare de scandal, E. TRUFIN (Continuare în pag. a IlI-a) « J In pagina 2 Ü Repertoriul — problemă majoră în activitatea instituțiilor artistice INCENDIILE DE PRIMAVARA Ecouri SPORT In pagina 3 ei ARCA LUI NOE ACTUALITATEA AGRARA Nici n-au intrat în și brazdă s-au defectat în ziua de 28 martie, în curtea brigăzilor de la Vlădeni ale cooperativei agricole de producție din comuna Corlăteni stăteau, pe la amiază, 5 tractoare. Trei tractoriști și anume Ion Ciubotaru, Vasile Aruștei și Nicolae Cerbu au venit de pe tarla să mănînce (hrană rece adusă de la S.M.T. Dorohoi). Lîngâ alte două tractoare stăteau de vorbă șeful de brigadă Dumitru Nichituș cu mecanizatorii Constantin Bostan și Aurel Maleș. De ce stau la discuții ? Păi, ce să facă. Tractoarele lor nu funcționează. Al lui Constantin Bostan a lucrat puțin zilele trecute și, văzînd că ceva nu e în regulă, a trimis după niște piese la S.M.T., iar acum... așteaptă. Celălalt tractor nici nu a intrat în brazdă. Cînd să-l pornească, tractoristul Gheorghe Zalinschi a observat că... chiuloasa e crăpată. Trebuie să o schimbe cu una nouă. După cît se vede, tractoarele din brigada nr. 21 a S.M.T. — Dorohoi în loc să intre în brazdă, intră... în reparații. Șeful de brigadă încă nu știe ce lucrări are de executat în această primăvară, tractoriștii lucrînd fiecare pe unde apucă. Peste brigada de tractoare nr. 21 nu trec adieri de primăvară. Dar, nici trolul S.M.T. Dorohoi, conse lasă așteptat și unul și altul. Din nou despre lacunele existente în rețeaua cooperatistă Multe unități ale cooperației de consum din județul nostru au înregistrat în trimestrul întîi, mari rămîneri în urmă la desfacerea mărfurilor către populație. Ca urmare există precedentul de a nu se îndeplini sarcinile de plan pe întreaga rețea a acestor unități. Printre cauzele principale care au dus la această situație sînt și neajunsurile ce s-au manifestat în aprovizionarea cu mărfuri de consum curent și în deservirea conștiincioasă a cumpărătorilor. Un raid organizat de curînd în unitățile de desfacere ale cooperativelor de consum a scos în evidență faptul că o serie de mărfuri, cu o solicitare largă din partea cumpărătorilor, au lipsit mult timp din rețeaua comercială. La cele două magazine alimentare cu autoservire din Dorohoi ca și la magazinul alimentar nr. 2 lipsesc cu desăvîrșire apa minerală, vinurile de masă, brînzeturile topite, lichiorurile, untul. în depozitele întreprinderii comerciale cu ridicata se găsesc însă aceste produse alimentare. Nu se obosesc însă, responsabilii de magazine să se aprovizioneze în permanență, iar conducerea cooperativei ...nici atîta, în legătură cu lipsa untului este demnă de menționat „consecvența“ conducerii întreprinderii comerciale cu ridicata. La data controlului, în depozitul alimentar al întreprinderii existau 50 kg unt preambalat care, însă, fiind vechi, a fost refuzat de către gestionari. Dar tovarășii de la întreprinderea comercială nu s-au dat bătuți cu una, cu două. Timp de patru zile nu au mai livrat nici un gram de unt proaspăt pe piață pînă nu s-o vinde untul aflat în stoc. In magazinul alimentar cu autoservire din Bucecea s-au găsit în schimb cantități mari de brînzeturi și unt. întrebat, gestionarul a arătat că a primit cantități mari din aceste produse, deși nu le-a comandat, întrucît avea rezerve suficiente. Nu a primit însă numeroase produse de care au nevoie cetățenii și pentru care a întocmit în repetate rînduri note de comandă : boiaardei, castraveți în oțet, drojdie uscată și comprimată, paste făinoase, biscuiți, detergenți (alba-lux, perlan, amidon aprez etc.). La magazinul de desfacere a produselor de panificație din aceeași localitate, de aproape patru ani lipsesc covrigii, deși aceștia sînt solicitați de populație. In schimb la magazinul universal din comuna Nicolae Bălcescu se găsesc 800 de covrigi, vechi și tari, rămași nevînduți încă... din anul trecut. Unii gestionari de magazine sînt insensibili la cerințele consumatorilor și nu se aprovizionează chiar cu produse care se găsesc din abundență și în permanență în depozitele cu ridicata. Numai comoditatea și lipsa de probitate profesională a unor lucrători din comerț a făcut ca zile și săptămîni în șir din magazinele alimentare de la Trușești să lipsească bomboanele la Tiănești — oțetul, pastele făinoase, biscuiții, la Săveni — margarina, brînzeturile etc. Carențe în aprovizionarea unităților cooperatiste la sate se manifestă, nu numai în ceea ce privește produsele alimentare ci și a celor industriale. La magazinele din Săveni, Trușești, Darabani și altele în zadar caută cumpărătorii costumașe pentru copii, pantofi de diferite mărimi pentru femei, pături, fețe - plapumă, taftale de toate culorile, dantelă, scule bumbac. Gestionara Silvia Aronovici de la magazinul textile-încălțăminte din Săveni are în stoc, de circa 6—7 ani, mărfuri în valoare de peste 30.000 de lei, care sunt greu N. NEAGU (Continuare în ung a fil ai Sudorul Gh. Hobjilă de la Uzina de reparații din Botoșani lucrind la mașina automată de sudat r * Prognoza In zilele de 2—4 aprilie, vreme relativ frumoasă, ușor instabilă, cu cerul schimbător. Vînt potrivit din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 și 7 grade, iar cele maxime între 13 și 20 grade.