Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)

1968-07-02 / nr. 2243

CLOPOTUL • PAGINA 2 Se întîmplă uneori, ori poa­te nu se întîmplă, ci împre­jurările, munca efectivă fac ca într-un anumit loc să se obțină rezultate frumoase, de apreciat. Atunci, toată lumea e mulțumită , și cei care își văd munca concretizată în re­zultate, și forul tutelar, dar­­ și aici e cel mai impor­tant — și cel care beneficiază de aceste activități, în cazul nostru — colectivitatea de ce­tățeni. Dar lucrurile pot lua și o întorsătură curioasă : cînd entuziasmul declanșat de pre­vizibilele rezultate atinge o oa­recare intensitate, de la „cen­tru“ sosește o depeșă : „Stop !­b cr a*­a, și nu altfel. Noi ne-am gîndit și pentru dv, și sîntem siguri că dacă faceți cum vă spunem noi, lucruri­le vor ieși mult mai bine“. Oameni cuminți, sau „discipli­nați“, cum se mai spune, pri­mitorii depeșei se execută întocmai, suplinesc spiritul lor de inițiativă cu conținu­tul mesajului recepționat (pe diferite căi : telefonic, în scris etc) și din tot ce putea să fie, nu rămîne nici măcar umbra, cu alte cuvinte acțiu­nea plănuită eșuează. Vin a­­poi întrebările: cine e de vină ? Cei ce au dat dispo­ziția ? Cei care s-au confor­mat ? Și unii, și alții ? Vino­vații ca vinovații, dar ce vină au cetățenii care aștep­tau ceva ? scrisoare din Durnești Pe adresa redacției au sosit, sub semnătura Măriei Costîn­­ceanu, directoarea căminului cultural din Durnești, două pagini de scrisoare așternute mărunt,cu explicații peste ex­plicații, cu justificări și ne­mulțumiri. Ce s-a întîmplat ? Cu scrisoarea recomandată nr. 889, din 11 aprile a.c., care a a­­juns la Durnești în ziua de 15 aprilie, Comitetul județean pentru cultură și artă Botoșani stabilește formației de teatru a căminului cultural din loca­litate să fie prezentă la Ște­­fănești, pentru faza interco­­munală a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale", în ziua de 26 mai. Firește, din acest moment repetițiile cu piesa „Două fete și-o comoa­ră“, de Mihai Davidoglu, au fost imnul-î­nn­ ite. S-a ținut seama, în gradarea efortului, de timpul rămas disponibil, de posibilitățile artiștilor amato­ri etc. Cînd totul pornise pe un făgaș acceptabil, cînd se putea lua în considerare faptul că prezența celor din Durnești la faza intercomuna­­lă a festivalului nu va fi doar un simplu act de prezență, în ziua de 23 aprilie sosește un alt mesaj: nu, nu veți mai merge la concurs pe ziua de 26 mai, ci pe ziua de 28 apri­lie. Această răsturnare a pro­gramării cu o lună de zile a fost anunțată numai cu 5 zile înainte. Și a început asaltul i repetiții una după alta, griji, nesiguranță. Această directivă „de la centru“, acceptată, prin forța împrejurărilor, de cei din Durnești, a făcut ca la întrecerea din Trușești forma­ția de teatru să nu prezinte un spectacol la înălțimea do­rințelor proprii, a capacității artiștilor amatori, a preten­țiilor publicului spectator. Și încă ceva, această directivă lipsită de înțelepciune, cu e­­fect imediat în calitatea mun­cii a atras, ca pe un cortegiu funest, și unele derogări de la regulamentul de desfășura­re a festivalului. Cu toate că există în regulament, o men­țiune fără echivoc privind condițiile de participare la festival, prezentarea a patru spectacole în afara celor sus­ținute în concurs, s-a admis celor din Durnești să se pre­zinte fără îndeplinirea inte­grală a acestei condiții. Desigur, se vor găsi expli­cații la această modificare a programării. S-ar putea argu­menta, în acest sens, că noua programare ține seama de reorganizarea administrativ­­teritorială, ori că s-au reechi­librat valoric centrele de con­curs. Putem da credit, evi­dent, acestor factori, dar nu putem să nu ne întrebăm : ce vină au actorii amatori dacă forurile de resort nu au ținut seama, în programarea iniția­lă, de perspectivă ? De ce s-au făcut modificări numai în ce privește centrele, nu și în data calendaristică ? Meșterul „drege-strică" Dacă în situația de la Dur­nești punerea în practică a unor „directive de la centru", nu a avut repercursiuni de ordin material, la Leorda lu­crurile stau oarecum altfel. A existat aici un televizor în bună stare. A mers o bu­cată de vreme, dar, în alt mo­ment, a încetat să meargă. Ce s-a făcut în această situa­ție ? S-a dus aparatul la un centru de reparații încadrat de specialiști ? Am căutat să descifrăm această tristă odi­see a televizorului, într-o dis­cuție cu Teodor Pliani, direc­torul căminului cultural. — Contabilul consiliului comunal provizoriu mi-a re­comandat un meșter de la un depozit de materiale din Bu­­cece­a, Constantin Corduneanu. I-am dat televizorul acestui meșter, a mai funcționat a­­poi o bucată de vreme și nu s-a mai putut face nimic ! Constantin Corduneanu mi-a spus că e defectă o lampă, sau așa ceva. ■— Bine, dar de ce n-ați plecat cu televizorul la un specialist autentic ? De ce l-ați dat pe mîna unui dile­tant, a unui om care face practică pe televizoarele al­tora ? Cu aparatul dv perso­nal puteți face, după cum spuneți, absolut ce vreți, dar bunurile materiale pe care le aveți în răspundere trebuiesc tratate, după părerea noastră, cu o grijă sporită. Ce vină au cetățenii că nu pot vizio­na un program pentru că dv ați recurs la „specialiști de ocazie“ ? — De la comitetul de cul­tură și artă Botoșani ni s-a spus că putem să ne des­curcăm pe plan local. Dacă se admite că n-am procedat bine, voi plăti paguba. Dar așa ni s-a spus. — Cine v-a dat un aseme­nea sfat ? — Să lăsăm asta, dar ni s-a spus. Oare chiar a dat cineva o asemenea directivă ? Dacă da, nu se poate afla cine a luat o asemenea „hotărîre“ ? Deoarece s-a produs o pagu­bă materială, credem că e fi­resc să pună din buzunar și acel „cineva“, deocamdată misterios. Cu toate acestea, considerăm că îndeplinirea ad literam a unei astfel de re­comandări locale ori „de la centru“, nu disculpă total pe cel ce a pus-o în practică. Oricum paguba trebuie aco­perită. Nu sîntem împotriva direc­tivelor forurilor tutelare. A­­cestea pot canaliza lucrurile, în cazurile normale, pe un făgaș ce ține seama de pers­pectivă, de ansamblu. Dar nu putem fi de acord cu provizo­ratul, cu „planificările“ negîn­­dite temeinic, cu jocul de-a „hai să facem ceva“. Directi­vele rigide nu trebuie să în­grădească, numai pentru con­siderentul că sînt „de la cen­tru", spiritul de inițiativă. Perpetuarea unor astfel de tendințe, negative sub diver­se aspecte, nu pot bucura pe nimeni, de aceea credem că trebuie să li se pună capăt. Neîntîrziat. TIBERIU BRAESCU PLANIFICAREA „DE LA CENTRU" cultura de masă tip Desen de Ion Murariu BOTOȘANI DOROHOI SAVENI DARABANI „Făclia“ BUCECEA „Bucecea" TRUȘEȘTI „Victoria“ MARȚI 2 IULIE 1968 „Luceafărul“ De noapte băieți „Melodia“ Innourare trecătoare „Cultural" Careta verde „Tineretului“ Faraonul (ambele serii) „Patria“ Un taxi pentru Tobruk Zile reci Subteranul Trei plus două Redacția nu răspunde de eventualele modificări PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05—6.00 Program muzical de dimi­neață. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Muzică din opereta „Prințul stu­dent" de Romberg. 10.30 Muzică populară. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Ora specialistului. 11.25 Recital de clavecin Wanda Lan­dowska. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Dansuri și fantezii de estradă. 12.28 Notati­vă din programele noas­tre. . . 12.30 Intîlnire cu melodia populara și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. . 13.20 Soliști si orchestre de muzica ușoară. 14.00 Din cîntecele și dansurile po­­poarelor. 14.15 De ce ? De unde ? De cînd ?. 14.30 Radio-publicitate. 14.50 La microfon frații Mentzel. 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo­­rutier. 15.05 Piesele „Bucuria dragostei și Vechiul refren“ de Fritz Kreis­ier. 15.15 Meridiane. 15.30 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­­teorologc. 16.20 Zece minute cu Grigore Krazim. 16.30 Corespondență specială. 16.45 Viața de concert a Capitalei. 17.15 Odă limbii române. 17.45 Ansambluri corale de amatori. Corul Căminului cultural din co­muna Putna, dirijat de Radu Pa­­ladi. 18.00 Buletin de știri. 18.02 Radiosimpozion. 18.20 Balade și jocuri populare. 18.40 Pagini celebre din opere. 19.00 Radiogazeta de seară. MIERCURI . 19.30 O melodie pe adresa dumnea­voastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 A 7-a artă. 20.20 Melodii populare. 20.40 Orchestrele Paul Ghentzer și Perez Prado. 20.55 Noapte bună, copii. 21.00 Muzică. 21.05 Teatru serial. Bicicleta în fața porții, de John Hayes. 21.25 Intîlnire cu jazzul. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sdo­­­t. 22.20 Din repertoriul lui Nat King Cole. 22.30 Moment poetic. Versuri de Mir­­cea Ciobanu. 22.35 Poemul simfonic „Așa grăit-a Zarathustra“ de Richard Strauss. 23.07 Melodii ascultate cu plăcere. 24.00 Buletin de știri. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00, 2.00 și 4.00. PROGRAMUL II 7.00 Cîntece și locuri de pe întinsul patriei. 7.30 Buletin de știri. Buletin meteo­­rutier. 7.37 Notați-vă din programele noas­tre. 7.39 Muzică. 7.45 C­întă fanfara. 8.00 Jocuri populare. 8.10 Tot înainte. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Suita a II-a „Arleziana“ de Georges Bizet. 9.00 Opera în foileton „Elixirul dra­gostei“ de Donizetti. IULIE 1968 9.25 Concertul pentru pian și orches­tră de Nicolae Szalay. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cintă Rodica Paliu și Florin Dorian 10.30 Emisiune literară pentru școlari. 10.55 Opera in foileton (continuare). 11.15 Orchestra de muzică populară „Miorița“ din Brașov. 11.30 Melodii de Elly Roman și Ghe­­rase Dandrino. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteo­rologic. 12.05 Notați-vă din programele noas­tre 12.07 Opera în foileton (continuare). 12.25 Cîntecele virstelor. 13.00 Piese instrumentale de compozi­tori români. 13.20 Selectiuni din opereta „Clivia“ de Nico Dostal. 13.30 Album folcloric. 14.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 14.08 Concert de prînz. 15.00 Voci, orchestre, melodii. 15.30 Orizont științific. 15.48 Din înregistrările interpretului Vasila Cănănău. 16.00 Fragmente din Suita a IV-a „Si­­biana“ de Achim Stoia. 16.15 Muzică 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Concert de muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Doine și jocuri populare. 17.40 Radio-publicitate. 17.50 Mica suită pentru orchestre de coarde de Carl Nielsen. 18.10 Cintece și piese corale de Ion Borgovan. 18.30 Pagini antologice din creația scriitorilor noștri. 18.50 Melodii interpretate la orgă e­lectronică. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Tezaurul folcloric muzical. 19.30 Discuri cu Alexandru Lupescu. 19.50 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Muzică instrumentală. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Meridiane — melodii. Emisiune de Maria Ioiia. 22.00 Romanțe. 22.20 Fragmente din opera „Somnam­bula“ de Bellini. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Lucrări audiate la Tribuna inter­națională a compozitorilor — Paris 1967. 0.05 Muzica. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. PROGRAMUL III 16.00 Concertul pentru orchestră de Witold Lutoslawski ? Simfonietta a IV-a în Mi bemol major de Mihail Andricu. 16.55 Muzică de jazz. 17.30 Mari formații de cameră. Cvar­tetul „Konzerthaus“ din Viena. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Din creația de operă româneas­că : „De la Matei Vodă cetire“ de Ion Nona Ottescu. 19.00 Muzică veche. Lucrări de Gio­­vani Gabrieli și Heinrich Schütz. 19.45 Concertul pentru pian și orches­tră de Liviu Glodeanu ; piesa „Cercul“ de Luciano Berio. 20.30 Vorbește Moscova. 21.00 Concert simfonic. 21.45 Radiojurnal. 21.52 Clasici ai muzicii noastre. Lu­crări de Carol Mikuli și Alexan­dru Flechtenmacher. 22.30 Almanahul interpretărilor cele­bre : Germaine Feraldy și Jo­seph Rogatcowski în opera „Ma­nón“ de Massenet. 23.30—24.00 Muzică pentru orgă de compozitorii spanioli Thomas de Santa­ Maria, Antonio de Cabe­­zon, Juan Bermudo. O însoțiți de cadre didac­tice, 40 de elevi ai școlii ge­nerale din Cervicești au ple­cat ieri într-o excursie cu o durată de o săptămînă. Itine­­rariul excursiei include punc­te diferite de pe harta patriei, orașe industriale (Brașov, Ba­cău, Orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej), importante centre turistice (Lacul Roșu și Piatra Neamț), precum și vizitarea mărturiilor istoriei, ruinele cetăților din Tîrgu Neamț și Suceava. • Alți 40 de pionieri școlari, elevi ai școlii genera­și­le din Miorcani, vor vizita mînăstirile Putna și Voroneț. Ei își vor continua excursia pe traseul Vatra Dornei—Bi­­caz — Lacul Roșu — Piatra Neamț admirînd pitorescul a­­cestor locuri, luînd cunoștință de marile realizări ale regi­mului nostru pe care le vor întîlni în drumul lor. • Voroneț, Vatra Dornei, Cîrlibaba sînt localități inclu­se în itinerariul excursiei la care participă un grup de e­­levi ai Liceului „M. Emines­­cu" din Botoșani. Printre ce­le mai importante obiective ale excursiei, în continuarea traseului se numără: vizita­rea complexului turistic Borșa, a grădinii botanice și a oră­șelului studențesc din Cluj, fabrica de încălțăminte „Clu­­jana“, la Tîrgu Mureș vor vi­zita Palatul Culturii, iar la Bicaz vor poposi pentru a ad­mira barajul hidrocentralei de pe Bistrița. • Traseul excursiei la ca­re vor participa elevii Liceu­lui de muzică din Botoșani va permite vizitarea de către a­­ceștia a regiunilor pitorești, a locurilor istorice, a unor muzee și întreprinderi socia­liste, cunoașterea noilor rea­lizări din județele țării. Ele­vii din clasele V—IX își vor petrece cele 9 zile de excursie Drumeții pe meleagurile patriei vizitînd ruinele cetății lui Ștefan cel Mare de la Sucea­va, casa memorială M. Sado­­veanu din Fălticeni, casa ma­relui povestitor din Humu­­lști, I. Creangă; în itinerariul excursiei au mai fost cuprin­se vizitarea vechei Sarmise­­getuze, a șantierului hidrocen­tralei de la Porțile de Fier, a uzinei „Electroputere“ din Craiova, precum și peșterile Ialomicioara și Dîmbovicioara. în unele puncte de popas, elevii liceului vor prezenta programe artistice cuprinzînd recitări, muzică populară și ușoară, în interpretarea soliș­tilor și a orchestrei. Participanții la excursie vor colecționa cu acest prilej plante din diverse zone geo­grafice pentru ierbare, exem­plare pentru insectare, eșan­tioane de roci pentru colecția școlii, vor executa fotografii. • Un grup format din 45 elevi ai școlii generale nr. 1 din Botoșani s-au întors din­­tr-o excursie făcută cu auto­carul. Ajungînd la Suceava, elevii au vizitat cetatea de scaun, iar la Rădăuți au ad­mirat biserica Bogdana, ca și noile construcții ale orașului, în continuare au fost vizitate mînăstirile Putna, Sucevița și Voroneț după care elevii s-au întors la Botoșani, punctul lor de plecare. O frumoasă ie­cusută de miini harnice butetierul a inventat... Bufetierul unității de lângă gara Dorohoi sim­patizează cu șoferii. Ast­fel, într-o bună zi, i-a in­terzis lui Nicolae Horodin­­cu să bea sifon simplu! Cică sifor?■"’ '«• da numai la șpriț, c-așu a inventat poznașul negustor o meto­dă. Ce ne facem, frați șo­feri? Bem șpriț? Dar dacă ne iese apoi înainte bufe­tierul, cînd sîntem la vo­lan ?... Se poate întîmplă să ne roage cu sifon și noi să nu-l mai vedem... Că e căldură mare. Mai bine, zicem noi, să-l vadă acum conducerea cooperativei. Că n-are milă nici de co­piii însetați bufetierul... „Activează“... Uite unul care știu că nu stă ! A avut numai în­tr-un singur an cinci pro­cese cu vecinii. Cinci! 11 cheamă Vasiliță Florea și își desfășoară „justițiile“ la Coșula, unde și locu­iește. La 11 aprilie a se­sizat, bunăoară, miliția, că Lazăr Vasile, Tom­a Pe­tru și Aparaschivei Ion ar fabrica țuică. Da de unde ! Nu era adevărat. Reclamagiul a recunoscut pînă la urmă singur că a vrut numai așa, să-i joa­ce puțin pe vecini. Dacă are vecini cumsecade !... Să-i facă și lui un proces. Unul, așa, mititel... La o întîmpinare Tov, președinte al coo­perativei de consum Să­­veni ne întîmpină prompt cu observația că-n artico­lul nostru intitulat „Ciu­peală“ publicat în nr. din 19 iunie la această rubri­că am fost nedrepți. Nu toate stilourile de 90 de lei s-au redus. Am cerce­tat și, președintele, are dreptate. Stiloul „Hero" pe care l-a cumpărat profeso­rul Zănoagă Florin din E­ TV MIERCURI 3 IULIE 1968 10.00 Curs de limba franceză. 11.00 Curs de limba ru­să. 12.00 TV Pentru specia­liștii din industrie. 12.30 închiderea emisiu­­nii de dimineață. 17.30 Pentru cei mici. 18.00 Telecronica econo­mică. 18.30 Curs de limba ger­mană. 19.00 „Șezătoarea celor trei generații". 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteo­rologic. Publicitate. 20.00 „Cîntec dulce ro­mânesc“. 21.15 Transfocator. 20.45 Muzică pentru mi­cul ecran. 21.05 Avanpremieră. 21.25 Telecinemateca . „Focuri în noap­te". Film artistic cu Edward G. Ro­binson. 22.45 Telejurnalul de noapte. pureni nu a intrat în re­ducere. Și totuși, greșeala e de partea cooperativei Săveni. Căci de unde pu­tea ști omul acest lucru dacă tovarășii l-au ținut în secret. Mai precis, re­ducerea prețurilor a fost afișată tardiv Așadar, pe­­ngă părțile negative mai sunt și lipsuri, tovarășe președinte ! Vînzătorul li­brăriei n-are nici o vină, bineînțeles... Rubrică realizată de M­­URGEANU # curier GHEORGHE D. IVAN Bucecea Șeful biroului personal­­învățămînt, tovarășul Zaha­ria Mihăilă, de la Uniunea­udețeană a cooperativelor de consum Botoșani, ne in­formează că vi s-a eliberat adeverința solicitată. LUCREȚIA BURSUC Roma MARIA I. HERGHELEGIU Mileanca PETRU FUSU Știubieni Tovarășă Bursuc, filiala casei de pensii din cadrul Uniunii județene a coopera­tivelor agricole de produc­ție Botoșani, prin adresa semnată de tovarășul Ana­­tolie Bobrov președinte, ne aduce la cunoștință faptul că dv nu ați avut întocmit nici un dosar de pensie în luna noiembrie 1967, așa cum susțineți. Pe atunci e­­rați membră a cooperativei agricole din Brăești. Abia în mai a.c. vi s-a aprobat trans­ferul la unitatea din Roma și o dată cu aceasta vi s-a întocmit și dosarul de pen­sie care se află la comisia de expertiză medicală. Zile­le acestea veți fi chemată la această comisie pentru stabilirea gradului de pen­sie, precum și a drepturilor ce vi se cuvin. La fel se va proceda și în cazul soțului tovarășei Herghelegiu al cărei dosar este trimis aceleiași comisii de expertiză medicală. La întrebarea adresată de tovarășul Fusu, președinte­le filialei casei de pensii a făcut următoarele precizări: Conform art. 32 din Regu­lamentul de aplicare a sta­tutului casei de pensii, dreptul de pensie se acordă în raport cu gradul de in­validitate și vechime în muncă în cadrul cooperati­vei agricole. Se acordă câte 100 lei lunar pentru gradul I de invaliditate și cel puțin 10 ani vechime în muncă, 70 de lei celor cu gradul I și o vechime în muncă mai mică de 10 ani, 50 de lei lunar în cazul invalizilor de gr. II și o vechime de mi­nimum 10 ani în muncă și 40 de lei lunar pentru ace­lași grad de invaliditate dar cu o vechime în muncă de sub 10 ani. De aceste drep­turi, precizează art. 25 din același regulament, benefi­ciază, pe toată durata de in­validitate, numai cooperato­ri cărora li s-a stabilit gr. I sau II de invaliditate. în condițiile arătate, pensia de invaliditate se acordă, in­diferent dacă incapacitatea de muncă este temporară sau definitivă. Este, de ase­menea, necesar, să vă adu­cem la cunoștință faptul că există și o diferențiere a cuantumului de acordare a pensiei, în cazul invalidi­tății de gr. I. cauzată de accidente de muncă în tim­pul îndeplinirii îndatoririlor de cooperator, se acordă cî­­te 100 de lei lunar, iar pen­tru gr. II, în aceleași con­diții, cite 50 lei lunar, in­diferent de vechimea în muncă. T. C. Dorohoi Din moment ce ne-aț­ a­­dus la cunoștință faptul re­spectiv, înseamnă că măsura disciplinară luată de condu­cerea școlii a avut un etz pozitiv. CONSTANTIN BOU. Dumbrăvița La întrebarea pundem că r parte la spec4­matograf­ice­­­i vă cumpăr.­n­trare. Călită ope­rator calificat adrat în cîmpul munc vă dă dreptul la gratuit .. CONSTANTIN GH. SEFTIUC Horodiștea—Păltiniș Tovarășul Veniamin U­­drescu, de la Direcția jude­țeană ADAS Botoșani ne comunică, la sesizarea dv. că vi s-a trimis prin banca cooperativă din Păltiniș su­ma de 150 de lei, drept des­păgubire la asigurarea prin efectul legii și facultativă pentru caia ce va pierit. Ceea ce ne miră este însă faptul că încă nu ați înca­sat această sumă, deși vi s-a expediat la data de 18 mai a.c. (conform borderou­lui nr. 284). Prezentați-vă deci de urgență la unitatea arătată mai sus pentru a încasa banii. Dacă întîmpi­­nați greutăți scrieți-ne din ECATERINA LAPOVAL Frumușica In legătură cu cele sesi­zate de dv am cerut păre­rea tovarășului Pavel Per­­ju, consilier juridic la Con­siliul județean al sindicate­lor Botoșani. Iată ce ne co­munică el : „Legea nr. 25 din 27 de­cembrie 1967, la care pro­babil se referă Ecaterina Lapoval, reglementează am­nistierea unor infracțiuni, grațierea și reducerea unor pedepse și nicidecum anu­larea unor datorii provenite din imputații". A doua problemă : fiul lov nu a avut constituită nici un fel de garanție ma­terială la S.M.T. Frumușica, fapt pentru care debitul a fost predat spre urmărire la comună. Anticariatul din Botoșani Calea Națională nr. 270 achiziționează pe bază de liste bibliografice lucrări vechi în limbile germană, engleză, italiană, franceză, latină, din urmă­toarele domenii: juridic­ economic, psihologie, pedagogie Cei interesați sunt rugați a întocmi și trimite lis­tele bibliografice in două exemplare care vor cu­prinde : Autorul, titlul, editura, anul apariției, după care se vor primi răspunsurile necesare. Clubul Diminețile nu mai sunt sparte de glasuri cristaline de copii; pe străzi nu mai vedem grupurile „albastre" cu serviete sub braț ; băncile sălilor de clasă au rămas libere. E vacanță, va­canța mare și ea înseamnă deconec­tare, distracții, plimbări în mijlocul na­turii. Mulți dintre elevi pleacă la rude, la țară, alții își însoțesc părinții la munte sau la mare.. Ce vor face însă cei ce rămîn în Botoșani ? O discuție avută cu tovarășa Ana Adochiței, de la comitetul municipal al U.T.C. ne-a înlesnit să găsim răspuns întrebării: — Ce v-ați propus să întreprindeți pentru valorificarea timpului liber al elevilor ? — In localul liceului de muzică și arte plastice s-a deschis, pentru elevii liceelor și studenții din Botoșani un club al vacanței. Inaugurarea a avut loc pe data de 29 iunie, orele 19, printr-o seară cultural-artistică, cu care ocazie s-au prezentat principalele ac­țiuni ale clubului. — Considerați că el va răspunde cerințelor legitime ale elevilor ? — Dar în cele puse la dispoziție trei săli ce ne sunt se vor instala un televizor, bibliotecă volantă, aparat de radio, magnetofon ; vor exista jocuri de remy, șah, tenis de masă. Pe­ pereți ne-am gîndit să punem o hartă cu punctele turistice din nordul Moldovei, tablouri cu puncte turistice și monu­mente istorice din țară. Gazeta de perete „Invitație la drumeție" va pleda pentru cit mai multe excursii. vacanței — Clubul va avea un profil turistic? — Nu chiar. Pe lângă activitățile în aer liber (drumeții, concursuri de orien­tare turistică, vizite la locuri și monu­mente istorice), elevii vor putea parti­cipa la diferite acțiuni organizate la sediul clubului sau în oraș : vizionări colective la televizor, a spectacolelor de cinema, audiții la radio, seri dis­tractive, întreceri sportive, concursuri culturale și artistice. — Putem „divulga" dinainte progra­mul calendaristic al clubului ? — N-avem nimic de pierdut, dimpo­trivă. Pe scurt, acesta arată astfel, 4 iulie : drumeție la Baisa. In drum se vor vizita săpăturile arheologice de la Stîncești, unde vor fi evocate momen­te din istoria geto - dacilor. 6 iulie, pe stadionul „1 Mai" din Botoșani va avea loc o dimineață sportivă (meciuri de volei, handbal, oină, atletism) 7 iulie, o drumeție pe biciclete la pădurea A­­gafton. Aici se vor desfășura jocuri distractive, concursuri pentru cei mai buni soliști și dansatori. 11 iulie : vizi­tarea satului și a casei memoriale M. Eminescu. 13 iulie : audiții muzicale din lucrările compozitorilor George Enescu și Ciprian Porumbescu. Se vor evoca cîteva momente din viața acestora. 18 iulie : activitate voluntar-patriotică pen­tru întreținerea parcului „Tineretului" din localitate și participarea la lucră­rile de construire a cofetăriei din gră­dina de vară. GH. BADEA v

Next