Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-04-01 / nr. 2476

Anul XXV nr. 2476 marii 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani URBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Nu răsadurile, ei legumicultorii ... paturi calde stau în aprovizionarea populației cu legume în mod ritmic și din abundență, este condițio­nată de lucrărilei pregătitoare ce se fac­ acumi în cooperati­vele agricole. Ancheta pe ca­re am întreprins-o pe această temă zilele trecute, arată că restanțele la pregătirile din legumicultură, sînt la modă. Peste tot intențiile sînt bune, s-au întocmit planuri minu­țioase, dar au rămas în mare parte pe­ hîrtie. S-a conceput un program de măsuri de or­din tehnico-organizatoric, de­taliat, care vizează asigurarea condițiilor pentru realizarea planului de producție. Să ve­dem însă cum sînt traduse în fapt aceste măsuri ? Mari neajunsuri sînt în pre­gătirea răsadnițelor, procura­rea cu întîrziere a unor se­mințe, lipsa gunoiului de grajd etc. Ar fi fost de aștep­tat ca la această dată în­ toa­te cooperativele agricole se­mănatul în paturi cale­e să fi fost terminat și, în mare par­te, repicatul pentrui legumele timpurii. Din păcate însă, in­vestigațiile pe care le-am în­treprins au evidențiat cu to­tul o alta situație, în puține cooperative agricole printre care cele din Dorohoi, Boto­șani, Hlipiceni, Todireni s-au înregistrat rezultate mai bu­ne. Ceea ce s-a făcut pînă a­­cum, în unele cooperative a­­gricole, nu prezintă garanția că se vor asigura la timpul optim răsadurile pentru plan­tatul legumelor. Este adevă­rat că prelungirea iernii a creat condiții mai dificile pen­tru executarea din plin a lu­crărilor în răsadnițe. Dar, în aceleași condiții de climă, re­zultatele diferă de la o uni­tate la alta. Cei rămași în ur­mă se străduiesc acum să jus­tifice carențele în organiza­rea muncii pe seama timpu­lui nefavorabil.­­ Venirea cu întîrziere a primăverii ne-a creat mari greutăți în pregătirea răsad­nițelor, spunea inginerul a­­gronom Aurel Țugui, de la cooperativa agricolă din Do­rohoi. Am­ reușit să însămin­­țăm 410 mp cu roșii, vinete, ardei, gogoșari și varză tim­purie. Fiecare oră bună de lucru a fost folosită pentru repicat. Pînă acum au fost confecționate 20.000 de cui­­buri și repicate 6.000 fire de roșii. Acum se lucrează intens la repararea ramelor pentru solarul de 5.000 m­p și la con­struirea tunelelor din polieti­lenă pentru 2.500 m­p. Felul cum ne-am organizat iimnca, ne dă certitudinea ca la 20 aprilie vom­ termina plantatul roșiilor, vinetelor și ardeilor pe 7.700 m­p sub folii de po­lietilenă. Ce bine ar fi dacă lucruri­le s-ar prezenta la fel Și la vecinii lor, cooperatorii din Broscăuți ! In ziua de 25 mar­tie nici un cooperator nu era la lucru la răsadnițe- Briga­dierul legumicol Mihai Miha­­lache (căruia i s-a încredin­țat conducerea acestei brigăzi de curînd) este lăsat să se descurce singur. Și iată care sînt rezultatele : 300 m­p ră­sadnițe s-au pregătit și s-au însămînțat doar 156 m p cu roșii, ardei și varză timpurie. Nu știm cum pot accepta a­­cest ritm dle lucru inginerul agronom Dan Cornel și pre­ședintele cooperativei agrico­le Gheorghe Timofte cînd știu că în primăvară au în plan să cultive 5 ha cu roșii din care un ha timpurii și 2,50 ha cu ardei. Nu este în­țeleasă de conducerea acestei unități noțiunea­ d­e „legume timpurii“, de vreme ce au lă­sat să zacă în magazie 602 kg de folii de polietilenă, pen­tru care s-au cheltuit mii de lei, încă la 28 februa­rie 1968. Nu sunt condiții pen­tru amenajarea salariilor sau tunelelor pentru producerea legumelor timpurii ? Un alt neajuns care pune sub semnul întrebării realiza­rea producției de legume pla­nificate, în special a celor timpurii, este preocuparea in­suficientă a consiliilor de con­ducere pentru procurarea ma­terialelor necesare confecțio­nării tocurilor de răsadnițe, a solarelor noi și repararea ce­lor vechi, ca să asigure pro­tejarea culturilor timpurii. — Am adus focuri din pre­fabricate de beton pentru ră­sadnițe, folii de polietilenă și geamuri în valoare de peste 500.000 lei, preciza Nicolae Călinescu, directorul între­prinderii județene de aprovi­zionare a C.A.P. Și acum con­ducerile unităților nu se pre­zintă să le ridice. Am să dau doar cîteva exemple : C.A.P. Păltiniș, Zlătunoaia, Drăgu­­șeni, Corlăteni, Rînghilești, Costești, Brăești, Vlăsinești și altele. Toți acei cu care am dis­cutat recunosc că pregătirea răsadnițelor și semănatul" sînt lucrări mult rămase în urmă, dar nimeni nu a precizat ce are de gînd să facă pentru urgentarea lor. Inginerul a­­gronom Gheorghe Obadă de la cooperativa agricolă din Văculești, motiva că „briga­dierul este nepriceput în­ le­­gumicultură și de aceea s-au amenajat numai 170 m p ră­sadniței și s-au semănat­ doar 100 m­p. Emil Zaharia, șef de echipă, abia a acceptat să lu­creze în acest sector“. Dar cine vreți să-i îndrume pe grădinari cum să pregătească răsadurile, tovarășe inginer, dacă nu dv. ? (Cooperatorii spun că ar trebui să stați mai mult în mijlocul lor). — Recunoaștem că am ră­mas în urmă cu pregătirile în legumicultură, spunea Con­stantin Ungureanu, președin­tele cooperativei agricole din Brăești. Lipsa de materiale, timpul rece... acestea sunt cau­zele principale. Cu cei 24 mp­sensănați în paturi calde la Brăești nu se va putea planta un ha cu roșii timpurii. Evident că slaba preocupare a consiliului de conducere și a inginerului a­­gronom Alexandru Nechifo­­rel este oglindită în cei 350 I. GAVRIL (Continuare în pag. a IlI-a) Se elaborează o nouă șarjă de Iond« la I.I.L. „Flamura roșie" Botoșani Foto : G. RADU A t citate lirele și țesăturile de bumbac sunt vopsite într-o bogată gamă de culori 0 Asociația de locatari di­n blocurile de pe strada Al. I. Cuza din Dorohoi, au inițiat r­ecent o acțiune de înf­rumu­sețare a locuințelor. Prin muncă patriotică locatarii au vă­ruit și zugrăvit casa scărilor, la ferestrele de la intrare au pus perdeluțe noi și au confecționat suporturi metalice pen­tru florile de pe balcoane. " La Spitalul nr. 2 din locali­tate a avut loc o seară literară in­titulată ,,1907 în literatură". Cu a­­cest prilej activiștii culturali Du­mitru Aslan și Elena Săm­ăudeanu au evocat figuri de eroi ai răscoa­lei și pagini din cele mai cuno­scute scrieri pe această temă. Inspectoratul școlar județean organizează o acțiune de instruire a directorilor școliilor din județul Botoșani în zi­lele de 3—4 aprilie. Vor fi dezbătute pro­bleme ale muncii des­fășurate în­ primele tri­mestre ale anului șco­lar, cît și cele de per­spectivă. In săptâmîna aceasta de vacanță, 40 de elevi ai liceu­lui din Bucecea vor face o excursie de 2 zile (3—4 aprilie) pe ruta Botoșani — Suceava, Gura Humorului, Cimpulung, Rădăuți și retur, unde vor vizita obiective industriale și istorice. O excursie de o zi în satul lui George Enescu, vor face elevii Școlii generale nr. 7. , în ziua de 30 martie a.c., a fost des­chisă în sala Muzeului Botoșani, expoziția de artă plastică a elevilor din liceele și școlile de cultură generală ale județelui Botoșani, cuprinzînd 63 de lucrări. Acțiu­nea a fost organizată de Comitetul jude­țean al U.T.C. în colaborare cu Inspecto­ratul școlar județean. Expoziția va fi des­chisă pînă la 7 aprilie a.c. • Clubul „23 August“, în colaborare cu comitetul­­ sindicatului de la întreprin­derea de industrie locală „Flamura roșie“ Botoșani, a organizat sîmbătă după - a­­miază o discuție la masa rotundă pe te­ma : „Calitatea produselor, factor de sea­mă în creșterea beneficiilor întreprinde­rii“. paranteze In ultimul timp, municipiul Botoșani, beneficiază de cîteva unități comerciale care au fost așteptate cu legitimă curiozitate și pe deplin utile. Ciți oameni nu-și puneau în­trebarea, cînd va fi gata restaurantul, crama, barul (care bar ?). E vorba de restaurantul renovat, pe numele său de acum „Flora” (abundă vegetația florală ?) un paté-bar, un café-bar (neapărat baruri! ?) și o cramă. Ultima n-are nici un nume metaforic, dar e o cramă, numai să nu se tran­sforme în cele din urmă în circiumă comună. Știm cum arăta fostul restaurant „Suceava”. Deservirea era făcută îndeobște după „regula” fiecărui ospătar, localul era dotat cu un mobilier cenușiu și patinat de vreme, în sensul rău al cuvîntului, un interior afumat, cu plușuri de culoare cîndva pură, cu instalații igienice care funcționau prost, sau, mai bine zis, de loc. Se respectă acum niște coduri ale civilizației de către personalul restaurantului, mai în­­tilnești pe chipul ospătarilor acel aer de „bine ați venit”, un zîmbet frumos (nu cred că e confecționat), ești servit cu grijă și promptitudine (excepțiile întăresc regula), tacî­­murile sunt de soi și avem convingerea că sunt respectate sfintele și binevenitele reguli de igienă. Personalul ține cont de aceste reguli și vestimentația lui impune. Poate să fie și mai bine că nu ne supărăm. Dar, mereu există un dar. Acest restaurant are și el unul. Este dotat cu niște in­stalații igienice care n-au darul să satisfacă pe omul ce vrea să-și spele mîinile, să și le șteargă ca un prosop în­totdeauna curat. La toaleta localului, de fapt, nu-ți poți face toaleta. Acel Pate­ bar ? Putea să se cheme și „Pîine­­bar“ că nu se greșea, chiar dacă nu sună. Că se găsesc cî­teva borcane cu iaurt și niște plăcinte, mai mult sau mai puțin proaspete ? Un amic care m-a vizitat și-a manifes­tat curiozitatea să intre în acest spațiu. L-am dus cu vor­ba, intuiam că lauda mea se dezumflă, dar a intrat și n-am putut să-i explic de ce se numește Paté­bar. Era dezamĂ LUCRĂRI NETERMin­ rit și mirat. Și aici igiena nu era la ea acasă. Eram pre­zent într-o zi la o discuție între niște tovarăși și gestionara de acolo, căreia i se atrăgea atenția că plăcintele erau des­coperite, că farfurioarele aveau urme indiscrete, că halatul ei nu prea strălucea. De ce nu strălucea ? Iar Cafe-barul, chiar la cîteva zile după inaugurare — se zice că în chiar acea seară atmosfera era invadată di­nin­ium ce se încăpățîna să iasă la aer și un miros inde­cent, — s-a închis. De ce atîta grabă să dai în folosință un local, cînd nu sînt împlinite toate lucrările ? De ce scria așa curînd pe ușa barului, — nu-mi vine de loc la înde­mină să-i zic așa — „închis“, cînd trebuia să fie deschis? Se făceau „mici” reparații la instalațiile igienice care se revoltaseră că nu au fost bine tratate.­­ Cîteva din plăcile ce acoperă pereții sînt deja umflate și scorojite. Au fost acoperite cu hîrtie albă, imaculată. Un­ fel de separeu a fost transformat acum în magazie de sticle și lăzi. Tonomatul, care chipurile trebuie să creeze atmosferă de bar nu mai reacționează de multă vreme la nici un leu. Să-i dai și o sută și tot nu zice nimic. Crama ? Bună, cu gust făcută (de-ar fi date jos acele tablouri insipide și de­loc potrivi­te pentru un așa local), bucate bune, orchestră cu un pro­gram adecvat. Dar, iarăși instalațiile igienice! Ai impre­sia că toaleta a fost dată în utilizare acum un deceniu în urmă. Totul e spart, apă nu curge sau poate că a fost opri­tă să nu inunde, oglindă nu-i. Simți că igiena e ignorată cu încăpățînare mută. Se zice că elvețienii, înainte de a-și construi casa își pun la punct, dar ca să fie util și pen­tru nepoți, serviciul de toaletă. E bine să ne însușim ges­tul ca să ne simțim bine în localurile noastre pe deplin. Să mai vorbim că intrarea prin spatele cramei este detes­tabilă ? Noroi, gropi, mizerie. Sau nu e nevoie și acolo de ordine ? Intră ei, clienții, prin față, dar se vede și spatele. Și apoi respectarea igienei, a curățeniei și ordinei sunt în­semnele civilizației. Satisfacția de a găsi un local în care să te simți bine, cu o deservire exemplară, în care cură­țenia și intimitatea să-și dea mina, este realmente un fapt rîvnit de orice consumator care se respectă. Și de ce să facem lucruri pe jumătat ? VASILE IANCI1 i s Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane­­ Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1108 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 BULETIN INTERN • In săptămîna care s-ia scurs, evenimentul politic central din ju­deț, a fost conferința Uniunii județene a co­operativelor agricole, ale cărei lucrări au fost prezentate pe larg în ziarul nostru. Ne vom o­­pri în comentariul de față la cîteva idei im­portante desprinse din conferință, asupra că­rora au insistat mai mulți vorbitori. Este vorba de circulația ex­perienței, de contactul direct al cadrelor de conducere și de specia­litate dintr-o cooperati­vă agricolă cu fenome­nele noi, cu experiența pozitivă acumulată în altă cooperativă agrico­lă. S-a susținut, și nu fără temei, că reprezin­tă un pas înapoi faptul că atît uniunea județea­nă cît și direcția agrico­lă au abandonat organi­zarea vizitelor docu­mentare la fața locului cu grupuri de lucrători din anumite specialități, înlocuindu-le cu instruc­tajele. A vedea la lucru efectiv un nou agregat, o nouă mașină este in­comparabil mai util, mai convingător decît a auzi despre existența lor. Și ne gîndim că, da­că tot se cheltuiesc niș­te bani cu instruirea cadrelor, e bine să se realizeze o eficacitate maximă, completînd in­structajul cu demon­strații, cu faptul concret de viață, mult mai a­­trăgător decît o expune­re lungă și plicticoasă, cu mii de amănunte, ca­re și așa trec pe lingă ureche, dacă nu ești pus în situația să rezolvi direct problema. Sigur, nu ne gîndim ca prin a­­ceasta să se reediteze vechiul tip de „schimb de experiență“ cu toate păcatele lui (cînd 200 oameni, să zicem, se în­șiruiau de-a lungul u­­nui cîmp, unul explica iar 150 discutau între ei cu totul alte proble­me). Avem în vedere un sistem mai eficient, or­ganizarea de grupuri mici, în care să fie ga­rantată angajarea de­plină a fiecărui parti­cipant la ceea ce se transmite. S-a ridicat din nou, ca și în alte ocazii, și pe bună dreptate, nece­sitatea existenței unei preocupări mai mari la Direcția agricolă pentru profilarea unor unități pe creșterea anumitor specii și categorii de a­­nimale. Există un nu­măr suficient de coope­rative unde profilarea se poate face. In altele, condițiile necesare se pot pregăti de pe acum pentru producția anu­lui 1970, cînd profilarea va trebui să aibă un ca­racter mai pronunțat. De aceea optăm pentru cristalizarea unei con­cepții și, mai ales, a u­­nei direcții de­ lucru pentru a nu ne da sea­ma prea tîrziu că tre­buie reamenajate con­strucții, că trebuie re­structurat planul de cul­tură etc. etc. O Sîmbătă a avut loc o ședință de lucru a co­mitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean. Pe lîngă rezol­varea problemelor cu­rente, în cadrul ședinței 3. 1 ÎOS*" +**#»$ acte normative privind­­ stabilirea și sancționa­rea contravenienților în legătură cu respectarea regulilor de folosire a drumurilor publice ju­dețene, comunale și ce­lor accesorii acestora; executarea obligațiilor de întreținere și folosi­re a pășunilor, în care se fixează și datele pentru ieșirea la pășu­­nat, stabilirea faptelor și sancționarea contra­venienților în sectorul protecției plantelor (în legătură cu aplicarea măsurilor de combate­re a bolilor și dăunăto­rilor). Aceste acte normative vor fi aduse la cunoș­tința populației prin publicații ce vor apare nu peste mult timp. COMENTATOR în această săptămîna ZIARUL NOSTRU VA PUBLICA: li Știți că 13 milioane lei este valoarea utilajelor in­active din industria și agricultura județului nostru ? Pe această temă, ziarul va publica articolul: „INSTA­LAȚIILE ȘI UTILAJELE INACTIVE — CONSECIN­ȚĂ A NECHIBZUITEI AGONISELI". II Pe ordinea de zi în agricultura județului — com­baterea băltirii apelor, de care ne vom ocupa intr-un raid - anchetă. De asemenea, inginerul SAVEL LĂBUȘ­­CA, de la Sucursala Botoșani a Băncii agricole va face, intr-unul din ziarele noastre, un larg comentariu asu­pra stadiului actual al lucrărilor din domeniul iriga­țiilor. I CETĂȚENEȘTI: RUBRICILE DIN ACEASTA SĂPTĂMÎNA vor cuprinde articolele : „SUB UMBRE­LA TOLERANȚEI”, „CÎND SE CERE SPRIJIN DE LA JUDEȚ" etc. — Infățișînd cîteva din ipostazele birocra­tismului. I ®­ ORA H — rubrica noastră de senzațional: El Duminică ziarul editează o nouă pagină „MA­GAZIN“ ce va cuprinde: „O SCRISOARE INEDITĂ A LUI GEORGE ENESCU", pusă la dispoziția noas­tră de profesorul Gheorghe Amarandei, din Dorohoi, un nou episod din serialul nostru „CAZUL COROIU", în care Marin Mocanu evocă „vizita" haiducului la un moșier din Verești ■ CARACULUL — însemnări des­pre, vestita rasă de oi, filatelie, arheologie, cuvinte în­crucișate și aritmografe, fotografii — varietăți etc. I I

Next