Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)
1969-04-01 / nr. 2476
Anul XXV nr. 2476 marii 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani URBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Nu răsadurile, ei legumicultorii ... paturi calde stau în aprovizionarea populației cu legume în mod ritmic și din abundență, este condiționată de lucrărilei pregătitoare ce se fac acumi în cooperativele agricole. Ancheta pe care am întreprins-o pe această temă zilele trecute, arată că restanțele la pregătirile din legumicultură, sînt la modă. Peste tot intențiile sînt bune, s-au întocmit planuri minuțioase, dar au rămas în mare parte pe hîrtie. S-a conceput un program de măsuri de ordin tehnico-organizatoric, detaliat, care vizează asigurarea condițiilor pentru realizarea planului de producție. Să vedem însă cum sînt traduse în fapt aceste măsuri ? Mari neajunsuri sînt în pregătirea răsadnițelor, procurarea cu întîrziere a unor semințe, lipsa gunoiului de grajd etc. Ar fi fost de așteptat ca la această dată în toate cooperativele agricole semănatul în paturi calee să fi fost terminat și, în mare parte, repicatul pentrui legumele timpurii. Din păcate însă, investigațiile pe care le-am întreprins au evidențiat cu totul o alta situație, în puține cooperative agricole printre care cele din Dorohoi, Botoșani, Hlipiceni, Todireni s-au înregistrat rezultate mai bune. Ceea ce s-a făcut pînă acum, în unele cooperative agricole, nu prezintă garanția că se vor asigura la timpul optim răsadurile pentru plantatul legumelor. Este adevărat că prelungirea iernii a creat condiții mai dificile pentru executarea din plin a lucrărilor în răsadnițe. Dar, în aceleași condiții de climă, rezultatele diferă de la o unitate la alta. Cei rămași în urmă se străduiesc acum să justifice carențele în organizarea muncii pe seama timpului nefavorabil. Venirea cu întîrziere a primăverii ne-a creat mari greutăți în pregătirea răsadnițelor, spunea inginerul agronom Aurel Țugui, de la cooperativa agricolă din Dorohoi. Am reușit să însămințăm 410 mp cu roșii, vinete, ardei, gogoșari și varză timpurie. Fiecare oră bună de lucru a fost folosită pentru repicat. Pînă acum au fost confecționate 20.000 de cuiburi și repicate 6.000 fire de roșii. Acum se lucrează intens la repararea ramelor pentru solarul de 5.000 mp și la construirea tunelelor din polietilenă pentru 2.500 mp. Felul cum ne-am organizat iimnca, ne dă certitudinea ca la 20 aprilie vom termina plantatul roșiilor, vinetelor și ardeilor pe 7.700 mp sub folii de polietilenă. Ce bine ar fi dacă lucrurile s-ar prezenta la fel Și la vecinii lor, cooperatorii din Broscăuți ! In ziua de 25 martie nici un cooperator nu era la lucru la răsadnițe- Brigadierul legumicol Mihai Mihalache (căruia i s-a încredințat conducerea acestei brigăzi de curînd) este lăsat să se descurce singur. Și iată care sînt rezultatele : 300 mp răsadnițe s-au pregătit și s-au însămînțat doar 156 m p cu roșii, ardei și varză timpurie. Nu știm cum pot accepta acest ritm dle lucru inginerul agronom Dan Cornel și președintele cooperativei agricole Gheorghe Timofte cînd știu că în primăvară au în plan să cultive 5 ha cu roșii din care un ha timpurii și 2,50 ha cu ardei. Nu este înțeleasă de conducerea acestei unități noțiunea de „legume timpurii“, de vreme ce au lăsat să zacă în magazie 602 kg de folii de polietilenă, pentru care s-au cheltuit mii de lei, încă la 28 februarie 1968. Nu sunt condiții pentru amenajarea salariilor sau tunelelor pentru producerea legumelor timpurii ? Un alt neajuns care pune sub semnul întrebării realizarea producției de legume planificate, în special a celor timpurii, este preocuparea insuficientă a consiliilor de conducere pentru procurarea materialelor necesare confecționării tocurilor de răsadnițe, a solarelor noi și repararea celor vechi, ca să asigure protejarea culturilor timpurii. — Am adus focuri din prefabricate de beton pentru răsadnițe, folii de polietilenă și geamuri în valoare de peste 500.000 lei, preciza Nicolae Călinescu, directorul întreprinderii județene de aprovizionare a C.A.P. Și acum conducerile unităților nu se prezintă să le ridice. Am să dau doar cîteva exemple : C.A.P. Păltiniș, Zlătunoaia, Drăgușeni, Corlăteni, Rînghilești, Costești, Brăești, Vlăsinești și altele. Toți acei cu care am discutat recunosc că pregătirea răsadnițelor și semănatul" sînt lucrări mult rămase în urmă, dar nimeni nu a precizat ce are de gînd să facă pentru urgentarea lor. Inginerul agronom Gheorghe Obadă de la cooperativa agricolă din Văculești, motiva că „brigadierul este nepriceput în legumicultură și de aceea s-au amenajat numai 170 m p răsadniței și s-au semănat doar 100 mp. Emil Zaharia, șef de echipă, abia a acceptat să lucreze în acest sector“. Dar cine vreți să-i îndrume pe grădinari cum să pregătească răsadurile, tovarășe inginer, dacă nu dv. ? (Cooperatorii spun că ar trebui să stați mai mult în mijlocul lor). — Recunoaștem că am rămas în urmă cu pregătirile în legumicultură, spunea Constantin Ungureanu, președintele cooperativei agricole din Brăești. Lipsa de materiale, timpul rece... acestea sunt cauzele principale. Cu cei 24 mpsensănați în paturi calde la Brăești nu se va putea planta un ha cu roșii timpurii. Evident că slaba preocupare a consiliului de conducere și a inginerului agronom Alexandru Nechiforel este oglindită în cei 350 I. GAVRIL (Continuare în pag. a IlI-a) Se elaborează o nouă șarjă de Iond« la I.I.L. „Flamura roșie" Botoșani Foto : G. RADU A t citate lirele și țesăturile de bumbac sunt vopsite într-o bogată gamă de culori 0 Asociația de locatari din blocurile de pe strada Al. I. Cuza din Dorohoi, au inițiat recent o acțiune de înfrumusețare a locuințelor. Prin muncă patriotică locatarii au văruit și zugrăvit casa scărilor, la ferestrele de la intrare au pus perdeluțe noi și au confecționat suporturi metalice pentru florile de pe balcoane. " La Spitalul nr. 2 din localitate a avut loc o seară literară intitulată ,,1907 în literatură". Cu acest prilej activiștii culturali Dumitru Aslan și Elena Sămăudeanu au evocat figuri de eroi ai răscoalei și pagini din cele mai cunoscute scrieri pe această temă. Inspectoratul școlar județean organizează o acțiune de instruire a directorilor școliilor din județul Botoșani în zilele de 3—4 aprilie. Vor fi dezbătute probleme ale muncii desfășurate în primele trimestre ale anului școlar, cît și cele de perspectivă. In săptâmîna aceasta de vacanță, 40 de elevi ai liceului din Bucecea vor face o excursie de 2 zile (3—4 aprilie) pe ruta Botoșani — Suceava, Gura Humorului, Cimpulung, Rădăuți și retur, unde vor vizita obiective industriale și istorice. O excursie de o zi în satul lui George Enescu, vor face elevii Școlii generale nr. 7. , în ziua de 30 martie a.c., a fost deschisă în sala Muzeului Botoșani, expoziția de artă plastică a elevilor din liceele și școlile de cultură generală ale județelui Botoșani, cuprinzînd 63 de lucrări. Acțiunea a fost organizată de Comitetul județean al U.T.C. în colaborare cu Inspectoratul școlar județean. Expoziția va fi deschisă pînă la 7 aprilie a.c. • Clubul „23 August“, în colaborare cu comitetul sindicatului de la întreprinderea de industrie locală „Flamura roșie“ Botoșani, a organizat sîmbătă după - amiază o discuție la masa rotundă pe tema : „Calitatea produselor, factor de seamă în creșterea beneficiilor întreprinderii“. paranteze In ultimul timp, municipiul Botoșani, beneficiază de cîteva unități comerciale care au fost așteptate cu legitimă curiozitate și pe deplin utile. Ciți oameni nu-și puneau întrebarea, cînd va fi gata restaurantul, crama, barul (care bar ?). E vorba de restaurantul renovat, pe numele său de acum „Flora” (abundă vegetația florală ?) un paté-bar, un café-bar (neapărat baruri! ?) și o cramă. Ultima n-are nici un nume metaforic, dar e o cramă, numai să nu se transforme în cele din urmă în circiumă comună. Știm cum arăta fostul restaurant „Suceava”. Deservirea era făcută îndeobște după „regula” fiecărui ospătar, localul era dotat cu un mobilier cenușiu și patinat de vreme, în sensul rău al cuvîntului, un interior afumat, cu plușuri de culoare cîndva pură, cu instalații igienice care funcționau prost, sau, mai bine zis, de loc. Se respectă acum niște coduri ale civilizației de către personalul restaurantului, mai întilnești pe chipul ospătarilor acel aer de „bine ați venit”, un zîmbet frumos (nu cred că e confecționat), ești servit cu grijă și promptitudine (excepțiile întăresc regula), tacîmurile sunt de soi și avem convingerea că sunt respectate sfintele și binevenitele reguli de igienă. Personalul ține cont de aceste reguli și vestimentația lui impune. Poate să fie și mai bine că nu ne supărăm. Dar, mereu există un dar. Acest restaurant are și el unul. Este dotat cu niște instalații igienice care n-au darul să satisfacă pe omul ce vrea să-și spele mîinile, să și le șteargă ca un prosop întotdeauna curat. La toaleta localului, de fapt, nu-ți poți face toaleta. Acel Pate bar ? Putea să se cheme și „Pîinebar“ că nu se greșea, chiar dacă nu sună. Că se găsesc cîteva borcane cu iaurt și niște plăcinte, mai mult sau mai puțin proaspete ? Un amic care m-a vizitat și-a manifestat curiozitatea să intre în acest spațiu. L-am dus cu vorba, intuiam că lauda mea se dezumflă, dar a intrat și n-am putut să-i explic de ce se numește Patébar. Era dezamĂ LUCRĂRI NETERMin rit și mirat. Și aici igiena nu era la ea acasă. Eram prezent într-o zi la o discuție între niște tovarăși și gestionara de acolo, căreia i se atrăgea atenția că plăcintele erau descoperite, că farfurioarele aveau urme indiscrete, că halatul ei nu prea strălucea. De ce nu strălucea ? Iar Cafe-barul, chiar la cîteva zile după inaugurare — se zice că în chiar acea seară atmosfera era invadată dininium ce se încăpățîna să iasă la aer și un miros indecent, — s-a închis. De ce atîta grabă să dai în folosință un local, cînd nu sînt împlinite toate lucrările ? De ce scria așa curînd pe ușa barului, — nu-mi vine de loc la îndemină să-i zic așa — „închis“, cînd trebuia să fie deschis? Se făceau „mici” reparații la instalațiile igienice care se revoltaseră că nu au fost bine tratate. Cîteva din plăcile ce acoperă pereții sînt deja umflate și scorojite. Au fost acoperite cu hîrtie albă, imaculată. Un fel de separeu a fost transformat acum în magazie de sticle și lăzi. Tonomatul, care chipurile trebuie să creeze atmosferă de bar nu mai reacționează de multă vreme la nici un leu. Să-i dai și o sută și tot nu zice nimic. Crama ? Bună, cu gust făcută (de-ar fi date jos acele tablouri insipide și deloc potrivite pentru un așa local), bucate bune, orchestră cu un program adecvat. Dar, iarăși instalațiile igienice! Ai impresia că toaleta a fost dată în utilizare acum un deceniu în urmă. Totul e spart, apă nu curge sau poate că a fost oprită să nu inunde, oglindă nu-i. Simți că igiena e ignorată cu încăpățînare mută. Se zice că elvețienii, înainte de a-și construi casa își pun la punct, dar ca să fie util și pentru nepoți, serviciul de toaletă. E bine să ne însușim gestul ca să ne simțim bine în localurile noastre pe deplin. Să mai vorbim că intrarea prin spatele cramei este detestabilă ? Noroi, gropi, mizerie. Sau nu e nevoie și acolo de ordine ? Intră ei, clienții, prin față, dar se vede și spatele. Și apoi respectarea igienei, a curățeniei și ordinei sunt însemnele civilizației. Satisfacția de a găsi un local în care să te simți bine, cu o deservire exemplară, în care curățenia și intimitatea să-și dea mina, este realmente un fapt rîvnit de orice consumator care se respectă. Și de ce să facem lucruri pe jumătat ? VASILE IANCI1 i s Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1108 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 BULETIN INTERN • In săptămîna care s-ia scurs, evenimentul politic central din județ, a fost conferința Uniunii județene a cooperativelor agricole, ale cărei lucrări au fost prezentate pe larg în ziarul nostru. Ne vom opri în comentariul de față la cîteva idei importante desprinse din conferință, asupra cărora au insistat mai mulți vorbitori. Este vorba de circulația experienței, de contactul direct al cadrelor de conducere și de specialitate dintr-o cooperativă agricolă cu fenomenele noi, cu experiența pozitivă acumulată în altă cooperativă agricolă. S-a susținut, și nu fără temei, că reprezintă un pas înapoi faptul că atît uniunea județeană cît și direcția agricolă au abandonat organizarea vizitelor documentare la fața locului cu grupuri de lucrători din anumite specialități, înlocuindu-le cu instructajele. A vedea la lucru efectiv un nou agregat, o nouă mașină este incomparabil mai util, mai convingător decît a auzi despre existența lor. Și ne gîndim că, dacă tot se cheltuiesc niște bani cu instruirea cadrelor, e bine să se realizeze o eficacitate maximă, completînd instructajul cu demonstrații, cu faptul concret de viață, mult mai atrăgător decît o expunere lungă și plicticoasă, cu mii de amănunte, care și așa trec pe lingă ureche, dacă nu ești pus în situația să rezolvi direct problema. Sigur, nu ne gîndim ca prin aceasta să se reediteze vechiul tip de „schimb de experiență“ cu toate păcatele lui (cînd 200 oameni, să zicem, se înșiruiau de-a lungul unui cîmp, unul explica iar 150 discutau între ei cu totul alte probleme). Avem în vedere un sistem mai eficient, organizarea de grupuri mici, în care să fie garantată angajarea deplină a fiecărui participant la ceea ce se transmite. S-a ridicat din nou, ca și în alte ocazii, și pe bună dreptate, necesitatea existenței unei preocupări mai mari la Direcția agricolă pentru profilarea unor unități pe creșterea anumitor specii și categorii de animale. Există un număr suficient de cooperative unde profilarea se poate face. In altele, condițiile necesare se pot pregăti de pe acum pentru producția anului 1970, cînd profilarea va trebui să aibă un caracter mai pronunțat. De aceea optăm pentru cristalizarea unei concepții și, mai ales, a unei direcții de lucru pentru a nu ne da seama prea tîrziu că trebuie reamenajate construcții, că trebuie restructurat planul de cultură etc. etc. O Sîmbătă a avut loc o ședință de lucru a comitetului executiv al Consiliului popular județean. Pe lîngă rezolvarea problemelor curente, în cadrul ședinței 3. 1 ÎOS*" +**#»$ acte normative privind stabilirea și sancționarea contravenienților în legătură cu respectarea regulilor de folosire a drumurilor publice județene, comunale și celor accesorii acestora; executarea obligațiilor de întreținere și folosire a pășunilor, în care se fixează și datele pentru ieșirea la pășunat, stabilirea faptelor și sancționarea contravenienților în sectorul protecției plantelor (în legătură cu aplicarea măsurilor de combatere a bolilor și dăunătorilor). Aceste acte normative vor fi aduse la cunoștința populației prin publicații ce vor apare nu peste mult timp. COMENTATOR în această săptămîna ZIARUL NOSTRU VA PUBLICA: li Știți că 13 milioane lei este valoarea utilajelor inactive din industria și agricultura județului nostru ? Pe această temă, ziarul va publica articolul: „INSTALAȚIILE ȘI UTILAJELE INACTIVE — CONSECINȚĂ A NECHIBZUITEI AGONISELI". II Pe ordinea de zi în agricultura județului — combaterea băltirii apelor, de care ne vom ocupa intr-un raid - anchetă. De asemenea, inginerul SAVEL LĂBUȘCA, de la Sucursala Botoșani a Băncii agricole va face, intr-unul din ziarele noastre, un larg comentariu asupra stadiului actual al lucrărilor din domeniul irigațiilor. I CETĂȚENEȘTI: RUBRICILE DIN ACEASTA SĂPTĂMÎNA vor cuprinde articolele : „SUB UMBRELA TOLERANȚEI”, „CÎND SE CERE SPRIJIN DE LA JUDEȚ" etc. — Infățișînd cîteva din ipostazele birocratismului. I ® ORA H — rubrica noastră de senzațional: El Duminică ziarul editează o nouă pagină „MAGAZIN“ ce va cuprinde: „O SCRISOARE INEDITĂ A LUI GEORGE ENESCU", pusă la dispoziția noastră de profesorul Gheorghe Amarandei, din Dorohoi, un nou episod din serialul nostru „CAZUL COROIU", în care Marin Mocanu evocă „vizita" haiducului la un moșier din Verești ■ CARACULUL — însemnări despre, vestita rasă de oi, filatelie, arheologie, cuvinte încrucișate și aritmografe, fotografii — varietăți etc. I I