Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)
1969-07-01 / nr. 2553
Anul XXV nr. 2553 mărfi 1 iulie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IUTIM) »TMLIBA UE PUTERNIC ENTUZUSM OAMENII MUNCII DEZBAT TEZELE ȘI PROIECTUL DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL X-LEA AL P.C.R. ADUNARI ALE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID Adunarea generală extraordinară a comuniștilor de la Fabrica de zahăr „Siretul" din Bucecea, unde recent s-au dezbătut documentele pentru Congresul al X-lea al P.C.R., a constituit un prilej deosebit pentru exprimarea adeziunii totale și unanime față de partid, față de politica sa înțeleaptă, profund științifică, de mare responsabilitate pentru destinele poporului, față de însuflețitorul program de înflorire a României socialiste. Toți comuniștii care au luat cuvîntul în cadrul adunării și-au manifestat totodată nu precupețit hotărîrea de a nici un efort pentru înfăptuirea mărețului program de prosperitate și progres. — Exprimîndu-mi bucuria și adeziunea mea față de grandiosul de partidul program elaborat nostru pentru deceniul viitor — a declarat AURELIAN DUMISTRACEL, secretarul organizației de bază din schimbul B — nu voi uita nici o clipă că pentru a înfăptui aceste prevederi trebuie să depunem eforturi susținute pentru ridicarea zi de zi a eficienței activității noastre. Numai prin contribuția fiecăruia vom putea spori venitul național și pe această cale să se asigure acumulările necesare dezvoltării societății, creșterii nivelului de trai al poporului. Iată de ce, IA FABRICA DE ZAHAR BUCECEA • IN PRIMII 3 ANI AI ACTUALULUI CINCINAL, FABRICA DE ZAHAR DIN BUCECEA A PRODUS O CANTITATE DE ZAHAR EGALA CU CEA PRODUSA ÎN ROMANIA ANULUI 1938. • NOI ANGAJAMENTE PESTE CELE LUATE INIȚIAL : O PRODUCȚIE SUPLIMENTARA DE INCA 6,5 MILIOANE LEI, UN BENEFICIU DE UN MILION ȘI TERMINAREA LUCRĂRILOR DE REMONT CU 10 ZILE MAI DEVREME. eu și ceilalți comuniști din organizația noastRă de partid, ne angajăm, aici, să facem totul ce stă în puterea și priceperea noastră pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Subliniind importanța Congresului al X-lea, a documentelor elaborate, Iulian Stoica, inginer șef, afirma : „Documentele Congresului al X-lea sunt pentru noi comuniștii, pentru colectivul de muncă de la Fabrica de zahăr Bucecea un adevărat îndrumător în activitatea noastră. Acum îmi dau mai bine seama de importanța cercetării științifice în realizarea progresului tehnic și economic. Deși laboratorul nostru ne-a ajutat mult în obținerea rezultatelor bune de pînă acum, totuși în viitor cestuia trebuie activitatea aîmbunătățită pentru a se situa mereu cu un pas înaintea producției. Numai așa vom putea preveni multe neajunsuri și asigura ritmicitatea producției. Faptul că noi am depășit de mult capacitatea zilnică proiectată de prelucrare a sfeclei de zahăr a acestei fabrici moderne și că de la an la an îmbunătățim propriile noastre recorduri, că producem tona de zahăr cu 500 lei mai ieftin decît media pe sector, nu înseamnă să ne oprim aici. Viitorul luminos al patriei ne dă aripi să ne autodepășim în continuare“. Vorbi LA ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ Au coborît de pe schele, din sbinele macaralelor și a altor tilaje sau de pe planșeele altor blocuri comuniștii de pe litierele botoșănene. S-au stîrnit pentru a participa la iunarea generală extraordiară de dezbatere a Tezeloromitetului Central și a prodului de Directive al Conesului al X-lea al Partiduli Comunist Român- Materiali prezentat, dezbaterile care a urmat apoi au constituit dezi grăitoare a aprecierii de itre comuniști a tuturor reazărilor actualului cincinal, a segimentelor puse în dezbare. Investițiile — a căror renzare a angajat și va angaja o continuare întreprinderea - au polarizat atenția majotății vorbitorilor. Ele vor inima — așa după cum se subniază în proiectul de Direcțe — în viitorul cincinal 10—435 miliarde lei, volum proape egal cu cel din anii 161—1970. Conștienți de sarcinile ce le vin pentru punerea în funcție atît a obiectivelor actulului plan cincinal, cit și a lor ce vor fi introduse în lan în anii 1971—1975, vorbitrii au subliniat importanța chidării tuturor neajunsul ior ce se mai manifestă în mnca pe șantiere și a îmbuătățirii continue a acesteia, oprirea eficienței economice investițiilor prin accelerara ritmului de execuție, simultan cu îmbunătățirea catftții și reducerea prețului de est a constituit punctul de invergență a multor discuii și propuneri. Economii importante la materialele de nașă a spus tehniianul Gheorghe Gurăscu, se pot obține prin eliminarea pierderior prin transport, manipulare și depozitare. Pe această linie el a propus găsirea și aplicarea unor forme de cointeresare a muncitorilor în economisirea materialelor. Inginerul Ștefan Balanovici, bazîndu-se pe experiența anilor precedenți, a subliniat necesitatea respectării planului de stat, astfel ca investițiile să se realizeze ritmic iar efectivele să dispună în permanență de front de lucru suficient pentru a se putea executa lucrări de calitate bună. De asemenea a propus să se stabilească cote de amortizare diferențiate în funcție de uzura utilajelor, astfel ca întreprinderile să nu fie nevoite să scoată din uz utilaje care, deși cu un randament mai redus ar mai putea fi totuși folosite. Asupra deficiențelor ce se manifestă în activitatea din balastiere, s-a oprit în cuvîntul său muncitorul Alexandru Gînju, solicitînd conducerii întreprinderii să intensifice controlul asupra felului cum este folosit fondul de timp de către mașinile autobuzelor. Au mai făcut obiectul dezbaterilor aprovizionarea cu materiale, calificarea și ridicarea calificării, organizarea muncii și alte aspecte ce le ridică realizarea investițiilor. După ce a făcut cîteva propuneri importante, inginerul Constantin Moldovan, directorul întreprinderii, a spus: „Sîntem un colectiv tînăr care are suficiente posibilități să se achite de sarcinile ce-i revin. Ne vom strădui să întâmpinăm Congresul al X-lea al partidului și a XXV-a aniversare a eliberării patriei prin îndeplinirea angajamentelor pe care le-am luat“ I. HOGAȘ „In concordanță cu ridicarea calificării cadrelor și a productivității muncii, se va asigura majorarea treptată a salariilor nominale în toate sectoarele de activitate ; se vor lua măsuri pentru perfecționarea în continuare a sistemului de salarizare și normare a muncii, pentru întărirea răspunderii angajaților în realizarea sarcinilor încredințate. In anul 1975, salariul real va înregistra o creștere de 16—20 la sută față de anul 1970“. (Din proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Români PROLETARI DIN TOATE TARILE. ONITI-VA1 Secția de canetat a Uzinelor textile „Moldova" Botoșani Sa,ziTefrirea învățătorului “ Duminică, 29 iunie a.c., la Botoșani, in prezența conducătorilor organelor locale de partid și de stat a fost sărbătorită „Ziua învățătorului“. La adunarea festivă organizată în aula Liceului „A. T. Laurian“ au luat parte cadrele didactice din municipiul Botoșani, invitați din rîndul corpului profesoral de la școlile generale și liceele județului. Deschizind adunarea, profesorul Mihai Matei, inspector general al inspectoratului școlar județean, a trecut în revistă principalele succese obținute de cadrele didactice din județul nostru, contribuția efectivă a acestora la traducerea în viață a politicii partidului nostru. Luînd cuvîntul, tovarășul Mihai Munteanu, secretar al Comitetului județean Botoșani al U.T.C., a adus salutul său și a felicitat pe (Continuare în pagina a IlI-a) Redacția și administratia > Botoșani Calea Nationals ni. 261 Telefoane * Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1729 Secretariatul de redacție — 1079 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — *37î BULETIN INTERN Cifrele de care dispunem — acum, la începutul săptămînii — ne relevă ampla participare a muncii din județul oamenilor nostri la dezbaterea Tezelor proiectului Directivelor Consigresului al X-lea al P.C.R. Pînă acum, au avut loc 324 adunări și conferințe extraordinare ale organizațiilor de partid la care au luat parte peste 25000 membri de partid. Caracterul de lucru al acestor dezbateri este ilustrat, aproape concludent, de cele 850 propuneri făcute, care vizează perfecționarea muncii în toate sectoarele de activitate. Incheindu-se adunările de dezbateri în toate organizațiile de partid, în prezent, se fac asidue pregătiri pentru conferințele orășenești, municipală și județeană — evenimente pe care, ziarul nostru, le va oglindi, pe larg. Paralel cu această amplă activitate de studiere și dezbatere a documentelor programatice, săptămîna recent încheiată, consemnează desfășurarea a două plenare. Prima — plenara consiliului uniunii județene a cooperativelor agricole — a dezbătut sarcinile actuale ce revin cooperativelor agricole pentru realizarea integrală a planului pe 1969 și măsurile ce trebuie luate pentru executarea lucrărilor agricole de vară. Cu acest prilej, s-a subliniat necesitatea creșterii eforturilor pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, executînd la vreme lucrările de întreținere a culturilor, de recoltare și depozitare a furajelor, de asigurare a efectivelor de animale etc. A doua — plenara Comitetului orășenesc de partid Dorohoi — a analizat preocuparea organizațiilor de partid, comitetelor de direcții privind realizarea planului de producție pe semestrul I și măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea activității de viitor. Plenara, a aprobat, în încheiere, un plan de măsuri. Noua săptămînă începe, deci, sub semnul unor efervescențe și multilaterale preocupări în toate organizațiile de partid din județ. Nu se poate să nu remarci, în cazul lui Bălcescu, accentul de sinceritate și de fervoare cu care a fost evocat mereu. Faptul se datorește în primul rînd mari lui capacități de dăruire, purității sale morale fără echivalent. Entuziasmul constructiv, generozitatea omului de acțiune și a gînditorului, lupta necurmată, pînă la sacrificiul de sine, pentru intereselor obștești, promovarea îl înalță deasupra tuturor. Dacă treapta ultimă, cea mai înaltă, a receptării unei valori este simbolizarea, Bălcescu a parcurs-o de timpuriu. El a devenit simbol încă din timpul vieții, iar posteritatea n-a făcut decît să-i sporească dimensiunile. Un fapt istoric, o personalitate devin simboluri din care spiritul unui popor se nutrește în clipele de cumpănă, sau devin centre de referință permanentă pentru toate înfăptuirile sale. Explicația trebuie căutată, desigur, nu în puterea magică a personalității care, devenită simbol, își prelungește influența dincolo de marginile existenței fizice, ci în consonanța ei cu idealurile cele mai înalte ale poporului. Cînd un popor îmbracă în legendă pe unul dintre fiii săi, aflat încă în viață, cum ne spun cronicile că Va întîmplat în mai multe rînduri, faptul mărturisește nu numai grandoarea și exemplaritatea personajului, ci mai ales sensibilitatea receptorului la valorile perene. O existență neînchipuit de bogată ca aceea a lui Bălcescu, configurată în chip cu totul neîndestulător de scrierile sale, era menită să tulbure conștiințele, să fascineze. Cînd în 1844 tînărul istoric pleca în Transilvania, invocînd pretextul unei cure balneare, dar de fapt pentru a se pune în legătură cu fruntașii de peste munții, profesorul Nicolae Bălășescu îl recomanda astfel către G. Barițiu, atestînd marele prestigiu de care se bucura oaspetele : „Frate, aici vine un amic al nostru, d. N. Bălcescu. Tînăr zdravăn, care n-are altul asemenea între românii de aici, este un geniu. Nl vei cunoaște mai bine conversînd cu el. De la el poți auzi multe, politice și diplomatice. Este un istoric mare, cu cunoștință lată“. Dar n-a fost numai atît. Omul acției, legat definitiv de destinul revoluției pașoptiste, avea să se reveleze curînd, în eforturile de pregătire a acesteia pe plan spiritual și practic. La Paris, în Țara Românească, sau în Transilvania, unde s-a consumat ultimul act al dramei, Bălcescu s-a aflat pretutindeni pe întîia linie de bătaie. Chiar studiile sale istorice au fost concepute ca mijloace de luptă. Cu istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, Bălcescu voia să pună „piatră de temelie naționalității române“. In anii pribegiei, în Franța, în Anglia sau în Italia, el nu și-a cruțat eforturile apărînd, pe calea, scrisului și a contactelor personale, cauza revoluției sau prospectînd etapele ei viitoare, cu o dublă finalitate : Unirea și independența națională. Bălcescu a fost spiritul cel mai activ, mai fertil și mai dinamic din epocă, înzestrat cu mari disponibilități pentru istoriografie beletristică, filozofie ca și pentru activitatea politică; împrejurările i-au dat ocazia să confirme în chip eminent așteptările celor ce l-au cunoscut de aproape. „Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu — scria V. Alecsandri — sunt încă rari între românii de astăzi“. In memoria poetului figura celui dispărut nell'mezzo del cammin prematur și tragic, asocia momente decisive din propria sa viață și din istoria contemporană a patriei. Cu atît mai mult se cuvenea a-i evoca personalitatea în lumina calmă, inefabilă a amintirii, spre a o feri de uitare și de deformările inerente. Tot ce ținea de existența acestui om, opera istorică și literară, actele publice ca și incidentele vieții private purtau pecetea exemplarității și se cereau puse în lumină. La stingerea lui Bălcescu, „pe plaiu-nstrăinării“, poetul încerca să-i traducă în vers ghidul din urmă, care nu putea fi decît o triplă urare către poporul său: armonie, fertilitate, speranța incoruptibilă în destinul națiunii. Zece ani mai tîrziu, poetul recapitula jaloanele prieteniei cu marele dispărut. II cunoscuse față către față la Mînjina, în 1845, cu ocazia unei reuniuni de tineri moldoveni și munteni, menită să pună bazele Unirii viitoare, dar se știau mai dinainte, căci colaboraseră amîndoi, la „Propășirea“. S-au regăsit la Paris, acolo unde, după expresia lui Alecsandri se pregăteau „soldații viitorului“, întorcîndu-se în patrie cu hotărîrea de a provoca o adîncă reformare a acesteia, pe linii esențiale. „Am petrecut luni întregi cu el, își amintește poetul, nu numai în țară, dar și în străinătate, am avut adeseori prilejul de a cunoaște frumoasele aspirări ale inimei sale , l-am văzut lucrînd cu entuziasm la istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, am călătorit împreună prin romanticele văi ale Moldovii; ne-am primblat pe golful poetic al Neapolei, în nopțile luminoase ale mirat flacăra Italiei ; am adusieșă ce încunună fruntea Vesuviului ; am respirat aerul parfumat al Siciliei, rătăcind amîndoi pe malurile mării ; am trăit o parte a timpului de exil de la 1848 în mijlocul minunilor Parisului și am făcut la un loc pretutindene multe proiecte mărețe, multe visuri aurite pentru gloria și independența nației noastre". Motive 'estule pentru o rememorare pioasă, fantastic“, într-un „pelerinagiu a legăturilor sale cu N. Bălcescu, „suflet blind și iubitor“, arzînd fără contenire pentru înălțarea patriei. In jurnalul intim din 1846, în elegia Bălcescu murind, în corespondența poetului și mai cu seamă în Suvenirea publicată anume, ca o „sacră datorie“, în „Revista română“ AL. ZUB cercetător la Institutul de istorie al Academiei Republicii Semeliste România, filiala Iași (Continuare în pagada) 150 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI CĂRTURAR ȘI PATRIOT POSTERITATEA LUI BĂLCESCU INTERVIU CU CORNEL MARDARI, DIRECTORUL TRUSTULUI ZONAL I.A.S. IAȘI Proiectul Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. face importante referiri la dezvoltarea I.A.S. „... astfel incit acestea să devină unități model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămintului și de creștere a animalelor, al producției la hectar și pe animal, a productivității muncii și rentabilității producției. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuție mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creșterea producției și a fondului central de produse agricole“ In convorbirea avută cu tovarășul Cornel Mardari, director al Trustului zonal I.A.S. Iași, am căutat să ne informăm asupra activității desfășurate de unitățile agricole de stat din județul nostru aflate în subordinea acestui trust. — In aceste zile, în întreaga țară, au loc dezbateri pe marginea Tezelor și proiectului de Directive ale celui de al X-lea Congres al PC.R. Știind că anul acesta este un an de bază în realizarea sarcinilor economice ale actualului plan cincinal și totodată punct de plecare pentru următorul cincinal, am dori, în cîteva cuvinte, să vă referiți la rezultatele economice obținute de cele șase unități agricole de stat din județul Botoșani. — Trustul I.A.S. Iași coordonează, îndrumă și conduce unitățile din Albești, Cătămărăști, Dîngeni, Dorohoi, Leorda și Săveni, situate pe teritoriul județului Botoșani. Pînă în prezent, rezultatele în producție ale acestor unități se înscriu pe linia rentabilității și eficienței economice sporite, dovedite prin realizarea planului de venituri pe primele cinci luni în proporție de 104 la sută cît și prin reducerea cheltuielilor cu aproape 5 milioane lei. Se detașează net întreprinderile din Dorohoi și Albești cu 129 la sută și respectiv 120 la sută venituri realizate, cît și cele din Dîngeni și Săveni care au reușit, printr-o bună organizare a producției și a muncii, să reducă cheltuielile planificate cu 1.700 mii lei și respectiv 700 mii lei Ponderea acestor economii se referă la capitolul „fond-salarii“, unde se înregistrează o reducere a cheltuielilor cu 2.504 mii lei. Explicația se găsește în micșorarea personalului neproductiv, în extinderea muncii mecanizate, utilizarea cu maximum de randament a tuturor utilajelor, care s-a mașinilor și reflectat direct în reducerea volumului de muncă manuală,mult mai scumpă și mai greu de asigurat Prin reducerea consumului specific de materiale, prin evitarea risipei, printr-un regim sever la consumul de carburanți și lubrifianți, prin evitarea deplasărilor în gol a tractoarelor, prin recondiționarea pieselor în atelierele proprii, prin folosirea în totalitate a gunoiului de grajd din surse proprii ș.a. a fost posibilă reducerea consumului de cheltuieli materiale cu circa 450 mii lei. Un lucru demn de menționat îl constituie faptul că administrarea îngrășămintelor chimice nu se mai face empiric, ci în funcție de compoziția chimică a solului, utilizînd în acest scop datele cartării agrochimice Acest lucru a făcut posibil să se elimine proasta gospodărire îngrășămintelor și să se obțiană importante economii la acest element RED . In concordanță cu creșterea consumului de produse alimentare am vrea în continuare să ne spuneți cum se prezintă la ora actuală activitatea din sectorul zootehnic și ce măsuri s-au luat pentru lichidarea deficiențelor din trecut ? FLORIAN REPCA (Continuare în pagina a IlI-a) întreprinderile agricole de stot trebuie sa devină unitati model *