Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-07-01 / nr. 2553

Anul XXV nr. 2553 mărfi 1 iulie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IUTIM) »TMLIBA UE PUTERNIC ENTUZUSM OAMENII MUNCII DEZBAT TEZELE ȘI PROIECTUL DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL X-LEA AL P.C.R. ADUNARI ALE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID Adunarea generală extraor­dinară a comuniștilor de la Fabrica de zahăr „Siretul" din Bucecea, unde recent s-au dezbătut documentele pentru Congresul al X-lea al P.C.R., a constituit un prilej deosebit pen­tru exprimarea adeziunii totale și unanime față de partid, față de politica sa înțeleaptă, profund științi­fică, de mare responsabilita­te pentru destinele poporului, față de însuflețitorul pro­gram de înflorire a Români­ei socialiste. Toți comuniștii care au luat cuvîntul în ca­drul adunării și-au manifes­tat totodată nu precupețit hotărîrea de a nici un efort pentru înfăptuirea mărețului program de prosperitate și progres. — Exprimîndu-mi bucuria și adeziunea mea față de grandiosul de partidul program elaborat nostru pentru deceniul viitor — a declarat AURELIAN DUMISTRACEL, secretarul organizației de ba­ză din schimbul B — nu voi uita nici o clipă că pentru a înfăptui aceste prevederi tre­buie să depunem eforturi sus­ținute pentru ridicarea zi de zi a eficienței activității noas­tre. Numai prin contribuția fiecăruia vom putea spori ve­nitul național și pe această cale să se asigure acumulări­le necesare dezvoltării socie­tății, creșterii nivelului de trai al poporului. Iată de ce, IA FABRICA DE ZAHAR BUCECEA • IN PRIMII 3 ANI AI ACTUALULUI CINCINAL, FABRICA DE ZAHAR DIN BUCECEA A PRODUS O CANTITATE DE ZAHAR EGALA CU CEA PRODUSA ÎN ROMANIA ANULUI 1938. • NOI ANGAJAMENTE PESTE CELE LUATE INIȚIAL : O PRO­DUCȚIE SUPLIMENTARA DE INCA 6,5 MILIOANE LEI, UN BENE­FICIU DE UN MILION ȘI TERMINAREA LUCRĂRILOR DE RE­­MONT CU 10 ZILE MAI DEVREME. eu și ceilalți comuniști din organizația noastRă de partid, ne angajăm, aici, să facem totul ce stă în puterea și pri­ceperea noastră pentru reali­zarea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Subliniind importanța Con­gresului al X-lea, a documen­telor elaborate, Iulian Stoica, inginer șef, afirma : „Docu­mentele Congresului al X-lea sunt pentru noi comuniștii, pentru colectivul de muncă de la Fabrica de zahăr Buce­cea un adevărat îndrumător în activitatea noastră. Acum îmi dau mai bine seama de importanța cercetării ști­ințifice în realizarea progre­sului tehnic și economic. Deși laboratorul nostru ne-a aju­tat mult în obținerea rezulta­telor bune de pînă acum, to­tuși în viitor cestuia trebuie activitatea a­­îmbunătățită pentru a se situa mereu cu un pas înaintea producției. Numai așa vom putea preve­ni multe neajunsuri și asigu­ra ritmicitatea producției. Faptul că noi am depășit de mult capacitatea zilnică pro­iectată de prelucrare a sfeclei de zahăr a acestei fabrici mo­derne și că de la an la an îmbunătățim propriile noas­tre recorduri, că producem tona de zahăr cu 500 lei mai ieftin decît media pe sector, nu înseamnă să ne oprim aici. Viitorul luminos al pa­triei ne dă aripi să ne autode­­pășim în continuare“. Vorbi­ LA ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ Au coborît de pe schele, din sbinele macaralelor și a altor tilaje sau de pe planșeele altor blocuri comuniștii de pe litierele botoșănene. S-au stîrnit pentru a participa la iunarea generală extraordi­­ară de dezbatere a Tezelor­omitetului Central și a pro­­d­ului de Directive al Con­­­esului al X-lea al Partidu­­li Comunist Român- Materia­li prezentat, dezbaterile care a urmat apoi au constituit de­­­zi grăitoare a aprecierii de itre comuniști a tuturor rea­­zărilor actualului cincinal, a segimentelor puse în dezba­re. Investițiile — a căror ren­­zare a angajat și va angaja o continuare întreprinderea - au polarizat atenția ma­jo­­tății vorbitorilor. Ele vor in­ima — așa după cum se sub­­niază în proiectul de Direc­­țe — în viitorul cincinal 10—­435 miliarde lei, volum proape egal cu cel din anii 161—1970. Conștienți de sarcinile ce le­­ vin pentru punerea în func­­ție atît a obiectivelor actu­­lului plan cincinal, cit și a­­ lor ce vor fi introduse în lan în anii 1971—1975, vorbi­­trii au subliniat importanța chidării tuturor neajunsul i­­or ce se mai manifestă în mnca pe șantiere și a îmbu­­ătățirii continue a acesteia, oprirea eficienței economice investițiilor prin accelera­ra ritmului de execuție, si­multan cu îmbunătățirea ca­­tftții și reducerea prețului de est a constituit punctul­­ de invergență a multor discu­ii și propuneri. Economii im­p­ortante la materialele de nașă a spus tehniianul Gheorghe Gurăscu, se pot ob­­ține prin eliminarea pierderi­­or prin transport, manipula­re și depozitare. Pe această linie el a propus găsirea și aplicarea unor forme de coin­teresare a muncitorilor în e­­conomisirea materialelor. In­ginerul Ștefan Balanovici, ba­­zîndu-se pe experiența anilor precedenți, a subliniat necesi­tatea respectării planului de stat, astfel ca investițiile să se realizeze ritmic iar efectivele să dispună în permanență de front de lucru suficient pen­tru a se putea executa lucrări de calitate bună. De asemenea a propus să se stabilească cote de amortizare diferenția­te în funcție de uzura utila­jelor, astfel ca întreprinderile să nu fie nevoite să scoată din uz utilaje care, deși cu un randament mai redus ar mai putea fi totuși folosite. Asu­pra deficiențelor ce se mani­festă în activitatea din balas­tiere, s-a oprit în cuvîntul său muncitorul Alexandru Gînju, solicitînd conducerii întreprin­derii să intensifice controlul asupra felului cum este folosit fondul de timp de­ către ma­șinile autobuzelor. Au mai făcut obiectul dez­baterilor aprovizionarea cu materiale, calificarea și ridica­rea calificării, organizarea mun­cii și alte aspecte ce le ridi­că realizarea investițiilor. Du­pă ce a făcut cîteva propuneri importante, inginerul Constan­tin Moldovan, directorul în­treprinderii, a spus: „Sîntem un colectiv tînăr care are su­ficiente posibilități să se achi­te de sarcinile ce-i revin. Ne vom strădui să întâmpinăm Congresul al X-lea al parti­dului și a XXV-a aniversare a eliberării patriei prin înde­plinirea angajamentelor pe care le-am luat“­ I. HOGAȘ „In concordanță cu ridicarea calificării cadrelor și a pro­ductivității muncii, se va asigura majorarea treptată a sala­riilor nominale în toate sectoarele de activitate ; se vor lua măsuri pentru perfecționarea în continuare a sistemului de salarizare și normare a muncii, pentru întărirea răspunderii angajaților în realizarea sarcinilor încredințate. In anul 1975, salariul real va înregistra o creștere de 16—20 la sută față de anul 1970“. (Din proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Români PROLETARI DIN TOATE TARILE. ONITI-VA1 Secția de canetat a Uzinelor textile „Moldova" Botoșani Sa,­ziTefrirea învățătorului “ Duminică, 29 iunie a.c., la Botoșani, in prezența condu­cătorilor organelor locale de partid și de stat a fost sărbă­torită „Ziua învățătorului“. La adunarea festivă organizată în aula Liceului „A. T. Laurian“ au luat parte cadrele di­dactice din municipiul Botoșani, invitați din rîndul corpu­lui profesoral de la școlile generale și liceele județului. Deschizind adunarea, profesorul Mihai Matei, inspector general al inspectoratului școlar județean, a trecut în re­vistă principalele succese obținute de cadrele didactice din județul nostru, contribuția efectivă a acestora la traduce­rea în viață a politicii partidului nostru. Luînd cuvîntul, tovarășul Mihai Munteanu, secretar al Comitetului jude­țean Botoșani al U.T.C., a adus salutul său și a felicitat pe (Continuare în pagina a IlI-a) Redacția și administratia > Botoșani Calea Nationals ni. 261 Telefoane * Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1729 Secretariatul de redacție — 1079 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — *37î BULETIN INTERN Cifrele de care dispunem — acum, la începutul săp­­tămînii — ne relevă ampla participare a muncii din județul oamenilor nostri la dezbaterea Tezelor proiectului Directivelor Con­si­gresului al X-lea al P.C.R. Pînă acum, au avut loc 324 adunări și conferințe ex­traordinare ale organizați­ilor de partid la care au lu­at parte peste 25000 membri de partid. Caracterul de lucru al acestor dezbateri este i­­lustrat, aproape concludent, de cele 850 propuneri făcute, care vizează per­fecționarea muncii în toate sectoarele de ac­tivitate. Incheindu-se adu­nările de dezbateri în toate organizațiile de partid, în prezent, se fac asidue pre­gătiri pentru conferințele o­­rășenești, municipală și ju­dețeană — evenimente pe care, ziarul nostru, le va oglindi, pe larg. Paralel cu această amplă activitate de studiere și dezbatere a documentelor programatice, săptămîna re­cent încheiată, consemnea­ză desfășurarea a două ple­nare. Prima — plenara con­siliului uniunii județene a cooperativelor agricole — a dezbătut sarcinile actuale ce revin cooperativelor a­gricole pentru realizarea in­tegrală a planului pe 1969 și măsurile ce trebuie lua­te pentru executarea lucră­rilor agricole de vară.­­ Cu acest prilej, s-a subliniat necesitatea creșterii efortu­rilor pentru îndeplinirea angajamentelor luate în în­trecerea socialistă, execu­­tînd la vreme lucrările de întreținere a culturilor, de recoltare și depozitare a furajelor, de asigurare a efectivelor de animale etc. A doua — plenara Comite­tului orășenesc de partid Dorohoi — a analizat preo­cuparea organizațiilor de partid, comitetelor de direc­ții privind realizarea pla­nului de producție pe semes­trul I și măsurile ce se im­pun pentru îmbunătățirea activității de viitor. Plena­ra, a aprobat, în încheiere, un plan de măsuri. Noua săptămînă începe, deci, sub semnul unor efer­vescențe și multilaterale preocupări în toate organi­zațiile de partid din județ. Nu se poate să nu remarci, în cazul lui Bălcescu, accen­­tul de sinceritate și de fervoa­re cu care a fost evocat me­reu. Faptul se datorește în primul rînd mari lui capa­cități de dăruire, purității sa­le morale fără echivalent. En­tuziasmul constructiv, gene­rozitatea omului de acțiune și a gînditorului, lupta ne­curmată, pînă la sacrificiul de sine, pentru intereselor obștești, promovarea îl înalță deasupra tuturor. Dacă treapta ultimă, cea mai înaltă, a receptării unei valori este simbolizarea, Băl­cescu a parcurs-o de timpu­riu. El a devenit simbol încă din timpul vieții, iar posteri­tatea n-a făcut decît să-i spo­rească dimensiunile. Un fapt istoric, o personalitate devin simboluri din care spiritul u­­nui popor se nutrește în cli­pele de cumpănă, sau devin centre de referință permanen­tă pentru toate înfăptuirile sale. Explicația trebuie căuta­tă, desigur, nu în puterea ma­gică a personalității care, de­venită simbol, își prelungește influența dincolo de margi­nile existenței fizice, ci în consonanța ei cu idealurile cele mai înalte ale poporului. Cînd un popor îmbracă în le­gendă pe unul dintre fiii săi, aflat încă în viață, cum ne spun cronicile că Va întîm­­plat în mai multe rînduri, faptul mărturisește nu numai grandoarea și exemplaritatea personajului, ci mai ales sen­sibilitatea receptorului la va­lorile perene. O existență neînchipuit de bogată ca aceea a lui Băl­cescu, configurată în chip cu totul neîndestulător de scrie­rile sale, era menită să tul­bure conștiințele, să fascineze. Cînd în 1844 tînărul istoric pleca în Transilvania, invo­­cînd pretextul unei cure bal­neare, dar de fapt pentru a se pune în legătură cu frun­tașii de peste munții, profeso­rul Nicolae Bălășescu îl reco­manda astfel către­ G. Bari­țiu, atestînd marele prestigiu de care se bucura oaspetele : „Frate, aici vine un amic al nostru, d. N. Bălcescu. Tînăr zdravăn, care n-are altul a­­semenea între românii de aici, este un geniu. Nl vei cu­noaște mai bine conversînd cu el. De la el poți auzi multe, politice și diplomatice. Este un istoric mare, cu cunoștin­ță lată“. Dar n-a fost numai atît. Omul acției, legat defini­tiv de destinul revoluției pașoptiste, avea să se revele­ze curînd, în eforturile de pregătire a acesteia pe plan spiritual și practic. La Paris, în Țara Românească, sau în Transilvania, unde s-a consu­mat ultimul act al dramei, Bălcescu s-a aflat pretutin­deni pe întîia linie de băta­ie. Chiar studiile sale istorice au fost concepute ca mijloace de luptă. Cu istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, Bălcescu voia să pună „pia­tră de temelie naționalității române“. In anii pribegiei, în Franța, în Anglia sau în Ita­lia, el nu și-a cruțat eforturi­le apărînd, pe calea, scrisului și a contactelor personale, cauza revoluției sau prospec­­tînd etapele ei viitoare, cu o dublă finalitate : Unirea și in­dependența națională. Bălcescu a­­ fost spiritul cel mai activ, mai fertil și mai dinamic din epocă, înzestrat cu mari disponibilități pen­tru istoriografie beletristică, filozofie ca și pentru activita­tea politică; împrejurările i-au dat ocazia să confirme în chip eminent așteptările ce­lor ce l-au cunoscut de aproa­pe. „Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu — scria V. Alecsandri — sunt încă rari între românii de astăzi“. In memoria poetului figura ce­lui dispărut nell'mezzo del cammin prematur și tragic, asocia momente decisive din propria sa viață și din istoria contemporană a patriei. Cu atît mai mult se cuve­nea a-i evoca personalitatea în lumina calmă, inefabilă a amintirii, spre a o feri de uitare și de deformările ine­rente. Tot ce ținea de exis­tența acestui om, opera isto­rică și literară, actele publice ca și incidentele vieții private purtau pecetea exemplarită­ții și se cereau puse în lumi­nă. La stingerea lui Bălcescu, „pe plaiu-nstrăinării“, poetul încerca să-i traducă în vers ghidul din urmă, care nu pu­tea fi decît o triplă urare că­tre poporul său: armonie, fer­tilitate, speranța incorupti­bilă în destinul națiunii. Zece ani mai tîrziu, poetul recapi­tula jaloanele prieteniei cu marele dispărut. II cunoscuse față către față la Mînjina, în 1845, cu ocazia unei reuniuni de tineri moldoveni și mun­teni, menită să pună bazele Unirii viitoare, dar se știau mai dinainte, căci colabora­seră amîndoi, la „Propășirea“. S-au regăsit la Paris, acolo unde, după expresia lui Alecsandri se pregăteau „sol­dații viitorului“, întorcîn­­du-se în patrie cu hotărîrea de a provoca o adîncă refor­mare a acesteia, pe linii esen­țiale. „Am petrecut luni în­tregi cu el, își amintește poe­tul, nu numai în țară, dar și în străinătate, am avut adese­ori prilejul de a cunoaște fru­moasele aspirări ale inimei sale , l-am văzut lucrînd cu entuziasm la istoria români­lor sub Mihai Vodă Viteazul, am călătorit împreună prin romanticele văi ale Moldovii; ne-am primblat pe golful poe­tic al Neapolei, în nopțile lu­minoase ale mirat flacăra Italiei ; am ad­usieșă ce în­cunună fruntea Vesuviului ; am respirat aerul parfumat al Siciliei, rătăcind amîndoi pe malurile mării ; am trăit o parte a timpului de exil de la 1848 în mijlocul minunilor Parisului și am făcu­t la un loc pretutindene mul­te pro­iecte mărețe, multe visuri au­rite pentru gloria și indepen­dența nației noastr­e". Motive 'estule pentru o rememorare pioasă, fantastic“, într-un „pelerinagiu a legăturilor sale cu N. Bălcescu, „suflet blind și iubitor“, arzînd fără conte­nire pentru înălțarea patriei. In jurnalul intim din 1846, în elegia Bălcescu murind, în corespondența poetului și mai cu seamă în Suvenirea publi­cată anume, ca o „sacră­ da­torie“, în „Revista română“ AL. ZUB cercetător la Institutul de istorie al Academiei Republicii Sem­elis­te România, filiala Iași (Continuare în pag­a­d­­a) 150 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI CĂRTURAR ȘI PATRIOT POSTERITATEA LUI BĂLCESCU INTERVIU CU CORNEL MARDARI, DIRECTORUL TRUSTULUI ZONAL I.A.S. IAȘI Proiectul Directivelor Con­gresului al X-lea al P.C.R. fa­ce importante referiri la dez­voltarea I.A.S. „... astfel incit acestea să devină unități model din punct de vedere al orga­nizării, al metodelor de culti­­vare a pămintului și de creș­tere a animalelor, al produc­ției la hectar și pe animal, a productivității muncii și renta­bilității producției. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuție mai mare, pe măsura mijloa­celor de care dispun, la creș­terea producției și a fondului central de produse agricole“ In convorbirea avută cu to­varășul Cornel Mardari, direc­tor al Trustului zonal I.A.S. Iași, am căutat să ne infor­măm asupra activității des­fășurate de unitățile agricole de stat din județul nostru a­­flate în subordinea acestui trust. — In aceste zile, în întrea­ga țară, au loc dezbateri pe marginea Tezelor și proiectu­lui de Directive ale celui de al X-lea Congres al P­C.R. Știind că anul acesta este un an de bază în realizarea sar­cinilor economice ale actualu­lui plan cincinal și totodată punct de plecare pentru ur­mătorul cincinal, am dori, în cîteva cuvinte, să vă referiți la rezultatele economice obți­nute de cele șase unități­ agri­cole de stat din județul Bo­toșani. — Trustul I.A.S. Iași coordo­nează, îndrumă și conduce u­­nitățile din Albești, Cătămă­­răști, Dîngeni, Dorohoi, Leorda și Săveni, situate pe teritoriul județului Botoșani. Pînă în prezent, rezultatele în produc­ție ale acestor unități se în­scriu pe linia rentabilității și eficienței economice sporite, dovedite prin realizarea planu­lui de venituri pe primele cinci luni în proporție de 104 la sută cît și prin reducerea cheltuielilor cu aproape 5 mi­lioane lei. Se detașează net întreprinderile din Dorohoi și Albești cu 129 la sută și res­pectiv 120 la sută venituri rea­lizate, cît și cele din Dîngeni și Săveni care au reușit, printr-o bună organizare a producției și a muncii, să reducă cheltu­ielile planificate cu 1.700 mii lei și respectiv 700 mii lei Ponderea acestor economii se referă la capitolul „fond-sala­­rii“, unde se înregistrează o reducere a cheltuielilor cu 2.504 mii lei. Explicația se gă­sește în micșorarea persona­lului neproductiv, în extinde­rea muncii mecanizate, utili­zarea cu maximum de randa­ment a tuturor utilajelor, care s-a mașinilor și reflectat direct în reducerea volumului de muncă manuală,mult mai scumpă și mai greu de asigurat Prin reducerea consumului specific de materiale, prin e­­vitarea risipei, printr-un re­gim­ sever la consumul de carburanți și lubrifianți, prin evitarea deplasărilor în gol a tractoarelor, prin recondițio­­narea pieselor în atelierele proprii, prin folosirea în tota­litate a gunoiului de grajd din surse proprii ș.a. a fost posi­bilă reducerea consumului de cheltuieli materiale cu circa 450 mii lei. Un lucru demn de menționat îl constituie faptul că administrarea îngrășămin­telor chimice nu se mai face empiric, ci în funcție de com­poziția chimică a solului, utilizînd în acest scop datele cartării agrochimice Acest lu­cru a făcut posibil să se eli­mine proasta gospodărire îngrășămintelor și să se obți­a­nă importante economii la a­­cest element RED . In concordanță cu creșterea consumului de pro­duse alimentare am vrea în continuare să ne spuneți cum se prezintă la ora actuală ac­tivitatea din sectorul zooteh­nic și ce măsuri s-au luat pentru lichidarea deficiențelor din trecut ? FLORIAN REPCA (Continuare în pagina a IlI-a) întreprinderile agricole de stot trebuie sa devină unitati model *

Next