Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-16 / nr. 2620

A -J CLOPOTUL I PAGINA 3r A * FUNERALIILE TOVARĂȘULUI DUMITRU PETRESCU (Urmare din pagina I) parte a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cehoslovacia și a gu­vernului federal al Repu­blicii Socialiste Cehos­lovace, precum și a unor reprezentante diplomatice străine în țara noastră. Lângă catafalc, se afla membrii familiei și cei a­­propiați defunctului. O gardă militară alcă­tuită din ofițeri superiori face de strajă. In jurul catafalcului, rînd pe rînd fac de garda mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri și Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste, vechi membri ai par­tidului, ai mișcării mun­citorești din țara noastră, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor ob­ștești, generali și ofițeri su­periori, conducători de in­stituții centrale și de În­treprinderi, reprezentanți ai vieții culturale și știin­țifice. In semn de înaltă cinstire a memoriei mi­litantului de frunte al miș­cării muncitorești și comu­niste din țara noastră, din ultimele gărzi fac parte to­varășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constan­tin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popes­­cu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general colo­nel Ion Ioniță, Vasile Pa­­tilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu. Conducătorii partidului și statului prezintă apoi condoleanțe membrilor fa­miliei celui dispărut. Sicriul cu corpul neîn­suflețit al tovarășului Du­mitru Petrescu, purtat pe umeri de un grup de ofițeri superiori, este scos din Pa­latul Marii Adunări Națio­nale și așezat pe un ca­tafalc instalat pe platoul din apropierea clădirii. In timp ce fanfara intonează marșul funebru, garda mi­litară, cu drapelul îndoliat, prezintă onorul. La tribuna amenajată pentru mitingul de doliu iau loc conducătorii de partid și de stat, precum și membrii familiei defunc­tului, vechi membri ai par­tidului, coducători de in­stituții centrale și organi­zații obștești, membri ai corpului diplomatic. Mitingul de doliu este deschis de tovarășul Du­mitru Popa, membru su­pleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei. Viața și lupta fiului cre­dincios al partidului și al poporului român a fost evocată de tovarășii Chi­vu Stoica, președintele Co­misiei Centrale de Revizie a C.C. al P.C.R., Gheorghe Stoica, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Consi­liului de Stat, Ilie Verdeț, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. După mitingul de doliu, sicriul cu corpul defunc­tului, acoperit cu drapelul tricolor, este așezat pe un afet de tun, în acordurile marșului funebru, executat de fanfară, cortegiul fune­rar, în fruntea căruia pă­­șesc ofițeri ce poartă por­tretul defunctului, înaltele ordine și medalii ce i-au fost conferite în timpul în­delungatei și bogatei sale activități, se îndreaptă spre Parcul Libertății. In urma carului mortuar pă­șesc membrii familiei în­doliate și cei apropiați de­functului. Tovarășii Nicolae Ceau­șescu, Ion Gheorghe Mau­rer și ceilalți conducători de partid și de stat con­duc pe ultimul drum pe tovarășul Dumitru Petres­cu. O gardă de onoare, alcătuită din ofițeri, înso­țește cortegiul, căruia i se adaugă o mare mulțime de bucureșteni, veniți să aducă în acest fel un o­­magiu cald memoriei de­functului. Alte mii de lo­cuitori, pe ale căror chi­puri citești durerea pe ca­re o încearcă în aceste cli­pe de doliu, așteaptă cu o tristă, solemnă tăcere, trecerea carului mortuar prin Piața Unirii, de-a lun­gul Magistralei Nord-Sud, a Bulevardului Mărășești, în Piața Libertății. In Parcul Libertății, pe treptele ce urcă spre Mo­numentul eroilor luptei pentru libertatea poporu­lui și a patriei, pentru so­cialism, sicriul cu corpul neînsuflețit este purtat pe umeri de ofițeri superiori. Pe platoul din fața monu­mentului, o gardă milita­ră prezintă onorul. Sicriul este depus în­­tr-una din criptele de la baza hemiciclului monumen­tului. Răsună solemn, im­presionant, acordurile In­ternaționalei. Cerul plum­buriu vibrează de cele 12 salve de artilerie trase în semn de suprem omagiu adus tovarășului Dumitru Petrescu, luptătorului revo­luționar pentru eliberarea oamenilor muncii, pentru înfăptuirea celor mai no­bile idealuri de progres ale poporului nostru, în fața criptei deschise, conducătorii de partid și de stat, întreaga asisten­ță, păstrează un pios mo­ment de reculegere. Pe lespedea de granit negru, care acoperă crip­ta, sunt gravate numele : Dumitru M. Petrescu și da­tele 15.5.1906 — 13.9.1969, care închid între ele o via­ță de luptă închinată cau­zei partidului, binelui și fericirii poporului român. (Agerpres). Cuvîntarea tovarășului ILIE VERDE! (Urmare din pag. I) vicepreședinte al Consiliu­lui Național al Frontului Unității Socialiste, funcții în care și-a adus contri­buția la realizarea politi­cii partidului de dezvolta­re a democrației socialis­te, de întărire a unității poporului în jurul partidu­lui, de progres multilate­ral și propășire a patriei noastre, libere și indepen­dente. Dumitru Petrescu, în a cărui activitate s-au în­­mănunchiat trăsături de preț ale luptătorului co­munist, a avut adînca mul­țumire de a vedea cum în noua realitate socialistă a României sunt întruchipate năzuințele și visurile pen­tru care a militat din tine­rețe, cu toată ființa sa, cu întreaga sa pasiune revo­luționară. Slujirea cu fidelitate patriei, a cauzei poporu­­­lui și socialismului, legă­tura indisolubilă cu mase­le largi de oameni ai min­ții reprezintă crezul de bază al partidului nostru, izvorul inepuizabil al tă­riei sale, fundamentul a­­firmării tot mai viguroase a rolului său conducător în viața societății româ­nești, înalta cinstire pe care partidul și poporul o a­­cordă memoriei tuturor ce­lor ce și-au dăruit viața cauzei clasei muncitoare, a socialismului, își găseș­te expresia și în elanul cu care masele de oameni ai muncii, în frunte cu co­muniștii, muncesc pentru a înfăptui politica Partidului Comunist Român, mărețul program elaborat de Con­gresul al X-lea al partidu­lui. Resimțind o grea pier­dere prin dispariția lui Du­mitru Petrescu din rîndu­­rile noastre, aducem me­moriei sale, în aceste cli­pe dureroase ale despăr­țirii, omagiul Partidului Comunist Român, al cla­sei muncitoare, al întregu­lui nostru popor, cărora le-a închinat cu dăruire și devotament viața sa demnă de luptător revolu­ționar comunist. Neștearsă va rămîne a­­mintirea sa în inimile noastre. Adio, scumpul nostru to­varăș de muncă și de luptă ! (Urmare din pagina I) discuția. Mecanizatorul Dumitru Trofin ridicase în fața adunării faptul că o parte dintre colegii cu care lucrează la secția de specialitate de la Santa Mare nu-și fac datoria, au teren desco­perit dar nu le-au terminat de arat, au cerințe multe din partea cooperativei agricole pe care nu le pot îndeplini pentru că „zece tractoriști buni — îl citez textual — nu pot duce în spate — adăugăm noi, nici n-au de ce— pe 20 răi". Oare acești oameni n-au fost ajutați ? Ba sînt convins că în nenumărate rînduri — și-l cunosc de mult pe tovarășul Henri — a făcut-o însuși secre­tarul comitetului de partid. Le-a tot spus ce nu-i bine, i-a tot tras de mînecă, ba de ici, ba de colo. Dar, de ce mereu tot așa ? Nu e mai drept să-i trimitem acasă ? Participanții la adunare și-au manifestat hotărîrea de a înde­plini integral sarcinile de plan pe anul curent (am aflat chiar că multe secții vor fi și rentabile, iar aparte, șeful contabil Zvorîștea­­nu ne-a mărturisit că nu-i exclus ca acest rezultat să caracteri­zeze activitatea de ansamblu a întreprinderii). De asemenea, au adoptat sarcini mobilizatoare pentru viitorul an și s-au gîndit și cum să se ducă la îndeplinire. Și avem convingerea că o vor fa­ce. Dar cu atitudini călduțe, cu veșnica autocritică și cu ..aju­­c=­rul" în ședințe a acelora indisciplinați. a­i ceiora care nu vădesc Noul lider -C.fr. Pașcani r ■ Foresta Ciurea retrasă din campionat. # Oaspeții au cîști­gat doar 3 puncte ■ _____________________________ Etapa de duminică a fost mai agitată. La Roman, Fores­ta a obținut un punct prețios în fața Victoriei. Gazdele au egalat în min. 73. La Piatra Neamț, Minerul din Gura Hu­morului a rezistat doar o re­priză în fața noii promovate Constructorul. La pauză, sco­rul era 1—1. La Cîmpulung, Fulgerul și-a apărat șansele tot o repriză (2—2). In cea de a doua repriză, dorohoienii ce­dează prea ușor cu 5—2. La Buhuși, roadele indisciplinei din prima etapă se fac sim­țite și în prezent. Petrolul Moi­­nești a învins categoric cu 3—1 pe textiliști, la ei acasă. In fine, Foresta Ciurea a ce­dat fără pretenții, tuturor e­­chipelor, cele două puncte pu­se în joc, retrăgîndu-se din campionat. Probabil că s-a mo­lipsit de la Unirea Negrești care anul trecut a procedat în același fel. Rezultate tehnice Victoria — Foresta Fălti­ceni 1 — 1 ; Constructorul — Minerul G. Humorului 4—1 ; Minobradul — Textila Boto­șani 2 — 0 ; Rarăul — Fulge­rul 5 — 2 ; Textila Buhuși — Petrolul 1 — 3 ; Penicilina — Minerul Comănești 3 — 2 ; C.F.R. Pașcani — Letea 2—0; Foresta Ciurea — Nicolina 0 — 3. (Foresta s-a retras din campionat). MINOBRADUL VATRA DORNEI — TEXTILA BOTOȘANI 2—0 (1—0) Duminică, textiliștii botoșă­­neni au pierdut meciul la Va­tra Dornei în fața Minobradu­­lui cu scorul de 2—0 și cu a­­ceasta au cedat șefia clasa­mentului în seria I. Jocul nu a plăcut spectatorilor dorneni, precum și grupului de susți­nători botoșăneni care a asis­tat la meci. In acest joc, no­țiunea de sportivitate a lipsit aproape cu desăvîrșire, ceea ce trebuie să dea în mod se­rios de gîndit forurilor res­ponsabile. Cred că cîteva sec­vențe din desfășurarea acestui joc vor fi edificatoare. Gazde­le încep jocul în forță și în minutele 1 și 2 obțin cornere, rămase fără rezultat. Min. 7. Constantinescu lansat pe ex­tremă este faultat în mod gro­solan de Fodor. In min. Vișan, o veche cunoștință 12, jocului dezordonat, îl lovește­­ cu pumnul în față pe Tomiță, fără ca acesta să aibă balonul. In min. 16, Rudi Pal se răzbu­nă pe mezinul echipei botoșă­­nene Stențel care a îndrăznit să-l deposedeze pe dornean de balon, trăgîndu-l de urechi. In min. 20, Vișan și Vi­schi ra­tează situații favorabile de a înscrie. In min. 22, botoșănenii obțin primul corner însă nu fructifică. In min. 24, gazdele sunt pe punctul de a înscrie C­LASA Etapa Fulgerul — Foresta Fălti­ceni ; Minobradul — Textila Buhuși; Rarăul — Penicilina; Nicolina — Victoria ; Letea — Petrolul Moinești ; Texti­ însă Slave apără în ultimul moment. In min. 30, Ianis tri­mite o minge acasă. Petrovici nu era la post. Gol ? Nu, de­oarece bara verticală a respins balonul la Petcu, care a de­gajat. In minutele 33, 35 zea și Lascăr trag și ei Bu­­la poartă primele mingi. In min. 40, Slave apără cu dificultate un balon ce se îndrepta spre plasă. Min. 46. Visc­i execută o lovitură liberă de la 35 me­tri lateral de la linia de mar­gine și balonul îl prinde pe Slave pe picior greșit, oprin­­du-se în plasă. A fost o min­ge trasă cu efect și greu de apărat, după părera noastră. Antrenorul l-a găsit însă vi­novat pe portar și l-a înlocuit la pauză cu Buzbac. Min. 55, Vișan nu mai este tolerat de arbitru pentru jocul său dur și este eliminat din joc. După eliminarea lui Vișan domenii joacă mai bine însă obstruc­țiile nu contenesc. Botoșăne­nii nu fructifică avantajul nu­meric și cei care înscriu sunt tot gazdele prin Vischi, în min. 73, cînd a introdus balonul în poartă goală, deoarece Bizbac a plecat de la locul său nein­spirat. Cu toate că gazdele au jucat dur, acest lucru nu scu­tește cu nimic jocul slab prac­ticat de echipa botoșăneană. MENTUL viitoare­ ­ la Botoșani — Constructorul Piatra Neamț ; Minerul Co­mănești — Minerul Gura Hu­morului. 1. C.F.R. Pașcani 2. Foresta Fălticeni 3. Textila Botoșani 4. Petrolul 5. Nicolina 6. Victoria 7. Minobradul 8. Rarăul 9. Letea 10. Minerul Comănești 11. Penicilina 12. Constructorul 13. Fulgerul 14. Minerul G. Humorului 15. Textila Buhuși 16. Foresta Ciurea 4­3 X011—17 4 3 1­0­8—27 4 3 0 111—36 4 3­0­1­8—56 4 3­0­1­9—46 4 2­1­1­9—25 4 2­1­1­8—55 4 2 1 110—75 4 2­0­2­9—54 4 2­0­2­9—114 4 2­0­2­4—114 4 1 1­2­6—103 4 1­0­3­5—102 4 0­0 4­3—100 4 0 0 4­2—140 4 0­0 4­2—140 (Urmare din pag. 1) cantități cit mai mari de ma­terie primă. El a mai scos în evidență și faptul că organe­le C.E.C. aduc, prin sistemul defectuos de lucru, deservi­rii întreprinderii. La 10 sep­tembrie, cooperatorii din O­­rășeni au făcut degeaba de­plasarea pînă la Curtești: nu li s-a achitat banii ce li se cuveneau pe contracte. Vor­bitorul s-a referit apoi la lip­sa unor ambalaje absolut ne­cesare și a centrifugelor pen­tru noile centre ca și la nea­junsurile ce se manifestă în utilizarea parcului auto. Atît Vasile Rotaru, cît și Alexa Lăzăriuc, șefii de baze de la Săveni și Botoșani au solici­tat mai mult sprijin din par­tea serviciilor întreprinde­rii, care, după opinia ultimu­lui, își reduc activitatea doar la centralizarea unor date primite de la baze. Cam la a­­tît s-au r­ezumat discuțiile a­­supra cauzelor care au gene­rat restanțe în realizarea pla­nului. Și trebuie să arătăm că dacă preluarea materiei prime a fost pe larg dezbă­tută, au fost trecute sub o to­tală tăcere orice probleme in­terne specifice activității de producție. Participanții la discuții s-au dovedit foarte critici cu consiliile populare comunale, cu­ cooperativele a­­gricole dar foarte puțini auto­critici, cu toată recoman­darea făcută în acest sens, la începutul discuțiilor, de către inginerul șef al între­prinderii. Șefii de baze au ținut fiecare să­dunării realizările prezinte a­­uuităților respective — de fapt niște nerealizări — afirmînd că a­­cestea sînt rezultatul străda­niei colectivului cu care lu­crează. Despre lucrurile mai puțin reușite din activitatea acestor colective — nimic. Au avut, în schimb, grijă să-și îndrepte critica, justificată dar unilaterală, asupra fur­nizorilor de materie primă și mai timid asupra unor servi­cii din cadrul întreprinderii. Ba mai mult, au considerat că e momentul să-și dispute reîmpărțirea sferelor de ac­tivitate din cadrul județului. Bună a fost intervenția lui Vasile Rotaru care a propus ca fiecare să-și valorifice ma­teria primă din sectorul său. Nimic sau aproape nimic des­pre activitatea fiecărei­­ ba­ze, despre neajunsurile ma­nifestate în cele 8 luni de la începutul anului. Dacă mai adăugăm și faptul că din par­tea U.J.C.A.P.-ului, telar al furnizorilor forul­uu­încrimi­nați nu a participat nimeni la adunare, ne putem da sea­ma că eficiența dezbaterilor a fost serios afectată. In aceeași măsură ca și a­­naliza activității pe cele 8 luni, dezbaterile­ au vizat măsurile ce urmează a fi lua­te pentru realizarea planului pe anul în curs și plan pe anul 1970, cifrele de Materia­lul prezentat a scos în evi­dență creșterea cu 6 la sută a valorii producției globale în anul viitor și creșterile cantitative la fiecare produs. Dar ceea ce întrece în sem­nificație cifrele prezentate este creșterea sarcinilor de export. Maturitatea cu care vorbitorii privesc cifrele de plan pe anul viitor a ieșit cu pregnanță în evidență. In legătură cu intrarea în func­țiune a Fabricii de brînzeturi din Dorohoi, Gheorghe Flu­tur, șef de bază, a solicitat repartizarea unui maistru ca­re să coordoneze și a unui tehnician activitatea din ca­drul serviciului mecanic șef care să asigure buna funcțio­nare și exploatare a noilor u­­tilaje. „Creșterea planului la export, a spus Vasile Rotaru, impune atacarea imediată a lucrărilor pentru extinderea capacităților de depozitare, astfel ca în perioada de vlii lucrările să fie terminate“. Tot el a fost de părere că e necesar să se ia legătura cu organele locale pentru stabi­lirea taberelor de vară cît mai aproape de șosele, astfel ca laptele să fie preluat di­rect, evitîndu-se pierderile calitative. In cuvin­tul său inginerul Farcașiu, din par­tea Ministerului Industriei A­­limentare a atras atenția asu­pra faptului că mai sunt încă multe localități unde indus­tria laptelui nu a pătruns și că acestea constituie impor­tante rezerve de materie pri­mă. Urmărirea respectării ri­guroase a graficelor de execu­ție întocmite recent la fabri­ca de brînzeturi și revizui­rea consumurilor specifice sunt două din sarcinile care după părerea tov. inginer Marin Munteanu, de la C.S.P. trebuie să stea în atenția i­­mediată a comitetului de direcție. Tovarășul Ioan Halnnga, șeful sectorului coordonare sinteză al comisiei economice a Comitetului județean de partid s-a referit pe de o par­te la caracterul statistic al dării de seamă, parte la elementele pe de altă noi pe care dezbaterile le-au rele­vat. De asemenea, a scos în evidență că în planul de mă­suri tehnico - organizatorice au fost incluse o serie de a­­tribuțiuni de serviciu, unele prevederi prea generale, o­­prindu-se apoi asupra faptu­lui că s-a spus prea puține lucruri despre activitatea co­mitetului de direcție. „Potop“ de critică pentr­u alții, „secetă“ cerută pentru ei I PERENITATEA „AJUTORULUI“ interes pentru meserie, nu se frămîntă să se perfecționeze, nu se va putea realiza mare lucru, îndeplinirea planului, lupta pentru rentabilizare, pentru creșterea ei e o încrîncenată confruntare în care nimeni nu este de prisos, fiecare trebuie să-și dea contri­buția. Puterea de muncă, inteligența, perspicacitatea, inventivi­tatea, cultura etc. etc., sînt direcționate într-un singur punct de­numit răspundere personală a fiecăruia, luat aparte și a tuturor, în ansamblu, pentru realizarea sarcinilor. . Evident, sîntem o colectivitate umană căreia nu-i poate fi in­diferent cum evoluează fiecare dintre membrii săi. Nu sîntem de loc egoiști. Dovadă e că atunci cînd unul greșește, i-o spunem, îl facem să înțeleagă ce anume are de făcut mai departe. Dar nu o putem spune — și nici nu avem dreptul s-o spunem la ne­­sfîrșit. Ar fi un drum mult prea lent, chinuitor de lung pînă la a ne atinge țelurile propuse. Cine nu ține seama de acest adevăr nu se înscrie pe coordonatele dinamice ale societății noastre con­temporane. Nu poate rezista timpului nostru impetuos. Recitesc cînd pun aceste rînduri pe hîrtie Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea — generalizare teoretică de o deosebită valoare a activității practice a partidului nostru — și-mi dau seama încă o dată că tovarășul Dumitru Trofin are tot dreptul să judece astfel lucrurile. „Creșterea răspunderii personale a fiecărui membru al societății pentru felul in care își realizează atribuțiile constituie o latură centrală a preocupării partidului nostru". Adunarea la care ne-am referit a confirmat de fapt în mod matematic, cu sumedenie de cifre, că acolo unde răspunderea personală s-a aflat în drepturile ei, unde fiecare și-a îndeplinit întocmai îndatoririle (aș cita aici mecanizatorii de la secțiile Albești, Iurești, Lunca etc.) bilanțul indică realizări bune, per­spective încurajatoare atît pentru economia secțiilor cît și pentru cea a cooperativelor agricole deservite. Și, dimpotrivă, la Santa Mare unde nici șeful de secție, nici mecanizatorii nu și-au împli­nit cu fapte atribuțiile, cheltuielile planificate se depășesc, pla­nul de venituri nu s-a realizat, cooperativa agricolă e nemulțu­mită de calitatea ajutorului și începe să apeleze la secții vecine. Așa că să nu amestecăm lucrurile : una e ajutorul și alta îndeplinirea atribuțiilor. Iar cei ce nu înțeleg să-și facă datoria îi privește : cînd vor privi chestiunea din afara colectivului care i-a tot ajutat de atîtea ori vor pricepe mai repede. DIN JUDEȚELE ȚĂRII ILFOV Modernizarea drumului Otopeni - Snagov Au început lucrările de lărgire a drumului național n­r. 1 în zona Otopeni-Snagov. Ele au drept scop îmbunătățirea traficului pe această solicitată arteră de circulație. Proiectul prevede executarea a patru benzi de circulație, corectarea traseului în apropierea localităților Săftica și Tîncăbești și a­­menajarea unor locuri de parcare dintre care amintim pe ce­­le de la pasajul Urziceni și kilometrul 30—31. Proiectarea și execuția lucrării revin institutelor și între­prinderilor de specialitate ale ministerului de resort. CONSTANTA ____________________ Lucrări în port Pe șantierul noului port Constanța s-au montat ultimele 30 blocuri de chei la dana 68 a cărei lungime este de 1020 m. Totodată lucrătorii din cadrul secției căi navigabile a DNM Navrom Constanța au încheiat cu 3 luni mai devre­me lucrările de degajare în bazinul nr. 4 al noului port care permite accesul mineralierelor de mare tonaj. Darea în exploatare a danei 68 este programată pentru sfîrșitul lunii octombrie. PRAHOVA îndeplinirea angajamentelor anuale Graficele de producție ale întreprinderilor din județul Prahova oglindesc îndeplinirea angajamentelor luate în între­cerea socialistă pentru acest an. Pe ansamblul județului s-a realizat peste planul la zi o producție globală în valoare de 242 000 000 lei, sumă care reprezintă 80 la sută din angaja­mentul anual. Un număr de 30 întreprinderi și-au îndeplinit de pe acum toate angajamentele luate pentru acest an. In­dustria petrolului — ramură de bază în economia județului — se află în fruntea întrecerii. Datorită sporirii vitezelor de lucru cu 8 la sută, sondorii din foraj au săpat pînă acum 5 000 metri în plus față de plan. Totodată s-au obținut în­semnate cantități de țiței de bună calitate peste prevederi, precum și o producție suplimentară de benzină, uleiuri, mo­torine, polietilenă, fenol, acetonă, dimetil tereftalat, a cărei valoare depășește suma de 100.000.000 lei. București : Ștrandul „Tineretului" MARAMUREȘ _______________________ Punct turistic Intr-un splendid peisaj din apropierea municipiului Baia Mare a fost dat în exploatare un modern punct turistic — „Pădurea-Parc-Lăpușel". El dispune de terase acoperite, fîn­­tîni maramureșene, căsuțe-șatră, eleștee — obiective ce aduc o notă specifică acestui loc de popas, oferind turiștilor con­diții excelente de recreere și odihnă. SUCEAVA Complex de deservire In municipiul Suceava a fost dat în folosință un modern complex de deservire. Aici vor funcționa secții de încălțămin­te Romarta, mode­ pălării, mecanică fină, îmbrăcăminte pen­tru copii. Unități similare de prestări servicii au fost deschise și în orașele Vatra Dornei și Siret. De la începutul anului, cooperația meșteșugărească județului Suceava a deschis 40 de ateliere și secții noi pen­­­tru deservirea populației. Semănatul griului (Urmare din pag. 1) La IMA Dorohoi, Darabani, Coțușca, în special la unele secții de mecanizare ale aces­tora începutul campaniei i-a găsit nepregătiți, așa cum de altfel au­ sesizat și dvs. în ziar. In toate întreprinderile se manifestă indisciplină la u­­nii mecanizatori în ceea ce privește folosirea timpului de lucru, realizarea normelor zil­nice, calitatea lucrărilor efec­tuate etc. Dat fiind această si­tuație, zilele trecute am pur­tat o discuție cu toate colecti­vele de conducere din IMA cu care prilej am stabilit măsuri concrete pentru bunul mers al lucrărilor agricole. Nu mai este necesar să subliniez importan­ța însămînțării griului la tim­pul optim și în condiții agro­tehnice superioare pentru spo­rirea producției la hectar. Cred că acest lucru este înțeles pe deplin și de mecanizatori, ca­re vor trebui în mai mare mă­sură să-și aducă contribuția la terminarea însămînțărilor la data de 10 octombrie 1969. Sîntem hotărîți să luăm mă­suri drastice cu cei ce nu-și îndeplinesc obligațiile de ser­viciu indiferent de funcția pe care o au în întreprinderea de mecanizarea agriculturii.

Next