Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)
1969-09-16 / nr. 2620
A -J CLOPOTUL I PAGINA 3r A * FUNERALIILE TOVARĂȘULUI DUMITRU PETRESCU (Urmare din pagina I) parte a Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia și a guvernului federal al Republicii Socialiste Cehoslovace, precum și a unor reprezentante diplomatice străine în țara noastră. Lângă catafalc, se afla membrii familiei și cei apropiați defunctului. O gardă militară alcătuită din ofițeri superiori face de strajă. In jurul catafalcului, rînd pe rînd fac de garda membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri și Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, vechi membri ai partidului, ai mișcării muncitorești din țara noastră, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, conducători de instituții centrale și de Întreprinderi, reprezentanți ai vieții culturale și științifice. In semn de înaltă cinstire a memoriei militantului de frunte al mișcării muncitorești și comuniste din țara noastră, din ultimele gărzi fac parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general colonel Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu. Conducătorii partidului și statului prezintă apoi condoleanțe membrilor familiei celui dispărut. Sicriul cu corpul neînsuflețit al tovarășului Dumitru Petrescu, purtat pe umeri de un grup de ofițeri superiori, este scos din Palatul Marii Adunări Naționale și așezat pe un catafalc instalat pe platoul din apropierea clădirii. In timp ce fanfara intonează marșul funebru, garda militară, cu drapelul îndoliat, prezintă onorul. La tribuna amenajată pentru mitingul de doliu iau loc conducătorii de partid și de stat, precum și membrii familiei defunctului, vechi membri ai partidului, coducători de instituții centrale și organizații obștești, membri ai corpului diplomatic. Mitingul de doliu este deschis de tovarășul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei. Viața și lupta fiului credincios al partidului și al poporului român a fost evocată de tovarășii Chivu Stoica, președintele Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al P.C.R., Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. După mitingul de doliu, sicriul cu corpul defunctului, acoperit cu drapelul tricolor, este așezat pe un afet de tun, în acordurile marșului funebru, executat de fanfară, cortegiul funerar, în fruntea căruia pășesc ofițeri ce poartă portretul defunctului, înaltele ordine și medalii ce i-au fost conferite în timpul îndelungatei și bogatei sale activități, se îndreaptă spre Parcul Libertății. In urma carului mortuar pășesc membrii familiei îndoliate și cei apropiați defunctului. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat conduc pe ultimul drum pe tovarășul Dumitru Petrescu. O gardă de onoare, alcătuită din ofițeri, însoțește cortegiul, căruia i se adaugă o mare mulțime de bucureșteni, veniți să aducă în acest fel un omagiu cald memoriei defunctului. Alte mii de locuitori, pe ale căror chipuri citești durerea pe care o încearcă în aceste clipe de doliu, așteaptă cu o tristă, solemnă tăcere, trecerea carului mortuar prin Piața Unirii, de-a lungul Magistralei Nord-Sud, a Bulevardului Mărășești, în Piața Libertății. In Parcul Libertății, pe treptele ce urcă spre Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, sicriul cu corpul neînsuflețit este purtat pe umeri de ofițeri superiori. Pe platoul din fața monumentului, o gardă militară prezintă onorul. Sicriul este depus într-una din criptele de la baza hemiciclului monumentului. Răsună solemn, impresionant, acordurile Internaționalei. Cerul plumburiu vibrează de cele 12 salve de artilerie trase în semn de suprem omagiu adus tovarășului Dumitru Petrescu, luptătorului revoluționar pentru eliberarea oamenilor muncii, pentru înfăptuirea celor mai nobile idealuri de progres ale poporului nostru, în fața criptei deschise, conducătorii de partid și de stat, întreaga asistență, păstrează un pios moment de reculegere. Pe lespedea de granit negru, care acoperă cripta, sunt gravate numele : Dumitru M. Petrescu și datele 15.5.1906 — 13.9.1969, care închid între ele o viață de luptă închinată cauzei partidului, binelui și fericirii poporului român. (Agerpres). Cuvîntarea tovarășului ILIE VERDE! (Urmare din pag. I) vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, funcții în care și-a adus contribuția la realizarea politicii partidului de dezvoltare a democrației socialiste, de întărire a unității poporului în jurul partidului, de progres multilateral și propășire a patriei noastre, libere și independente. Dumitru Petrescu, în a cărui activitate s-au înmănunchiat trăsături de preț ale luptătorului comunist, a avut adînca mulțumire de a vedea cum în noua realitate socialistă a României sunt întruchipate năzuințele și visurile pentru care a militat din tinerețe, cu toată ființa sa, cu întreaga sa pasiune revoluționară. Slujirea cu fidelitate patriei, a cauzei poporului și socialismului, legătura indisolubilă cu masele largi de oameni ai minții reprezintă crezul de bază al partidului nostru, izvorul inepuizabil al tăriei sale, fundamentul afirmării tot mai viguroase a rolului său conducător în viața societății românești, înalta cinstire pe care partidul și poporul o acordă memoriei tuturor celor ce și-au dăruit viața cauzei clasei muncitoare, a socialismului, își găsește expresia și în elanul cu care masele de oameni ai muncii, în frunte cu comuniștii, muncesc pentru a înfăptui politica Partidului Comunist Român, mărețul program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Resimțind o grea pierdere prin dispariția lui Dumitru Petrescu din rîndurile noastre, aducem memoriei sale, în aceste clipe dureroase ale despărțirii, omagiul Partidului Comunist Român, al clasei muncitoare, al întregului nostru popor, cărora le-a închinat cu dăruire și devotament viața sa demnă de luptător revoluționar comunist. Neștearsă va rămîne amintirea sa în inimile noastre. Adio, scumpul nostru tovarăș de muncă și de luptă ! (Urmare din pagina I) discuția. Mecanizatorul Dumitru Trofin ridicase în fața adunării faptul că o parte dintre colegii cu care lucrează la secția de specialitate de la Santa Mare nu-și fac datoria, au teren descoperit dar nu le-au terminat de arat, au cerințe multe din partea cooperativei agricole pe care nu le pot îndeplini pentru că „zece tractoriști buni — îl citez textual — nu pot duce în spate — adăugăm noi, nici n-au de ce— pe 20 răi". Oare acești oameni n-au fost ajutați ? Ba sînt convins că în nenumărate rînduri — și-l cunosc de mult pe tovarășul Henri — a făcut-o însuși secretarul comitetului de partid. Le-a tot spus ce nu-i bine, i-a tot tras de mînecă, ba de ici, ba de colo. Dar, de ce mereu tot așa ? Nu e mai drept să-i trimitem acasă ? Participanții la adunare și-au manifestat hotărîrea de a îndeplini integral sarcinile de plan pe anul curent (am aflat chiar că multe secții vor fi și rentabile, iar aparte, șeful contabil Zvorîșteanu ne-a mărturisit că nu-i exclus ca acest rezultat să caracterizeze activitatea de ansamblu a întreprinderii). De asemenea, au adoptat sarcini mobilizatoare pentru viitorul an și s-au gîndit și cum să se ducă la îndeplinire. Și avem convingerea că o vor face. Dar cu atitudini călduțe, cu veșnica autocritică și cu ..ajuc=rul" în ședințe a acelora indisciplinați. ai ceiora care nu vădesc Noul lider -C.fr. Pașcani r ■ Foresta Ciurea retrasă din campionat. # Oaspeții au cîștigat doar 3 puncte ■ _____________________________ Etapa de duminică a fost mai agitată. La Roman, Foresta a obținut un punct prețios în fața Victoriei. Gazdele au egalat în min. 73. La Piatra Neamț, Minerul din Gura Humorului a rezistat doar o repriză în fața noii promovate Constructorul. La pauză, scorul era 1—1. La Cîmpulung, Fulgerul și-a apărat șansele tot o repriză (2—2). In cea de a doua repriză, dorohoienii cedează prea ușor cu 5—2. La Buhuși, roadele indisciplinei din prima etapă se fac simțite și în prezent. Petrolul Moinești a învins categoric cu 3—1 pe textiliști, la ei acasă. In fine, Foresta Ciurea a cedat fără pretenții, tuturor echipelor, cele două puncte puse în joc, retrăgîndu-se din campionat. Probabil că s-a molipsit de la Unirea Negrești care anul trecut a procedat în același fel. Rezultate tehnice Victoria — Foresta Fălticeni 1 — 1 ; Constructorul — Minerul G. Humorului 4—1 ; Minobradul — Textila Botoșani 2 — 0 ; Rarăul — Fulgerul 5 — 2 ; Textila Buhuși — Petrolul 1 — 3 ; Penicilina — Minerul Comănești 3 — 2 ; C.F.R. Pașcani — Letea 2—0; Foresta Ciurea — Nicolina 0 — 3. (Foresta s-a retras din campionat). MINOBRADUL VATRA DORNEI — TEXTILA BOTOȘANI 2—0 (1—0) Duminică, textiliștii botoșăneni au pierdut meciul la Vatra Dornei în fața Minobradului cu scorul de 2—0 și cu aceasta au cedat șefia clasamentului în seria I. Jocul nu a plăcut spectatorilor dorneni, precum și grupului de susținători botoșăneni care a asistat la meci. In acest joc, noțiunea de sportivitate a lipsit aproape cu desăvîrșire, ceea ce trebuie să dea în mod serios de gîndit forurilor responsabile. Cred că cîteva secvențe din desfășurarea acestui joc vor fi edificatoare. Gazdele încep jocul în forță și în minutele 1 și 2 obțin cornere, rămase fără rezultat. Min. 7. Constantinescu lansat pe extremă este faultat în mod grosolan de Fodor. In min. Vișan, o veche cunoștință 12, jocului dezordonat, îl lovește cu pumnul în față pe Tomiță, fără ca acesta să aibă balonul. In min. 16, Rudi Pal se răzbună pe mezinul echipei botoșănene Stențel care a îndrăznit să-l deposedeze pe dornean de balon, trăgîndu-l de urechi. In min. 20, Vișan și Vischi ratează situații favorabile de a înscrie. In min. 22, botoșănenii obțin primul corner însă nu fructifică. In min. 24, gazdele sunt pe punctul de a înscrie CLASA Etapa Fulgerul — Foresta Fălticeni ; Minobradul — Textila Buhuși; Rarăul — Penicilina; Nicolina — Victoria ; Letea — Petrolul Moinești ; Texti însă Slave apără în ultimul moment. In min. 30, Ianis trimite o minge acasă. Petrovici nu era la post. Gol ? Nu, deoarece bara verticală a respins balonul la Petcu, care a degajat. In minutele 33, 35 zea și Lascăr trag și ei Bula poartă primele mingi. In min. 40, Slave apără cu dificultate un balon ce se îndrepta spre plasă. Min. 46. Visci execută o lovitură liberă de la 35 metri lateral de la linia de margine și balonul îl prinde pe Slave pe picior greșit, oprindu-se în plasă. A fost o minge trasă cu efect și greu de apărat, după părera noastră. Antrenorul l-a găsit însă vinovat pe portar și l-a înlocuit la pauză cu Buzbac. Min. 55, Vișan nu mai este tolerat de arbitru pentru jocul său dur și este eliminat din joc. După eliminarea lui Vișan domenii joacă mai bine însă obstrucțiile nu contenesc. Botoșănenii nu fructifică avantajul numeric și cei care înscriu sunt tot gazdele prin Vischi, în min. 73, cînd a introdus balonul în poartă goală, deoarece Bizbac a plecat de la locul său neinspirat. Cu toate că gazdele au jucat dur, acest lucru nu scutește cu nimic jocul slab practicat de echipa botoșăneană. MENTUL viitoare la Botoșani — Constructorul Piatra Neamț ; Minerul Comănești — Minerul Gura Humorului. 1. C.F.R. Pașcani 2. Foresta Fălticeni 3. Textila Botoșani 4. Petrolul 5. Nicolina 6. Victoria 7. Minobradul 8. Rarăul 9. Letea 10. Minerul Comănești 11. Penicilina 12. Constructorul 13. Fulgerul 14. Minerul G. Humorului 15. Textila Buhuși 16. Foresta Ciurea 43 X011—17 4 3 108—27 4 3 0 111—36 4 3018—56 4 3019—46 4 2119—25 4 2118—55 4 2 1 110—75 4 2029—54 4 2029—114 4 2024—114 4 1 126—103 4 1035—102 4 00 43—100 4 0 0 42—140 4 00 42—140 (Urmare din pag. 1) cantități cit mai mari de materie primă. El a mai scos în evidență și faptul că organele C.E.C. aduc, prin sistemul defectuos de lucru, deservirii întreprinderii. La 10 septembrie, cooperatorii din Orășeni au făcut degeaba deplasarea pînă la Curtești: nu li s-a achitat banii ce li se cuveneau pe contracte. Vorbitorul s-a referit apoi la lipsa unor ambalaje absolut necesare și a centrifugelor pentru noile centre ca și la neajunsurile ce se manifestă în utilizarea parcului auto. Atît Vasile Rotaru, cît și Alexa Lăzăriuc, șefii de baze de la Săveni și Botoșani au solicitat mai mult sprijin din partea serviciilor întreprinderii, care, după opinia ultimului, își reduc activitatea doar la centralizarea unor date primite de la baze. Cam la atît s-au rezumat discuțiile asupra cauzelor care au generat restanțe în realizarea planului. Și trebuie să arătăm că dacă preluarea materiei prime a fost pe larg dezbătută, au fost trecute sub o totală tăcere orice probleme interne specifice activității de producție. Participanții la discuții s-au dovedit foarte critici cu consiliile populare comunale, cu cooperativele agricole dar foarte puțini autocritici, cu toată recomandarea făcută în acest sens, la începutul discuțiilor, de către inginerul șef al întreprinderii. Șefii de baze au ținut fiecare sădunării realizările prezinte auuităților respective — de fapt niște nerealizări — afirmînd că acestea sînt rezultatul strădaniei colectivului cu care lucrează. Despre lucrurile mai puțin reușite din activitatea acestor colective — nimic. Au avut, în schimb, grijă să-și îndrepte critica, justificată dar unilaterală, asupra furnizorilor de materie primă și mai timid asupra unor servicii din cadrul întreprinderii. Ba mai mult, au considerat că e momentul să-și dispute reîmpărțirea sferelor de activitate din cadrul județului. Bună a fost intervenția lui Vasile Rotaru care a propus ca fiecare să-și valorifice materia primă din sectorul său. Nimic sau aproape nimic despre activitatea fiecărei baze, despre neajunsurile manifestate în cele 8 luni de la începutul anului. Dacă mai adăugăm și faptul că din partea U.J.C.A.P.-ului, telar al furnizorilor foruluuîncriminați nu a participat nimeni la adunare, ne putem da seama că eficiența dezbaterilor a fost serios afectată. In aceeași măsură ca și analiza activității pe cele 8 luni, dezbaterile au vizat măsurile ce urmează a fi luate pentru realizarea planului pe anul în curs și plan pe anul 1970, cifrele de Materialul prezentat a scos în evidență creșterea cu 6 la sută a valorii producției globale în anul viitor și creșterile cantitative la fiecare produs. Dar ceea ce întrece în semnificație cifrele prezentate este creșterea sarcinilor de export. Maturitatea cu care vorbitorii privesc cifrele de plan pe anul viitor a ieșit cu pregnanță în evidență. In legătură cu intrarea în funcțiune a Fabricii de brînzeturi din Dorohoi, Gheorghe Flutur, șef de bază, a solicitat repartizarea unui maistru care să coordoneze și a unui tehnician activitatea din cadrul serviciului mecanic șef care să asigure buna funcționare și exploatare a noilor utilaje. „Creșterea planului la export, a spus Vasile Rotaru, impune atacarea imediată a lucrărilor pentru extinderea capacităților de depozitare, astfel ca în perioada de vlii lucrările să fie terminate“. Tot el a fost de părere că e necesar să se ia legătura cu organele locale pentru stabilirea taberelor de vară cît mai aproape de șosele, astfel ca laptele să fie preluat direct, evitîndu-se pierderile calitative. In cuvintul său inginerul Farcașiu, din partea Ministerului Industriei Alimentare a atras atenția asupra faptului că mai sunt încă multe localități unde industria laptelui nu a pătruns și că acestea constituie importante rezerve de materie primă. Urmărirea respectării riguroase a graficelor de execuție întocmite recent la fabrica de brînzeturi și revizuirea consumurilor specifice sunt două din sarcinile care după părerea tov. inginer Marin Munteanu, de la C.S.P. trebuie să stea în atenția imediată a comitetului de direcție. Tovarășul Ioan Halnnga, șeful sectorului coordonare sinteză al comisiei economice a Comitetului județean de partid s-a referit pe de o parte la caracterul statistic al dării de seamă, parte la elementele pe de altă noi pe care dezbaterile le-au relevat. De asemenea, a scos în evidență că în planul de măsuri tehnico - organizatorice au fost incluse o serie de atribuțiuni de serviciu, unele prevederi prea generale, oprindu-se apoi asupra faptului că s-a spus prea puține lucruri despre activitatea comitetului de direcție. „Potop“ de critică pentru alții, „secetă“ cerută pentru ei I PERENITATEA „AJUTORULUI“ interes pentru meserie, nu se frămîntă să se perfecționeze, nu se va putea realiza mare lucru, îndeplinirea planului, lupta pentru rentabilizare, pentru creșterea ei e o încrîncenată confruntare în care nimeni nu este de prisos, fiecare trebuie să-și dea contribuția. Puterea de muncă, inteligența, perspicacitatea, inventivitatea, cultura etc. etc., sînt direcționate într-un singur punct denumit răspundere personală a fiecăruia, luat aparte și a tuturor, în ansamblu, pentru realizarea sarcinilor. . Evident, sîntem o colectivitate umană căreia nu-i poate fi indiferent cum evoluează fiecare dintre membrii săi. Nu sîntem de loc egoiști. Dovadă e că atunci cînd unul greșește, i-o spunem, îl facem să înțeleagă ce anume are de făcut mai departe. Dar nu o putem spune — și nici nu avem dreptul s-o spunem la nesfîrșit. Ar fi un drum mult prea lent, chinuitor de lung pînă la a ne atinge țelurile propuse. Cine nu ține seama de acest adevăr nu se înscrie pe coordonatele dinamice ale societății noastre contemporane. Nu poate rezista timpului nostru impetuos. Recitesc cînd pun aceste rînduri pe hîrtie Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea — generalizare teoretică de o deosebită valoare a activității practice a partidului nostru — și-mi dau seama încă o dată că tovarășul Dumitru Trofin are tot dreptul să judece astfel lucrurile. „Creșterea răspunderii personale a fiecărui membru al societății pentru felul in care își realizează atribuțiile constituie o latură centrală a preocupării partidului nostru". Adunarea la care ne-am referit a confirmat de fapt în mod matematic, cu sumedenie de cifre, că acolo unde răspunderea personală s-a aflat în drepturile ei, unde fiecare și-a îndeplinit întocmai îndatoririle (aș cita aici mecanizatorii de la secțiile Albești, Iurești, Lunca etc.) bilanțul indică realizări bune, perspective încurajatoare atît pentru economia secțiilor cît și pentru cea a cooperativelor agricole deservite. Și, dimpotrivă, la Santa Mare unde nici șeful de secție, nici mecanizatorii nu și-au împlinit cu fapte atribuțiile, cheltuielile planificate se depășesc, planul de venituri nu s-a realizat, cooperativa agricolă e nemulțumită de calitatea ajutorului și începe să apeleze la secții vecine. Așa că să nu amestecăm lucrurile : una e ajutorul și alta îndeplinirea atribuțiilor. Iar cei ce nu înțeleg să-și facă datoria îi privește : cînd vor privi chestiunea din afara colectivului care i-a tot ajutat de atîtea ori vor pricepe mai repede. DIN JUDEȚELE ȚĂRII ILFOV Modernizarea drumului Otopeni - Snagov Au început lucrările de lărgire a drumului național nr. 1 în zona Otopeni-Snagov. Ele au drept scop îmbunătățirea traficului pe această solicitată arteră de circulație. Proiectul prevede executarea a patru benzi de circulație, corectarea traseului în apropierea localităților Săftica și Tîncăbești și amenajarea unor locuri de parcare dintre care amintim pe cele de la pasajul Urziceni și kilometrul 30—31. Proiectarea și execuția lucrării revin institutelor și întreprinderilor de specialitate ale ministerului de resort. CONSTANTA ____________________ Lucrări în port Pe șantierul noului port Constanța s-au montat ultimele 30 blocuri de chei la dana 68 a cărei lungime este de 1020 m. Totodată lucrătorii din cadrul secției căi navigabile a DNM Navrom Constanța au încheiat cu 3 luni mai devreme lucrările de degajare în bazinul nr. 4 al noului port care permite accesul mineralierelor de mare tonaj. Darea în exploatare a danei 68 este programată pentru sfîrșitul lunii octombrie. PRAHOVA îndeplinirea angajamentelor anuale Graficele de producție ale întreprinderilor din județul Prahova oglindesc îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pentru acest an. Pe ansamblul județului s-a realizat peste planul la zi o producție globală în valoare de 242 000 000 lei, sumă care reprezintă 80 la sută din angajamentul anual. Un număr de 30 întreprinderi și-au îndeplinit de pe acum toate angajamentele luate pentru acest an. Industria petrolului — ramură de bază în economia județului — se află în fruntea întrecerii. Datorită sporirii vitezelor de lucru cu 8 la sută, sondorii din foraj au săpat pînă acum 5 000 metri în plus față de plan. Totodată s-au obținut însemnate cantități de țiței de bună calitate peste prevederi, precum și o producție suplimentară de benzină, uleiuri, motorine, polietilenă, fenol, acetonă, dimetil tereftalat, a cărei valoare depășește suma de 100.000.000 lei. București : Ștrandul „Tineretului" MARAMUREȘ _______________________ Punct turistic Intr-un splendid peisaj din apropierea municipiului Baia Mare a fost dat în exploatare un modern punct turistic — „Pădurea-Parc-Lăpușel". El dispune de terase acoperite, fîntîni maramureșene, căsuțe-șatră, eleștee — obiective ce aduc o notă specifică acestui loc de popas, oferind turiștilor condiții excelente de recreere și odihnă. SUCEAVA Complex de deservire In municipiul Suceava a fost dat în folosință un modern complex de deservire. Aici vor funcționa secții de încălțăminte Romarta, mode pălării, mecanică fină, îmbrăcăminte pentru copii. Unități similare de prestări servicii au fost deschise și în orașele Vatra Dornei și Siret. De la începutul anului, cooperația meșteșugărească județului Suceava a deschis 40 de ateliere și secții noi pentru deservirea populației. Semănatul griului (Urmare din pag. 1) La IMA Dorohoi, Darabani, Coțușca, în special la unele secții de mecanizare ale acestora începutul campaniei i-a găsit nepregătiți, așa cum de altfel au sesizat și dvs. în ziar. In toate întreprinderile se manifestă indisciplină la unii mecanizatori în ceea ce privește folosirea timpului de lucru, realizarea normelor zilnice, calitatea lucrărilor efectuate etc. Dat fiind această situație, zilele trecute am purtat o discuție cu toate colectivele de conducere din IMA cu care prilej am stabilit măsuri concrete pentru bunul mers al lucrărilor agricole. Nu mai este necesar să subliniez importanța însămînțării griului la timpul optim și în condiții agrotehnice superioare pentru sporirea producției la hectar. Cred că acest lucru este înțeles pe deplin și de mecanizatori, care vor trebui în mai mare măsură să-și aducă contribuția la terminarea însămînțărilor la data de 10 octombrie 1969. Sîntem hotărîți să luăm măsuri drastice cu cei ce nu-și îndeplinesc obligațiile de serviciu indiferent de funcția pe care o au în întreprinderea de mecanizarea agriculturii.