Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-19 / nr. 2623

Anul XXV nr. 2623 vineri 19 septembrie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Acțiuni de masa, hotârîte­­ pentru asigurarea furajelor Am fost în ultima vreme la mai multe­ ședințe ale lucrăto­­r­ilor din agricultura județului la care, aproape fără excep­ție, vorbitorii au amintit greu­tățile foarte mari ce le-au provocat inundațiile, grindina, ploile torențiale ___ Cu alte cuvinte toți au spus ceea ce știa fiecare, ceea ce fiecare simțise din plin, dar căutînd o scuză pentru cutare sau cutare neajuns. Mi se pare aceasta o optică ce nu aparține lucră­torilor din agricultura noas­tră : greutățile, necazurile i-au unit întotdeauna pe cooperatori pentru a lupta cu ele. Prin greutăți au mai trecut ei și altă­dată și cu toate acestea le-au învins, cooperativele agricole și gospodăriile lor personale au progresat. Această idee trebuie să călăuzească organizațiile de partid, cadrele de conducere din cooperativele agricole și în momentul de față. Cu ani în urmă avea o mare circulație o vorbă din popor care spunea că întotdeauna a­­nimalele, prin producțiile lor, i-au scos pe oameni din greu­tăți. Poate că mai mint decît altădată e oportun să repunem în actualitate această zicală. Pentru că dacă o parte din porumb ca și din alte culturi nu ne dau producțiile pe care scontam, în schimb posibili­tăți de a aduna furaje sunt berechet. Iar acestea folosite în iarnă în hrana unor efective sporite de animale, pot com­pleta serios veniturile coope­rativelor agricole, ale tuturor țăranilor cooperatori. După cum rezultă însă din­­tr-o seamă de constatări fata locului, tocmai în coope­ra­rativele agricole cel mai greu lovite de intemperiile naturii, preocuparea pentru­­ a strînge furaje este sigur, cazul mai scăzută. De­nu e general, putem da și suficiente exem­ple în care situația grea a fost abordată bărbătește și coopera­torii mobilizați de organizațiile de partid, de consiliile de con­­ducere muncesc pentru a recu­pera ce se mai poate, adună fu­raje multe pentru iarnă. Am evidenția aici în primul rînd cooperativa agricolă din Gor­­bănești — și ea destul de greu lovită de grindină — unde au și fost însilozate pînă peste 1400 tone nutrețuri acum și acțiunea continuă. Dar chiar singulare fiind cazurile de slabă organizare a muncii, de nesatisfăcător inte­res, ele nu ne pot fi indiferen­te pentru că afectează colec­tivități mari de oameni. De exemplu, la Lapoveni (preșe­dinte Gheorghe Coțubaș) din 230 ha cu porumb compromis de grindină, doar puțin s-a în­­silozat; se resimte acolo că oa­menii n-au fost lămuriți pe NA ■ PASIVITATEA E MAI DĂUNĂTOARE DECIT GRINDI­■ DE UNDE NU-I ... SE MAI ȘI IROSEȘTE ■ TINE­RETUL ESTE CHEMAT SA SPRIJINE COOPERATORII LA INSI­­LOZARI deplin cum și pentru ce tre­buie să acționeze repede la în­­silozare. Din acest motiv, exis­tă pericolul ca și din puținul ce a mai rămas, o parte să se risipească. De asemenea, la Unțeni,­­președinte Dumitru Chiribuță, șef contabil Con­stantin Nichifor, ingineri Pin­­tilie Moraru și Gheorghe Con­­drea) — unde, între altele fie spus, conducerea C.A.P. a avut nesăbuită inspirație să nu plă­tească 34.000 lei prime de asi­gurare și s-au pierdut astfel peste 800.000 lei — activitatea la însilozare decurge nesatis­făcător. În două săptămîni s-a recoltat abia producția de pe 150 ha de porumb distrus de grindină, din vreo 580. Opera­țiunea de însilozare decurge destul de anevoios. Alături de furaje suculente și fibroase, animalele vor a­­vea nevoie pe iarnă și de con­centrate. Mai ales în perioade­le dinspre sfîrșitul gestații­­lor vor trebui excluse din ION MAXIMIUC (Continuare in pag. a IlI-a) VREMEA CULESULUI Fotografia : I. DORNEANU Botoșani. Inginerul A­­lexandru Silion, șeful lo­tului de construcții „Parc" discutînd despre ultimele lucrări ce trebuiesc exe­cutate la noua seră de flori a orașului. Fotografia : IOAN NEGREA Redacția si administrația I Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane. Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — *372 Incepînd cu data de 16 sep­­­tembrie la cabinetul județean de partid și comitetul orășe­nesc de partid Dorohoi se țin cursuri de instruire a propa­gandiștilor de la învățămîntul politico-ideologic de pe lîngă organizațiile de partid din întreprinderile și din orașe. Cu acest instituțiile prilej, membri­ ai biroului Comitetu­lui județean, ai comitetelor municipale Botoșani și orășe­nesc Dorohoi, expun în față propagandiștilor lecții și con­sultații despre, principalele, sar­cini stabilite de Congresul­ al X-lea al P.C.R. privind per­fecționarea și modernizarea bazei tehnico-materiale a so­cialismului în România, ridi­carea eficienței­ economico- im­perativ al producției moderne, cointeresarea materială a mun­citorilor și sporirea rentabili­tății unităților economice, a­­cumularea și consumul, rolul conducător al partidului, întă­rirea și perfecționarea demo­cratismului socialist etc. De asemenea, în cadrul cursuri­lor au loc dezbateri despre metodologia conducerii și des­fășurării învățămîntului de partid. PLANUL PE 1970 - ÎN DEZBATEREA ADUNĂRILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR Dacă toate adunările s-ar desfășura in acest mod... Principalul beneficiar nu și-a putut spune cuvintul Fără să exagerăm, putem arăta că 80 la sută din probleme­le discutate în adun­ările­ generale ale întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii se refereau la relațiile ce există între secțiile întreprinderilor și­­ cooperativele­ agricole. De fapt, însăși producția agricolă este rezultatul incidenței preocupărilor acestor unități. Numai că acum, cînd ..tractoriștii au analizat modul cum se îndeplinește planul.p­e anul curent și ce mai au de făcut pen­tru a-l realiza, au aprobat prevederile pe 1970, principalul be­neficiar de lucrări, a fost absent,, nefiind invitat să-și spună punc­tul de vedere, intențiile de viitor. Menționăm că, în cele mai de­se cazurile­ a lipsit și de la adunările pe secții cît și de la actu­ I. MAXIMIUC FI. REPCA (Continuare in pagina a IlI-a) Vom începe prin a spune că reprezentanții salariaților de la Fabrica de confecții din Doro­hoi au participat la o adunare de dezbateri în adevăratul în­țeles al cuvîntului. Atît darea de seamă pe care președintele comitetului de direcție, Gh. Burlacu, a prezentat-o, cît și discuțiile care au urmat au fost la obiect. Depășirea va­lorică de 8,7 la sută a produc­ției globale și a celorlalți in­dicatori de plan nu a fost fo­losită ca o perdea protectoare împotriva criticii. Dimpotrivă. Materialul prezentat și parti­cipanții la dezbateri au pri­vit dincolo de aceste cifre o­­prindu-se, în mod deosebit, a­­supra cauzelor care s-au opus unor depășiri mai mari. O primă problemă care tre­buie să-și facă loc pe agenda de lucru a comitetului de di­recție, încă din prima zi după adunare, este disciplina în pro­ducție. Așa cum a reieșit din I. HOGAȘ (Continuare în pagina a IlI-a) PROLETARI O» TOATE TABILE, UHTTI-VA) Cronica municipală EXPRESII ALE ECHITĂȚII ȘI UMANISMULUI întreaga activitate a or­ganelor locale ale puterii de stat oferă cotidian, în cele mai diverse domenii, nenumărate exemple ce i­­lustrează spiritul de echita­te și de dreptate propriu orinduirii socialiste, în care interesele cetățenilor sunt privite dintr-un unghi e­­sențial — acela al demo­cratismului și al umanis­mului socialist. ESTE VORBA AICI DESPRE A­­P­LI­CARE­A IN­­ PRACTI­CĂ A POLITICII PARTI­DULUI­ NOSTRU COMU­NIST, • ■ NECONTENIT PREOCUPAT ȘI APLE­CAT STATORNIC SPRE­­ NEVOILE COTIDIENE, MATERIALE ȘI SPIRITU­ALE, ALE FIECĂRUI MEMBRU ■ AL SOCIETĂ­ CONSTANTIN IUREA președintele consiliului popular al municipiului Botoșani TV, CARE BENEFICIA­ZĂ IN MOD FIRESC DE MULTIPLE PE MĂSURA DREPTURI, CONTRI­BUȚIEI ADUSE INDIVI­DUAL LA OPERA DE E­­DIFICARE A SOCIALIS­MULUI. Relația dintre be­neficiile cuvenite și drep­turi, pe de o parte, și mă­sura corespondentă de ra­port concret, pe de alta, se constituie astăzi într-un criteriu de căpăta al re­partiției în general, asigu­­­rînd, într-o multidimensio­nală balanță a dreptății, echilibrul sacru, cu drept de deviză, al întregii vieți politice, economice, social­­culturale a poporului ro­mân. Sînt adevăruri cunos­cute, cu rădăcini adinei în ființa națională, bogat i­­lustrate de trecutul înde­părtat : din cele mai vechi timpuri, sub orice orîndui­­re, românul și-a revendicat cu deplină conștiință drep­turile­, cunoscîndu-și, întîi de toate, meritele, capaci­tatea și puterea de muncă. A făcut-o în chip cinstit, iar­ felul în care și-a ținut fruntea, în vremuri de iz­beliște, ni s-a transmis din generație în generație, pî­nă în miezul contempo­raneității­­ socialiste. (Continuare in pagina a III-a) = Săptămîna aceasta în­treprinderea piscicolă Bo­toșani a început campa­nia de recoltare a pește­lui. Conform contrac­telor încheiate, producția întreprinderii botoșănene se livrează, în loturi de cîte 6 tone zilnic, unități­lor comerciale din jude­țele Suceava, Bacău, Neamț, Buzău și Botoșani. Incepînd cu 22 septembrie a.c. cînd, alături de ia­zul Dracșani va începe recoltatul și la iazurile Tătărășeni (Havîrna) Prisaca (Vorniceni), pre­și­ducția zilnică se va du­bla. D. MOLOCEA, preșe­dintele consiliului popular comunal Dîn­­geni. Cele mai grele probleme ce nu le pu­tem rezolva sînt pe li­nia electrificării satului Strahotin, proiectată din 1968, aminată pen­tru 1969. S-a încheiat minuta cu I.R.E. la 26 februarie 1969, înregi­strată sub nr. 321­26-02- 1969, pentru începerea lucrului dar, nu știm cînd se va face : avem nemulțumiri cu oame­nii, care și-au pierdut încrederea și speranța. Tot pe această linie o mare greutate pentru noi o constituie procu­rarea de stîlpi,­­ OVIDIU MUSTAȚA, director și S. WACHS­­MAN, șef serviciu la I. R. E. Suceava răs­pund : „In legătură cu extinderea rețelelor e­­lectrice în satul Straho­tin, comuna Dîngeni, vă facem cunoscut că lucrările sunt planificate a se executa în trime­strul IH/1969, în conformitate cu dispozițiile comune ale Comitetului pentru Pro­blemele Locale și Administrației Ministerului Energiei Electrice, ex­tinderile de rețele elec­trice In sate se execută numai cu stilpi de lemn puși la dispoziție de că­tre consiliile populare zăm că și pentru elec­trificarea satelor noi, al căror număr reprezintă plan de stat pentru con­siliile populare județene și I.R.E. nu se reparti­zează de M.E.E. stîlpi din lemn pentru rețeaua de joasă tensiune, ci stîlpi din beton. Urmare intervenț­ilor făcute de Comitetul e­­xecutiv al consiliului popular județean Boto­șani, pînă la Consiliul de Stat, in mod cu to­tul excepțional s-au re­partizat pentru anul 1969, stîlpi din lemn pentru electrificarea sa­telor noi, fapt care a micșorat în măsură costun oarecare lucrări­lor de electrificare al acestor sate pe anul 1969". La cooperativa de consum din comuna Sulița se­ orga­nizează, în scopul impulsio­nării vînzărilor de mărfuri, Zile record. Ele­ oferă ges­tionarilor posibilitatea de a se întrece cu­ ei­ înșiși, creînd și climatul favorabil practi­cării unui comerț intensiv, după principiul „azi mai mult decît ieri, mîine, mai mult decît azi“. La Incubatorul avicol din Cătămărăști o ne­ Alături ,de unitățile , specializate din centrul municipiului Botoșani, la hala de carne,­ într-ună din încăperile anexă re­cent date în folosință, s-au pus în vînzare rechizite școlare. Prin această măsură­ s-a­ urmărit, atît descongestionarea unită­­ților centrale, cît și economisirea timpului cumpărătorilor din zona de nord a­­ municipiului. O­ șarjă de 14.000 de pui a fost expediată la Combina­tul avicol din Suceava. De la începutul anului și pînă în prezent s-au livrat com­binatului din 7S6.000 pui, urmînd Suceava ca pî­nă la sfîrșitul lunii septem­brie la numărul acestora să se mai adauge 120.000 pui. S 101* 1 r ÎN PAGINA A III-A $ Cupa județului Botoșani la baschet - juniori, clasament • HANDBAL: Liceul Adj­ud - Liceu­ „M. Eminescu“ Botoșani (în divizia școlară) PROGNOZA Pentru zilele de 1«, 20 și 21 sep­tembrie a.c. vremea se anunță testa bilă și răcoroasă. Cerul va fi varia­bil mai mult noros. Vor cădea ple locale. Vînt slab pînă la potrivit dtn sectorul nord - vestic. Temperatura aerului în scădere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 9 — 12 grade iar maximele Intre 21 — 24 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora S,St s­ va apune la orals HA H

Next