Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-01 / nr. 2633
GOSPODĂRIREA CU RĂSPUNDEREA FONDURILOR MATERIALE ALE ÎNTREPRINDERII O OBLIGAȚIE, y ! NU UN ACT FACULTATIV! „...aceste sancțiuni să fie suportate nu de întreprindere, ci de conducerile respective, din veniturile celor care răspund de îndeplinirea acestor sarcini. Practica actuală a sancționării pe seama întreprinderii nu dă nici un rezultat ; fiecare este gata să plătească din buzunarul statului orice amendă. Cînd va plăti din buzunarul lui, se va gîndi mai mult, nu va mai proceda cu ușurință, superficialitate și lipsă de răspundere." (Nicolae Ceaușescu — Raport la cel de-al X-lea Congres al P.C.R.) ■Mlil M HAMMAil EEH La început, interlocutorul nostru ne-a informat cu unele aspecte privind felul cum este gospodărit patrimoniul socialist în unele întreprinderi din județ. Discuția noastră a pornit de la realizarea pricipalilor indicatori în activitatea economică, în cele 8 luni. — E adevărat, ne-a relatat el, la capătul celor 8 luni industria județului se prezintă cu rezultate bune : la producția globală s-au dat suplimentar produse în valoare de aproape 23 de milioane lei ; la producția marfă vîndută încasată de 9,8 milioane ; prestructivitatea muncii s-a realizat în proporție de peste 102 la sută ; beneficiile suplimentare (la 7 luni) se cifrează la 2569 mii lei. Rezultatele, fără îndoială, sînt bune. Dar mă întreb : reflectă ele pe deplin posibilitățile (materiale și tehnice) pe care le au întreprinderile noastre ? Ca lucrător în sistemul bancar, ca unul care cunosc îndeaproape întreprinderilor prin „pulsul“ controlul ce-l executăm zi de zi, n-aș putea răspunde afirmativ la întrebarea pe care mi-am pus-o mai înainte. — La ce vă referiți concret ? — La aspecte de proastă gospodărire a fondurilor materiale și bănești (printre care și creditele acordate de bancă) Convorbire cu IOAN ISBAȘESCU, directorul Sucursalei Botoșani a Băncii Naționale de către conducerile unor întreprinderi. Nivelul ridicat la care se mențin imobilizările în stocuri excedentare și inutile, existența unui volum mare de împrumuturi restante și dobînzi penalizatoare destul de mari, încălcările repetate ale disciplinei financiare îndreptățește concluzia că rezultatele obținute nu sunt la nivelul cerințelor etapei actuale. Să luăm împrumuturile restante. Existența lor reprezintă de regulă expresia cea mai fidelă a unei gospodăriri nesatisfăcătoare manifestată prin încălcarea disciplinei financiare și de plan. In ele se reflectă insuficienta preocupare pentru organizarea la nivelul cerințelor moderne a proceselor tehnologice, aprovizionările neraționale cu materii prime și materiale, productivitatea încă scăzută a utilajelor și a forței de muncă, slaba calitate a produselor. — Cum au evoluat împrumuturile restante în ultimul timp ? — Din păcate în creștere. (Ne prezintă situația pe care o redăm în continuare) : 3. III 1969 13.424.000 lei 30 VI 1969 16.178. 000 lei 31 VIII 1969 22. 793. 000 lei — Unde se localizează îndeosebi imobilizările și împrumuturile restante ? — Cele mai multe la Uzinele textile „Moldova“ : 4.680 mii lei, cu 1.273 mii lei mai mult decît în iulie , la Fabrica de confecții Botoșani : 3.484 mii lei, cu 2 milioane mai mult decît în iulie. Inutil să arăt aici că cel mai mic volum de împrumuturi restante arătat în situația de mai sus (folosit ca mijloace circulante) este suficient pentru desfășurarea activității unei întreprinderi economice de prim rang în județul nostru, în condiții normale. O analiză profundă scoate în evidentă că aceste imobile- Convorbire consemnată de VICtOR MAFTEI (Continuare în pag. a lll-a) I Pe șantierul de locuințe „Parcul tineretului" din Botoșani Pregătiri /din sectorul piscicol La ferma piscicolă nr. 9 Stăuceni a I.A.S. Cătămărăști, se desfășoară din plin lucrări pregătitoare la bazinele pentru iernat puetul și reproducătorii. Pînă zilele trecute, lucrătorii acestei unități au efectuat defrișări și au administrat materiale dezinfectante pe 3 bazine, cu o suprafață de cite 7. 500 m.p. fiecare. De asemenea, au terminat de, reparat digul la iazul in producție, la care s-au folosit 4 500 m.c. de pămînt. C.A.P. Românești — tarlaua Holm Mecanizatorul Ion Păduraru — la însămintatul griului forografia : I. NEGREA Constituirea consiliilor de administrație ale asociațiilor intercooperatiste în județul nostru au fost constituite trei asociații intercooperatiste care au ca scop construirea și exploatarea a trei combinate de îngrășare a porcilor cu o capacitate anuală de 20 000 capete fiecare. După ce recent adunările generale ale celor 27 cooperative agricole au votat asocierea și și-au ales împuterniciții care să le reprezinte, au avut loc la Ripiceni, Miorcani și Ștefănești, ședințe de constituire a consiliilor de administrație ale asociațiilor respective. Cu acest prilej au fost aleși și președinții consiliilor de administrație — Mircea Călin la Ripiceni, Vasile Focșa la Miorcani și Petru Alupoaie la Ștefănești. Pentru zilele de 2, 3 și 4 octombrie vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi slabe locale. Vîntul va sufla potrivit. Temperatura în creștere la început, apoi în scădere. Minimele vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar maximele între 14 și 18 grade. 1) . — Tovarășe procuror, mai corespunde perioadei actuale vechiul dicton latin „dura lex sed lex ?“ L-am întîlnit săpat în piatră pe frontispiciul clădirii unui vechi tribunal. — Dictonul nu mai are exact aceeași semnificație ca în dreptul roman datorită structurilor social - economice total deosebite pe care le oferă societatea noastră. Legea „dură“ era de fapt legea stăpînului și ea se făcea simțită ca atare. Dictonul rămîne însă în vigoare prin simplul, dar fundamentalul fapt, că legea e lege. 2 . — Deci cum puteți aprecia legile noastre socialiste, ca om al legii ? — Ele reprezintă emanația voinței întregului popor exprimate în norme de conduită. . . 3 . — sunt clare legile acestea ? — In principiu, legile sunt foarte clare. Ele tind să se clarifice și mai mult prin aspirația legiuitorului către o reglementare completă într-o situație dată, concisă și limpede.’ Aceasta se face ușor de înțeles, de arocat și respectat. 4) — Cărui principiu din actualitatea țării noastre corespund aceste legi ? — Citez din noul cod penal: „Legea penală apără împotriva infracțiunilor Republica Socialistă România, suveranitatea, independența și unitatea statului, proprietatea socialistă, persoana și drepturile acesteia, precum și întreaga ordine de drept“. Fără îndoială, la baza apărării acestor valori stă ideea de echitate și justețe socială. 5) — Ce este deci un procuror ? Este el numai un om rigid care acuză ? Cit este procurorul om și cit „se deghizează“ în exponent al legilor — Procurorul este omul legii. El reprezintă persoana căreia societatea i-a încredințat sarcina de a asigura aplicarea și respectarea legii. Tocmai fiind omul legii el este „om“ în sensul major al cuvîntului și deci nu poate deveni în nici un caz un automat sau un mecanism rigid care aplică legea cu ochii închiși. El trebuie (în afara cunoașterii perfecte a legii) să cunoască problemele vieții și ale omului în complexitatea lor rămînînd întotdeauna în limitele unei corectitudini etice și sociale ireproșabile. Așadar, el nu „acuză“ așa cum s-ar crede la prima vedere, ci, dimpotrivă, apără legalitatea socialistă. 6. — Credeți în cinstea oamenilor ? — Da. Fără îndoială. Fără credința aceasta majoră nu este posibil nimic. Cu atît mai mult cu cât am menirea să contribui la reeducarea celor care încalcă cinstea. 7. —•. Mi-ați pus la dispoziție un vast material documentar. Am reținut din cele cinci dosare cercetate un adevăr esențial. Omul devine „inculpat“ în urma unei abateri grave de la normele vieții sociale stabilite prin legi. In fața vinovăției sale, omul rămîne singur ? — Există oameni care în fața vinovăției lor rămîn singuri, doar cu conștiința lor. Dar în toate cazurile, vinovăția are un concurs de împrejurări sociale. 8. — Pot să desprind acum și singur care au fost împrejurările ce l-au condus pe Gheorghe Florariu din Botoșani, str. Parcul tineretului nr. 112, în fața instanței. El a fost gestionarul magazinului de legume și fructe nr. 7 al complexului comercial din municipiul Botoșani, str. Unirii, de la data de 20 iunie 1968, pînă la data de 18 martie 1969. In acest timp el a delapidat suma de 69.502 lei. Fusese angajatul I.L.F. Botoșani. Care e vina principală pe care o găsiți acestei întreprinderi în fața unei daune atît de mari ce i-a adus-o unul din angajații ei ? —Vina întreprinderii amintite începe de la angajarea lui Florariu. Există dispozițiuni legale care stabilesc condițiile de angajare, în cazul nostru aceste dispozițiuni au fost în mod flagrant nesocotite. Nimeni n-a avut curiozitatea să știe ce studii are Florariu. I. MURGEANU (Continuare în pagina a II-a) INTERVIU CU TOVARĂȘUL PROCUROR VLADIMIR MOGlRZAN • Despre legi • învestitura procurorului • Instanța • Competența • Martorii • Vinovați de drept • Morala Răspunderi periferice la marginea județului Am primit mai multe scrisori la redacție, din lectura amănunțită a cărora s-a desprins concluzia evidentă că, în discordanță cu nivelul general de dezvoltare economică, socială și culturală a județului nostru la sate și orașe deopotrivă, unele localități mai îndepărtate de Botoșani sunt lăsate la voia întîmplării, marginile geografice ale județului constituindu-se, din păcate, în autentice periferii ale răspunderii factorilor răspunzători, dintr-un domeniu de activitate sau altul. Situația caracterul tablou : agitîndu-și războinic genzile, încasatorii-controlori Mihai Șchiopu și Andrieși Octav își adresează invective, distrînd precupețele și vînzătorii de pepeni. Cei doi nu-și pot „împărți ciubucul“ în mod pașnic, adică încearcă fiecare , să atragă în zona sa un biet vînzător de fructe, iar milițienii prezenți în piață, calmi și puțin blazați, își cumpără pentru acasă funii cu usturoi... Dar plecăm mai departe și ajungem la Havîrna, întîmpinați de poarta stropită din ancheta noastră vizează un stil de muncă învechit și atitudini anacronice, laolaltă cu răstălmăcirea ori neînțelgerea acelui criteriu de căpătîi al politicii partidului de dezvoltare armonioasă și echitabilă a tuturor localităților patriei. Semnalele erau îngrijorătoare. Intr-una din zilele lui septembrie ne-am început astfel călătoria, îndreptîndu-ne spre cîteva extreme de pe hartă. După cum se va vedea, aceste margini nu sînt însă pur teritorial-administrative. ... Se pare că aspectul de județ, de reședință, se pierde foarte curînd de pe retina călătorului, după primii kilometri de drum , la intrarea în satul Dumeni, acum, după deschiderea anului școlar, pe clădirea spațioasă a lăcașului de invățămînt se mai întinde, străină și indiferentă, firma... „Școlii generale de 8 ani (!), Dutfteni, regiunea Suceava“. Șoseaua trece pe lingă clădiri și garduri nu din cale-afară curate și îngrijite, lasă în urmă intersecțiile marginale ale Dorohoiului (unde autocamioanele circulă anapoda, periclitînd autovehiculele care au dreptul la prioritate), și o dată cu primul popas, în piața orașului, ni se înfățișează următo-cap pînă-n picioare cu noroi a fermelor 7 și 8 de la întreprindere agricolă de stat. Este, cumva, și poarta de intrare a satului, prima unitate expusă vederii, dar lucrul acesta nu-i neliniștește pe gospodarii davîrneni. La cîteva sute de metri mai încolo, prin ferestrele dispensarului, se observă de departe o îngrămădire curioasă de lucruri casnice, zidurile clădirii sînt cam strîmbe,pline de crăpături, iar medicul, dr. Gheorghe Ardelanu, ne relatează : — înaintea mea a fost aici dr. I. Munteanu, care a plecat prin august sau septembrie 1968. Aceste încăperi (și urmări gazda printre uși, trecînd în revistă o cameră mare, un hol, un vestiar, o bucătărie și o magazie, toate închise cu lacăte) sunt ocupate cu mobila și alte lucruri ale predecesorului. In prezent, dumnealui este angajat al Direcției sanitare a județului... ca inspector. Cuvîntul acesta, inspector .trezește la interlocutor un anumit rictus. Aveam să-l văd tot timpul înainte-mi, rictusul acela, solicitînd alte date des ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a II-a) ZIUA REcOLTEI La sfîrșitul acestei săptămini — duminică, 5 octombrie — ne vom reîntîlni cu sărbătoarea toamnelor — Ziua recoltei — care se înscrie printre noile și frumoasele noastre tradiții. In județul Botoșani, pentru orășeni, ea va constitui o foarte prielnică ocazie de a-și completa cămările pentru iarnă. La sate, datorită întîrzierii muncilor agricole, țăranii cooperatori, mecanizatorii și ceilalți lucrători din această ramură își vor continua treburile obișnuite pentru urgentarea recoltării porumbului, treierișul florii pentru strîngerea produselor de prin grădini și livezi, la semănat etc. Dintr-o convorbire recentă cu tovarășul Vasile Apetroaie, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole, am aflat că manifestări care vor cunoaște o anume amploare de „Ziua recoltei" vor fi organizate la Botoșani. Lista cooperativelor agricole ca și a produselor pe care le vor pune la dispoziția populației este destul de lungă. La Botoșani, halele vor fi locul care va concentra atenția orășenilor. Acolo va fi amenajată o expoziție-tîrg în care 12—15 cooperative agricole vor vinde felurite picsoarelui, transportul recoltelor de pe cimp,duse pentru satisfacerea interesului de informare, amintim că în total se vor pune în vinzare peste 200 tone de legume (ceapă, ardei, gogoșari, vinete ,roșii, cartofi, morcov etc.) ; de asemenea, se contează pe desfacerea a circa 800 păsări, a cîteva mii de ouă și a altor produse tradiționale în astfel de ocazii. Alături de unitățile agricole vor expune produse organizațiile comerciale și meșteșugărești. De asemenea, sînt de așteptat și unele manifestări culturale care să completeze ambianța acestei zile. In municipiul Botoșani și în orașe, unitățile de alimentație publică și rețeaua comerțului de stat vor oferi cumpărătorilor diverse produse alimentare și industriale, precum și de artizanat care vor completa specificul cu care ne-au obișnuit manifestările ocazionate de Ziua recoltei. Tonete, chioșcuri, standuri —— toate încărcate cu bunuri de larg consum — vor satisface sperări ,— și gusturile celor mai exigente gospodine. Desigur, nu vor lipsi și mărfurile care să-i satisfacă pe... gospodari: tulburelul, mustul, pastrama etc. Consiliile populare orășenești Dorohoi, Săveni și Darabani, cu concursul cooperativelor agricole din jur, vor organiza, de asemenea, expoziții - tîrg, prin care se vor desface legume și produse industriale. Pregătirile în acest scop au și început: Așa că... pregătiți-vă sacoșele !