Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-11-08 / nr. 2666
CLOPOTUL • PAGINA 2 între pacient și medic se nasc relații afective, sentimente al căror suport moral îl constituie așa-zisul dialog permanent dintre recunoștința suferindului și conștiința datoriei împlinite a slujitorului sănătății. Albul imaculat al halatului, culoarea plină de lumină, de liniște și încredere în virtuțile medicinei, devin motiv de comparație și unitate de măsură a eticii profesionale. Asocierea noțiunilor care exprimă acuratețea conștiinței și datoriei împlinite cu puritatea ce o degajă întreaga ținută a cadrului medical, ni se pare însă, cea mai potrivită culorilor, după caz, alb sau negru. De aici și motivul alegerii noastre a celor două ipostaze pe care le vom relata mai jos : Maria Asăvoaie, în vîrstă de 49 de ani, din satul Hudești, este adusă și internată de urgență la secția interne a spitalului de adulți din Dorohoi. I se aplică un tratament cu transfuzii repetate, dar hemoragia nu se oprește. Boala evolua amenințînd viața pacientei, dintr-o clipă în alta. S-a recurs la o nouă investigație, ultima și cea mai grelor medii sanitare, este, lineari ignorată. Cu atît mai trist e însă atunci cînd anii o consideră activitate facultativă, demnă de atitudini discreționare. Sîntem nevoiți să aducem din nou în discuție — deși nu ne face plăcere — asemenea aspecte, care frizează însăși relația umană dintre medic și pacient, conduita general — bună și chiar exemplară a cadrelor ce slujesc cu devoțiune interesul sănătății oamenilor. La Nicșeni, circumscripția sanitară rurală n-a beneficiat, pînă la începutul lunii noiembrie a.c., decît de serviciile unor cadre medii sanitare și auxiliare. Profitînd de lipsa unui mediu și a unei îndrumări sistematice din specialiștilor, asistentul parten dical Petru Constantinescueși infirmiera Dorica Țureanu au produs o serie de nemulțumiri în rîndul cetățenilor din comună. Disensiunile au la origine însăși comoditatea, lipsa de promptitudine manifestate de aceste cadre în timpul apariției unor urgențe. Grave că astfel de atitudini sunt întregite și de necunoașterea unor sarcini ce IPOSTAZE în alb-negru PE TEME SANITARE hotărâtoare. O confruntare de opinii între medicii prezenți la căpătîiul bolnavei și decizia e luată în unanimitate: ulcer gastric hemoragie. Diagnosticul cerea o intervenție chirurgicală la o oră cînd cei doi medici, Gh. Popa și N. Kreisel, se aflau acasă, în afara programului de lucru. Ca în atîtea alte împrejurări și de data aceasta n-a mai fost nevoie de explicații și insistențe. In mai puțin de două ore, mama celor trei copii rămași acasă, a fost operată și transportată într-o rezervă (terapie intensivă). — A trecut o săptămînă de atunci — ne spunea zilele trecute directorul spitalului, dr. V. Danilov, și pacienta face progrese vizibile. Ceea ce mai dificil la noi, e că avem e numai doi medici chirurgi la peste 90 de paturi.Deși foarte solicitați, la orice oră din zi și noapte, ei sunt prezenți la chemările medicului de gardă. Niciodată nu mi s-a întîmplat să avem neplăceri, deși s-o recunoaștem, chirurgia presupune eforturi maxime și prelungite, sacrificiu adevărat din partea celor ce o practică. Am răsfoit, din curiozitate, registrul în care sînt consemnate toate datele cu privire la efectuarea intervențiilor chirurgicale și am aflat, nu fără a-mi exprima admirația, că aproape jumătate din operații sîunt urgențe, că majoritatea s-au realizat după orele de program. De ce insistăm asupra acestui amănunt ? Pentru a reliefa adevărul cu medicul, conduita sa etică și profesională e verificată și supusă exigențelor vieții, abia în asemenea împrejurări, cînd nu se acționează altfel, decît în virtutea unei conștiințe înaintate, a unui sentiment de înaltă responsabilitate socială. Legea nescrisă a rezolvării unor asemenea urgențe, care tin totuși, de obligațiile profesionale ale medicilor și cațin de asigurarea unei conduite corespunzătoare in timpul asistenței medicale de urgență. Așa, de pildă, s-a întimplat cu pacientul Mihai Gheorghe, care avînd o angină eritematoasă, generatoare de dureri acute și febrile, a fost trimis cu salvarea (după o întîrziere de 8 ore) la spitalul de boli contagioase din Botoșani. Fără intervenția promptă, de ultimă oră, a medicilor din spital, pacientul putea să aibă un sfîrșit trist, irecuperabil poate. Și asta numai din cauza infirmierei Dorica Țurcanu, a cărei „pregătire“ profesională, dacă se poate spune așa, nu-i dădea dreptul decît să anunțe, la rîndul ei, sosirea imediată a asistentului medical, Petru Constantinese. Dar și aceasta, a fost, după cum am aflat mai tîrziu, preocupat de chefuri și jocuri de noroc (!). Lipsurile acestor cadre sanitare nu se limitează doar la neacordarea asistenței medicale în unele cazuri de urgență. In ziua de 28 octombrie a.c., am constatat că în dispensar și casa de nașteri nu există o evidență clară a gravidelor, fapt ce le-a creat, și din punctul acesta de vedere, surpriza rezolvării cu întîrziere a unor cazuri patologice (peripețiile prin care a trecut soția lui Gheorghe V. Cotruță din Dorobanți, sînt elocvente, în acest sens). Ceea ce am mai putea adăuga față de cele ce se petrec în circumscripția sanitară Nicșeni (și nu numai aici), e că a sosit timpul ca personalul mediu sanitar și auxiliar să-și revizuiască întreaga conduită etico-profesională, să dovedească, mai cu seamă în asistenta medicală de urgență, mult spirit de solicitudine, abnegație și pricepere în activitatea de ocrotire a sănătății publice. In definitiv, nu le cerem decît să-și onoreze cu cinste profesiunea. THEODOR UNGUREANU Tribuna „Clopotul“ Dorim un răspuns Gărdinița nr. 7 Botoșani a început noul an de învățămînt preșcolar într-un local al cărui spațiu considerăm că nu corespunde nici pe departe unui asemenea scop. încăperile mici nu permit desfășurarea în condiții normale a activității instructiv - educative, iar condițiile de igienă existente ar putea avea oricînd urmări nedorite în această colectivitate. Noi părinții ne dorim copiii bine dezvoltați din punct de vedere fizic și intelectual. Dar ce ne vom face cînd ploile și frigul vor pune în pericol sănătatea copiilor noștri ? La intervențiile noastre, ni s-a propus soluția de a organiza frecventarea grădiniței după amiaza. Nu știm cît de competentă e o asemenea recomandare. Ar însemna ca preșcolarii să înceapă programul cînd de fapt ar trebui să doarmă. Inspectoratul școlar a informat, probabil, organele locale de partid și de stat că problema localului grădiniței nr. 7 a fost rezolvată. Dar cum ? Adresîndu-ne ziarului, considerăm că inspectoratul școlar va fi receptiv la semnalele noastre. Un grup de părinți BOTOȘANI „Apropiereabligat să ne iermi ne-neprocurăm lemne de foc, și cum depozitul care ne deservește, cel din Hlipiceni, nu avea la un moment dat cantitățile cesare, am hotărît să ne neaprovizionăm din altă parte. Am strîns bani și am ales un delegat (Constantin Petroschi) care s-a deplasat mai întîi în comuna Nisipitu, apoi la Falcău și Rădăuți, unde în cele din urmă a plătit la întreprinderea „Combustibilul“ contravaloarea a trofează să nu mai cerem de două ori lemne pentru o singură plată. Și, adevărat, lemnele au intrat în posesia consiliului care a refuzat să nu le restituie sub nici o formă. Vorba ceea ,,ce-i intrat în gura lupului..." Am fi bucuroși să intrăm măcar în posesia banilor". UN GRUP DE LOCUITORI DIN COMUNA SULIȚA Nota red. La încercarea noastră de a lămuri situația, tovarășa Lucia Antal,lunc se descurce singuri 15 tone lemn declasat, primind asigurări că acesta va fi expediat de urgență la destinație. Aceasta era la 2 august a.c. Toate acestea s-au petrecut cu știrea consiliului popular comunal Sulița care ne-a aprobat cererile depuse și a emis împuternicire scrisă delegatului nostru. Am așteptat mult și bine dar semne nu am primit. La insistențele noastre repetate întreprinderea răduruțeană răspunde vădit iritată că lemnele au fost expediate pe adresa consiliului popular comunal — delegat Constantin Petroschi, pe data de 19 septembrie a.c. și ne aposționară principală la consiliu, ne-a comunicat cu o voce ce nu admite comentarii, că semnele sunt din cota consiliului și că cetățenii „să se descurce singuri"". Făcînd imprudența aăi una din îndatoririle amintim că consiliului popular comunal este și aceea de a rezolva problemele cetățenilor (de felul celei de mai sus), a trebuit să suportăm „riposta“ dumneaei rostită cu o acută tonalitate. Credem că primarul comunei nu va fi de acord cu soluția oferită de aceasta funcționară nefricoasă și va reuși să descurce ițele acestei încurcături. • I TREABA FĂCUTĂ PE JUMĂTATE Ca locuitor al municipiului Botoșani mă bucur sincer pentru toate realizările gospodărești pe care acesta le-a obținut în timpul de cînd a devenit capitală de județ. Noile cartiere, străzile sistematizate și asfaltate conferă orașului un plus de modernitate și civilizație. Despre străzi, mai precis despre o anumită stradă, vreau să vorbesc în aceste rînduri. Este vorba de strada Gheorghe Doja, porțiunea cuprinsă între străzile T. Vladimirescu și Dobrogeanu Gherea, care a fost asfaltată recent. Această lucrare a decurs anevoios (mai bine de doi ani) dar acum fiind terminată asigură un ritm intens traficului rutier. Dacă șoferii au motive de satisfacție, noi pietonii însă sîntem cu totul nemulțumiți. Edilii orașului au avut grijă numai de partea carosabilă a străzii, pe care au asfaltat-o, pe cînd trotuarele au devenit impracticabile. Grămezi de pietriș și alte materiale sunt împrăștiate pe toată lungimea acestora și ne obligă pe noi să circulăm pe mijlocul străzii fiind expuși în permanență accidentelor. Considerăm că orice treabă începută trebuie terminată, așa după cum o face întotdeauna bunul gospodar. Așteptăm de la consiliul popular municipal măsuri pentru refacerea trotuarelor. Ar avea de cîștigat estetica orașului, gradul lui de curățenie precum și gradul de securitate a circulației. Deci, am avea cu toții de cîștigat. I. ROMICA str. T. Vladimirescu nr. 33 _________________________________CRONICA FILMULUI La Nord prin Nord-Vest „La nord prin nord-vest“ (producție „Metro Goldwyn Mayer“ 1959) nu este totuși zorului o capodoperă a regiAlfred Păstrând pecetea Hitchcock, realizatorului și conformîndu-se devizei sale :... „îmi plac oamenii obișnuiți cufundați în aventură“, filmul ajunge la noi aureolat de premiul „Scoica de argint“ obținut la Festivalul internațional al filmului de la San Sebastian, din acel an. Talentul viguros al lui Hitchcock conferă car acestei pelicule (scenariul: Ernest Lehman) — povestea unei triple anchete condusă de F. B. I., de serviciul de contraspionaj și de o persoană particulară căzută fără voia ei în angrenajul periculos al aventurii. Sîngele rece și umorul, iată cele două coordonate ale personajelor, la care am putea adăuga, pentru destule situații, inteligența și jocul (paradoxal, motivat) al întîmplării. Un film de aventuri nu se povestește, de obicei. Un film semnat de Hitchcock este în plus și foarte greu de povestit. In schimb, e neînchipuit de ușor de vizionat. Acțiunea, bine motivată, variată și inegală a peliculei — are un ritm alert. Chiar existența unor „lungimi“, nu este decît metoda care pregătește, prin contrast șocul psihologic, lovitura neașteptată, surpriza... Opera cinematografică a lui Hitchcock nu include numai capodopera. Se poate afirma, fără rezervă, că „La nord prin nord-vest“ nu este decît o producție bine meșteșugită, unde se simte mîna unui om stăpîn pe arta sa, înzestrat cu inteligență și o conștiință profesională nealterată. O echipă de prim rang vine să confirme preferința regizorului pentru tate . Cary Grant este ca bun nume care nu se mai cere prezentat. In rolul unui om de afaceri între două vîrste, confundat de o agenție de spionaj cu un agent secret, este personajul în jurul căruia se desfășoară totul. In rolul unei femei misterioase, care ne derutează adesea, apare o actriță blondă și talentată — Eva-Marie Saint („Exodus“, „îngerul violenței“), James Mason cunoscut din în casă“, „Căderea „Străin Imperiului Roman“, „Călătorie spre centrul pămîntului“, Lee Carroll, Josephina Hutchinson, Philip Ober și alții, alcătuiesc o bogată galerie de personaje cu caracteristici fizionomice și de acțiune, tipice. Nu ne rămîne decît să așteptăm ca Direcția de difuzare a filmelor să ne prilejuiască întîlnirea cu filmele cele mai reputate ale lui Hitchcock — „Păsările“, „Psihoza“, „Falsul vinovat“ sau „Vertigo“, despre care criticii de specialitate sînt unanimi în a le considera capodopere ale genului. Pînă atunci „La nord, prin nord-vest“ conține totuși un model de corectitudine profesională, de viziune limpede prin labirintul întortocheat al aventurilor, de interpretare degajată și calificată într-unul din cele mai dificile specii cinematografice. DOREL SCHOR Filmul rulează pe ecranul cinematografului „Luceafărul" (Urmare din pagina I) căldura din această vară nu a dat posibilitatea însumării necesarului de temperatură și-n acest fel, mai ales porumbul a rămas necopt. Cartoful l-am avut pe terenuri unde a băltit.. . 6. Cum ar trebui să preîntâmpine agrotehnica modernă aceste calamități naturale ? — La noi ar trebui să fie canalizată albia Siretului. Acest lucru ar putea fi realizat în viitor prin unirea forțelor țăranilor noștri la nivel intercooperatist. Canalizarea va trebui făcută cu dublu scop : pentru irigații în timp de secetă și canale pentru desecare și scurgerea apelor de inundație în ceilalți ani. Este deja un proiect în acest sens. 7. Intr-o discuție anterioară mi-ați relatat o serie de neajunsuri din activitatea unor cadre tehnice de la ăv., neajunsuri despre care am și scris. Inginerul Rustei a contestat Constantin articolul meu pe motivul că l-ați fi nedreptățit. Care este de fapt adevărul ? Vă sprijină aceste cadre tehnice conform nevoilor pe care le ridică munca în cooperativă ? — Referitor la activitatea inginerului Rustei, pe care ați criticat-o pe baza relatărilor mele, am avut o anchetă de la Direcția agricolă prin tovarășul inginer Cernei. S-a constatat că nu am mințit presa. Aș vrea acum să precizez că eu nu sunt îndreptat împotriva cadrelor tehnice și n-am dorit să fac o defăimare a lor cu informațiile pe care vi le-am furnizat. Dimpotrivă, am considerat că treburile se vor îndrepta prin critică, cu atît mai mult cu cît cei vizați au posibilități teoretice. 8. Vă rog să adînciți aceste idei. Cum ar trebui să fie contribuția cadrelor cu pregătire tehnică superioară care lucrează în mediul rural ? — Exemplară. Oamenii să-i caute, să-i solicite. Aceștia sînt veniți doar să schimbe obiceiurile învechite ale satului. Mi-aș permite să spun că țăranul trebuie să meargă astăzi la medic sau agronom cum mergea înainte la „Sfînt“ la Suceava. Specialiștii care lucrează la sate ar trebui să-și dovedească pregătirea prin modul lor de comportare, prin faptele lor . 9. Cum sînteți apreciat de sătenii dv. ? cu — Cred că dacă ați discuta membrii noștri cooperatori nu m-ar vorbi de rău, ar spune doar că sînt prea rigid, dar sunt astfel tocmai din cauză că vreau să nu mai aibă necazuri. Să știți că satisfacția mea în munca de președinte este tocmai simpatia sătenilor pe care îi reprezint. Iar această simpatie mi se pare elocventă atunci cînd la petreceri, în sat, mi se dă locul ce se cuvine unui fruntaș al lor. 10. Din ce izvorăsc mai files nemulțumirile cooperatorilor ? Vă ia mult timp rezolvarea acestor nemulțumiri ? — Țăranii sînt nemulțumiți atunci cînd nu li se dă un drept care li se cuvine, iar acest lucru, la nivelul unei cooperative agricole, se intîmplă mai ales din neglijența șefilor de echipă, a contabililor. Unii șefi de echipă manifestă chiar ură personală în unele cazuri. Atunci cel mai greu este pînă dau de capăt adevărului, iar aceasta o fac mai ales confruntînd părțile. N-aș putea spune că aceste litigii îmi iau prea mult timp deoarece nici nu sunt caracteristice vieții noastre cooperatiste. 11. Care sunt încă diferențele specifice dintre sat și oraș ? Ce elemente de urbanism au pătruns la țară și ce greutăți există în pătrunderea altora ? — S-a construit mult și la sate, dar părerea mea este că nu s-a făcut totul pentru sat. In situația noastră nu este suficient că avem aproape gata un complex comercial modern, că se află în construcție un cămin cu 500 de locuri. Și spun aceasta pe motivul că nu avem o școală modernă, o casă de nașteri și un dispensar cu spațiu suficient. Dispensarul nostru, spre exemplu, a fost construit pentru o populație de 1000 de locuitori, ori astăzi această populație s-a ridicat la 8.000. Va trebui să renovăm baia comunală, să avem o brutărie, și folosesc prilejul pentru a da o sugestie celor ce se ocupă în județul Botoșani, de turism. Comuna noastră este un vestit bazin folcloric, iar în apropiere se află un codru secular de tisă, monument al naturii, pînă în apropierea căruia există deja un drum forestier bun. Avem un han vechi, care reconstruit ar putea servi ca punct de atracție. Bineînțeles că aceste lucruri se pot face în concordanță cu modernizarea drumurilor dintre Botoșani și Tudora care, după părerea mea, constituie tot un element de urbanism ... 12. Dacă ar fi să faceți o monografie a comunei Tudora ce aspect v-ar preocupa în mod deosebit ? — Sunt în posesia celei mai bune monografii a comunei noastre făcută cu 100 de ani în urmă de un învățător, completată de alții și pe care, într-adevăr, aș vrea s-o duc mai departe. Cred că voi fi pasionat de întîmplările din 1962, cînd s-a înfăptuit cooperativizarea agriculturii. Aș vrea să oglindesc contradicțiile din conștiința oamenilor de atunci și lumina care s-a făcut astăzi... 13. Ce pregătire are astăzi un președinte de C.A.P. și, care ar trebui să fie după opinia dv. pregătirea ideală a acestuia ? — Sînt în județul nostru, după cîte cunosc, președinți de C.A.P. cu pregătire bună, oameni cuminți, gospodari, aleși ca cei mai de vază din sat. Cred însă că atunci cînd se întîlnesc în fața organelor noastre de conducere le lipsește curajul sau sinceritatea. Dacă s-ar spune lipsurilor pe față mai hotărît, multe treburi din agricultură ar merge mai bine. Pregătirea ideală a unui președinte de C.A.P., după părerea mea, ar trebui să fie de natură contabilă, deoarece ingineri deja avem. 14. Dacă ar trebui și criticați pe cineva la cine v-ați referi ? — De obicei sîntem foarte greu înțeleși în unele cazuri mai ales de către oamenii ridicați tot dintre țărani. Cred că și colegii dv. care s-au pus împotrivă să veniți la Tudora m-au înțeles greșit într-o situație cînd unii dintre intelectualii noștri tineri din comună s-au plîns că nu le-am acordat sprijin pentru cumpărarea unor materiale sportive. Oi eu opun acestor cerințe, de multe ori subiective, realizarea altora mai întîi, de ordin material. Am propus acestor tovarăși ai noștri odată, o contribuție personală pentru procurarea acestor materiale și nimeni nu a răspuns ... Eu consider că salariații trebuie să se gîndească mai atent la țăranul care trăiește de multe ori în funcție de capriciile naturii în timp ce statele de plată ale salariatului nu sînt bătute nici de piatră și nici supuse inundațiilor. 15. Și apoi veți avea și de felicitat pe cîte cineva. Nu ? — De felicitat țin să felicit și acum pe toți cei care-și fac datoria în locul unde sînt puși. Dar mai întîi îmi felicit țăranii mei cooperatori care au ieșit la muncă întotdeauna cu regularitate. 16. Cu ce întrebare credeți că ar fi bine să încheiem acest interviu ? — Cum se obișnuiește. Ce vom face în viitor ?... 17. Și ce veți face ? —■ Trebuie să muncim și noi mai mult și mai bine. Să ne uităm bine la ce nu am făcut și să facem. In agricultură să nu mai muncim pe principiul omului sărac. El nici nu dă, nici nu ia. Să ne specializăm într-o anumită direcție și să fim atenți mai ales cum retribuim munca oamenilor ... IN SATELE NOASTRE și din . Spitalele și policlinicile Dorohoi din Botoșani dotație au primit, un nou lot de specială, aparatură pentru diagnostic și inventarul tratament. In bunurilor materiale ale acestor unități sanitare, figurează un aparat Roentgen, electro -cardiografe, dispozitive pentru număratul globulelor, diatermoconcoagulatoare, spectrocolorimetre, lămpi, pentru raze ultrascurte și ultraviolete, aparate de narcoză etc. . Recent, la biblioteca medicală a centrului de informare științifică și metodologică a personalului medico-sanitar din județ, a avut loc o ședință de comunicări prezidată de conferențiar profesor doctor Victor Tăcu, de la I.M.F. Iași. Medicii unităților sanitare din Botoșani și Dorohoi au audiat conferința „Pneumopatiile virotice, asociate cu bronșitele acute“, după care a urmat o dezbatere pe tema diagnosticării și tratării acestor afecțiuni ce apar cu deosebire la copii în perioada de tranziție toamnă-iarnă. Haralambie Lupu Vorona . Am trimis scrisoarea dv. Muzeului județean Botoșani, deoarece această instituție, prin profilul ei, se ocupă și cu fapte ca cele relatate de dv. Gheorghe Hagiu Bălușeni . Sesizarea dv. ne comunică consiliul popular Bălușeni, este în întregime întemeiată. După cum sîntem informați, s-au făcut intervenții la Sectorul mixt energetic Botoșani pentru înlăturarea anomaliei. Elena Popovici Joldești: In transmiterea operativă a știrilor vă rugăm să utilizați aparatul telefonic, cerînd 11217 Botoșani. A apărut la Editura tehnică Rău R„ Mihuță ”. UNITĂȚI URBANISTICE COMPLEXE Lucrarea prezintă tendințe actuale manifestate în organizarea zonelor de locuit, așa cum se aplică acestea în țara noastră și în majoritatea celorlalte țări. Autorii analizează într-o ordine firească elementele componente ale ansamblului de locuit, precum și acestora la scara sinteza unităților urbanistice complexe, pe diverse trepte ale orașului. Se prezintă, de asemenea, principalele teorii și puncte de vedere ale urbaniștilor contemporani referitoare la problemele generale ale orașului și modului de rezolvare a ansamblurilor de locuit. Exemple variate de orașe și cartiere de locuit din țara noastră și de peste hotare, alese cu grijă și prezentate într-o grafică reușită, ilustrează și completează conținutul textului, iar datele cifrice precizează problemele complicate de economicitate tehnică. Cartea oferă o imagine edificatoare asupra stadiului actual de cunoaștere și rezolvare practică a zonelor de locuit orășenești și se adresează astfel unui cerc larg de cititori care se interesează de problemele urbanismului. gg&gHggj Audio Mai mulți cetățeni din comuna Roma ne încunoștiințează că difuzoarele le funcționează 3-4 zile pe săptămînă și apoi se odihnesc. Cam lung week-endul ăsta — zic oamenii, pentru că ei plătesc să le evite toată ziua și nu în regim „de voie“. Și au atîta dreptate — pariem cu noi înșine și vom cîștiga — nu pot fi contraziși nici măcar de cei de la centrul de radioficare... Un moșier O ciudată confuzie în legătură cu noțiunea de proprietate a vădit Ioan Gh. Ciritel din Vorniceni. Găsind niște amatori să cumpere porumb, i-a dus noaptea pe tarlaua CAP și le-a spus: luați de aici și pînă aici. Și oamenii au încărcat porumbul și au plătit „moșierului“. Cine știe ce-i mai vine în gînd lui Ciritel să vîndă data viitoare ? ! Poate iazuri, poate șosele. Că dacă-s de pe domeniul domniei sale ... ! Cum se fac reparații Cetățeanca Maria Oțetchi, din Botoșani, Calea Națională nr. 59, ne-a rugat să-i vedem locuința proprietatea I.G.C.L., nu demult reparată de întreprinderea proprietară. Din sesizările ei constatăm că : … e adevărat că reparațiile făcute de I.G.C.L. sunt de proastă calitate (lucrează ucenicii, iar meșterii umblă după alte alivelișuri); — e adevărat că alte case ale I.G.C.L. sunt reparate în condiții excelente, iar altor chiriași ai întreprinderii (care plătesc și ei chirie ca și ceilalți) nu li se repară locuințele, dintr-o nejudicioasă repartiție a fondurilor sau li se repară ca în cazul amintit mai sus. Nu cunoaștem natura acestor relații speciale, stabilite între I.G.C.L. și cetățenii cu regim de chiriași privilegiați. — e adevărat că nu totdeauna starea locuințelor și greutățile materiale ale chiriașilor orientează I.G.C.L. în a acorda anumite necesare priorități reparării de locuințe. Cetățeanca care ne-a făcut sesizarea are, de pildă, copil mic, iar în casă nu este umezeală numai cînd nu plouă. Atît despre I.G.C.L. Fiat lux! Pînă nu de mult, comuna Vorniceni era luminată prin energia a două motoare. In acest an, comuna a trebuit să fie racordată la sistemul național. Conform planificării trebuia pînă la 23 August, cipei s-a amînat în septembrie și, firește, nici pînă astăzi nu s-a făcut racordul la joasa tensiune. Așa că vornicenenii apelează în continuare la motoare. Unul dintre ele însă este mai tot timpul defect, așa că jumătate din sat (o jumătate cu liceu, școli, dispensar) stă ca în întunericul dinții. In numele vornicenenilor ridicăm mîna și rostim către cei cu motoarele, ca și către cei de la întreprinderea de electricitate : fiat lux ! — să se facă lumină ! P.C.I., iarăși în luna octombrie în Grivița-Cordăreni, Ca Vasile Aciobăniței, au ars 36 m.p. acoperiș cu învelitoarea din stuf, din cauză că a aruncat cenușa cu jar lingă șira de paie. Spre sfîrșitul lunii septembrie, în Oneaga-Cristești au ars 70 m.p. acoperiș cu învelitoare din țiglă, și finul din pod. Cauza incendiului a fost un chibrit aprins, aruncat la întîmplare, de la care au luat foc finul și grajdul. Iată, așadar, că formula care ține de acum de o jumătate de eternitate, „atenție, cînd umblați cu focul“, rămîne neștirbit valabilă. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT Arca lu