Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-09 / nr. 2640

•s Adunarea festivă consacrată împlinirii a 25 de ani de la reapariția legală a ziarului «Clopotul»» (Urmare din pag. 1) comuniste și fești din țara muncito­noastră, întregul colectiv redac­țional, colaboratorii și corespondenții acestui organ de presă se anga­jează în fața Comitetu­lui Central, a Dumnea­voastră stimate tovară­șe Nicolae Ceaușescu, să îndeplinească exem­plar sarcinile trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, prin spo­rirea contribuției ziaru­lui la activitatea desfă­șurată sub conducerea Comitetului județean de partid, pentru dezvolta­rea conștiinței socialiste a maselor largi, pentru mobilizarea și valorifi­carea întregului poten­țial material și spiritual al oamenilor muncii din această parte a țării, angajați în opera de e­­dificare a socialismului în România“. • In programul de activități științifice metodologice ale Uniu­și­rii societăților de știin­țe medicale din R.S. România, Filiala Botoșani, figurează o consfătuire județeană pe tema : Prematurita­­tea — probleme actuale de alimentație și igie­nă. La această manifes­tare, ce va avea loc în ziua de 11 octombrie a.c. va participa un în­semnat număr de colec­tive de medici și ca­dre didactice universi­tare din țară cu care prilej vor susține­­ 17 referate și comunicări științifice. Din județul nostru, își vor da concursul medici specialiști în pediatrie de la unitățile spitali­cești din orașele Boto­șani, Dorohoi și Săvești. IN COMUNA MIHALĂȘENI — aflăm de la C. Velniciuc, secretar al comitetului co­munal de partid — cele două cooperative agricole sînt în general mulțumite de felul cum sînt deservite de secția de mecanizare. Tractoriști ca Ion Cișmănescu, Ion Boldea­­nu, frații Gheorghe și Dumi­tru Beraru ca și alți cîțiva se disting prin lucrări de ca­litate. Există însă și treburi care nu sînt puse bine la punct și care grevează asupra desfă­șurării lucrărilor din campa­nie. De exemplu, mecanizato­rii Constantin Boicu, Teodor Bunduc, Gh. Vieru, Vasile Crețu, încep lucrul tîrziu, nu folosesc deplin capacitatea alături, n.n.) care nu a fost recepționată și o suprafață de 14 ha., care nefiind grăpa­­tă, de asemenea nu a fost re­cepționată“’ (adică nu s-a luat în considerație mecani­zatorilor, ca lucrare execu­tată). Tot acolo s-au execu­tat 242 ha. alături la adîn­­cimi mai mici decît cele co­mandate (respectiv cu 3—5 cm, la arături comandate la adîncimea de 29—34 cm). Faptul a mai fost relatat în ziar, dar cu menționarea că au fost arate peste 20 ha. la 10—15 cm. Adăugăm preci­zările la rugămintea condu­cerii C.A.P. dar nu vedem cum acestea ar scuti de răs­pundere pe mecanizatori și MASURI FERME ÎMPO­TRIVA CELOR CARE URINEAZA LUCRĂRILE AGRICOLE ACTUALE de lucru a tractoarelor. La a­­ceasta se adaugă și felul de­fectuos în care își îndeplinesc îndatoririle unii tovarăși din conducerea secției. Gh. Da­mian, economistul de secție, nu trece zile întregi pe la secție. De aprovizionarea cu alimente se ocupă slab. Pen­tru 30 mecanizatori a adus într-o zi (22 septembrie) doar 8 pîini și cîteva cutii de con­serve. In această direcție es­te solicitată intervenția ope­rativă a conducerii I.M.A. Dîngeni. LA COOPERATIVA AGRI­COLĂ VORNICENI — pre­cizează inginerul agronom și președintele — „s-a găsit o suprafață de 4 ha, sub adîn­cimea de 20 cm (e vorba de conducerea cooperativei! LA DUMENI — ne comu­nică D. Bucovanu, director adjunct la Direcția agricolă — un atelier mobil cu sudu­ră electrică și autogenă a a­­jutat secția de mecanizare la remedierea defecțiunilor cri­ticate în nr. 2616 al ziarului nostru. Piesele și materialele au fost asigurate iar artico­lul „Indisciplina trenează a­­supra ritmului de lucru“ a determinat verificarea amă­nunțită a situației și din ce­lelalte secții de mecanizare, pentru a preveni astfel de neajunsuri. Ni s-au promis în conti­nuare și alte măsuri, mai de substanță, împotriva celor vi­novați. Pe cînd ? In drum spre casă, de la grădiniță Foto : I. HELICI ANOTIMPUL RECE ÎȘI ANUNȚĂ SOSIREA Centralele termice nu-l primesc cu... câldura Centralele termice din jude­țul Botoșani (9 la număr), au fost, o bună perioadă de timp, neglijate. Lucrările au început cu mare întîrziere. Așa se ex­plică de ce la ansamblul de lo­cuințe din Parcul tineretului, atelierul de bunuri al I.I.L. „Flamura roșie“. Liceul cu 20 de săli de clasă, Spitalul nr. 1 Botoșani, atît partea de cons­trucții cît și cea de instalații sînt mult rămase în urmă. Dar nu numai începerea cu întîr­ziere a lucrărilor a contribuit la actuala situație.Acesteia i s-au adăugat și alte obstacole. La Parcul tineretului, așa cum am aflat de la șeful de lot, inginerul Emil Leonte, s-a recurs (ca și anul trecut la an­samblul 420 apartamente — n.n.), din lipsa unor utilaje, la modificarea soluției de func­ționare a încălzirii centrale. Dar, cu întîrziere. Beneficia­rul, la rîndul lui, a prezentat, tot cu întîrziere, niște modi­ficări ale documentației pri­vind postul trafc. Intîrzierile s-au adunat și vor fi suporta­te pînă la urmă — cel puțin așa indică actualul stadiu fi­zic al centralei — de către cei mai puțin vinovați — locatarii noilor apartamente. Centrala de la liceu are altă poveste. Inginerul Nicolae Mocanu ne-a explicat că inițial i se comuni­­case că grinzile de rezistență vor fi primite de la Dar furnizorul — mai Roman­ tîrziu decît ar fi putut s-o facă — anunță că nu le mai poate li­vra. Se recurge la turnarea lor pe șantier, operație care du­rează. Fierul beton existent este prea scurt și trebuie sudat. Dar numai după o săptămînă șantierul a reușit să-și procu­re un aparat de sudură. Rezul­tatul : pe locul unde va fi centrala termică peste cota zero nu se văd decît grinzile, stîlpii, o mică porțiune din coș și cazanele puse pe poziții. Omisiunile și erorile însoțesc și documentația acestui pre­tențios obiect al investiției și-și aduc contribuția, la frîna­­rea evoluției lucrărilor. Spațiul nu ne permite să detaliem situația tuturor cen­tralelor. De altfel, cei cărora aceste rînduri vor să se adre­seze cunosc (sau cel puțin tre­buie să cunoască) situația lor. Surprinde faptul că în aceste zile pe șantierele respective se lucrează cu efective foarte re­duse sau nu se lucrează deloc. Intr-una din zilele trecute la Parcul tineretului lucrau doar doi sudori, în timp ce un grup de elevi practicanți se uitau la ei. La atelierul I.I.L. „Flamu­ra roșie“, același efectiv (mai puțin elevii) plus doi zidari. Și aici, ca și la Parcul tinere­tului, construcția nu are nici acoperișul, nici pereții termi­nați. Canalele termice sunt în lucru. Doar cele două cazane arată că este vorba de o cen­trală termică. Destul de delicate ni s-au părut situațiile de la Spitalul nr. 1 din Botoșani și comple­xul cooperației meșteșugărești din Dorohoi. La centrala spita­lului se executau tencuieli la tavane și la exterior, înăun­tru partea de instalații e repre­zentată doar printr-un cazan. Muncitori — nici unul. Afară așteaptă tîmplăria metalică, cî­teva rezervoare (după formă păreau a fi cele pentru con­dens și consum zilnic) și un mare număr de calorifere. La primul etaj al spitalului se mai găsesc calorifere nemon­tate, în timp ce la parter ho­lurile sînt brăzdate de cana­le, pereții sînt numai spărturi. Nu am descoperit decît doi in­stalatori. Și aici, așa cum se știe, sînt bolnavi care nu tre­buie și nici nu pot să suporte temperatura scăzută. Comple­xul de deservire aflat în con­strucție la Dorohoi urmează să fie racordat la centrala ter­mică a celui existent. La ca­nalul termic nu s-au terminat nici săpăturile. Centralei ter­mice existente urmează să i se facă niște modificări. Constructorul întîrzie și a­­menință prin aceasta nu numai cu lipsa de căldură la noul complex ci și cu ne­­funcționarea temporară a în­tregii centrale atunci cînd a­­cest lucru va fi mai necesar. Pe de altă parte, pe șantier instalațiile sunt abia începute. Aici urmează să se lucreze toată iarna. Din rîndul instala­torilor nu am găsit pe șantier nici un reprezentant. Atelierul de tîmplărie, din aceeași loca­litate, ce se construiește în a­­cest an (termen de dare în folosință a.c.) e prevăzut cu o centrală termică proprie. Nu­mai că serviciul aproviziona­re al întreprinderii nu a pre­­­­văzut-o, pe aceasta, cu caza­ne, boiler și alte utilaje. Cen­trala e aproape gata. Dar nu poate funcționa cu utilajele de pe... lista de necesar cu care Aurel Bobu acum și V. Ati­­zienii altă dată, s-au prezentat, fără succes, la conducerea în­treprinderii. Acest obiectiv a fost început încă din anul trecut. Cu toate acestea în­treprinderea nu a reușit să procure utilajele necesare. Beneficiarul — prevăzător — și-a planificat un vagon cu combustibil care urmează să sosească de la o zi la alta. Dar unde să-l depo­ziteze ? Pentru că, racor­dul la rezervoarele de com­bustibil nu s-a executat. Și la Darabani se va lucra toată iarna la un bloc de locuințe, a cărui documentație cuprinde și o centrală termică. Punerea, cel puțin parțial, în funcțiune a acesteia ar fi ușurat mult munca. Dar nu-i nici o speran­ță în acest sens. Pe șantiere o bună parte din cei cu care am discutat au recurs la justificări, alții ne-au sfătuit să nu ne alarmăm. Nici justificările si nici eforturile nu țin de cald. Măsurile care să accelereze ritmul de execu­ție al centralei termice nu trebuie să mai întîrzie. In ela­borarea acestora, conducerea întreprinderii de construcții montaj trebuie să aibă în ve­dere în primul rînd obligația materială față de beneficiari, cea morală față de locatarii no­ilor apartamente și a celorlal­te obiective, iar în al doilea rînd aportul centralelor termi­ce în asigurarea continuității lucrărilor pe timp friguros. I. HOGAȘ CLOPOTUL • PAGINA 3 Calendar . Se împlinesc 15 ani de la nașterea lui Dimi­­trie Pompeiu, recunoscut matematician român. #lncep pregătirile pen­tru combaterea rilor vînatului pe dăună to­timpul iernii ; se pregătesc „vul­­păriile" sau „șorecăriile" pentru a nădi vulpile. De asemenea, începe nădirea la bordeiele de pîndă pen­tru lupi și evaluări de sondaj în vederea deschi­derii sezonului de vînat la iepuri. • In grădină și livadă încep desfundările pentru plantările de primăvară. • Cercetările științifi­ce au dovedit că tempe­ratura medie anuală a Europei Centrale a scă­zut de la 22 grade Cel­sius la 10 grade Celsius. sport - SpOrT - sport FOTBAL Campionatul județean O singură victorie în deplasare Duminică, în campionatul ju­dețean de fotbal, nu s-a petre­cut mai nimic deosebit. Clasa­mentul, după cum se poate ob­serva, nu a suferit nici o modifi­care. Totuși meciurile au fost destul de interesante. Cei mai „norocoși" jucători din cele 8 echipe au fost cei de la Victoria P.T.T.R. Botoșani care s-au întors victorioși de la Dara­bani în urma întîlnirii pe care au avut-o cu Sănătatea din locali­tate. Botoșănenii, mai bine puși la punct cu pregătirea fizică și tehnică, au atacat continuu și în final, au înscris 5 goluri, pe cînd cei din Darabani, doar 3. In urma acestui rezultat Victoria P.T.T.R. devine un serios preten­dent la primul loc în clasament. Liderul campionatului, Unirea Săveni, în meciul de duminică, și-a adunat o zestre de 7 go­ REZULTATE TEHNICE Gloria — Siretul 1—0 ; Unirea — Victoria Coțușca 7—0 ; Sănă­­tatea Darabani — Victoria P.T.T.R. Botoșani 3—5 ; Victoria N. Bălcescu — Rapid Ungureni 3—0, iuri, punîndu-i pe partenerii săi de joc din Coțușca într-o serioa­să dificultate, fapt ce trebuie să dea serios de gîndit, atît con­­ducerii cit și formației locale. La Frumușica, rezultatul întîl­nirii dintre Gloria și Siretul Bu­­cecea a stat sub semnul incer­­titudinei pînă la fluierul final. Scorul de 1—0 pe care l-a ob­ținut Gloria denotă că forțele de pe teren au fost sensibil egale. Gloria a fructificat însă acel mult discutat avantaj al terenu­lui și a înscris unicul gol cu care a luat sfîrșit întrecerea. In sfîrșit iată că și Victoria N. Bălcescu acumulează nespe­rat primele două puncte din acest campionat în dauna echi­pei Rapid Ungureni. Așadar gheața a fost spartă. Etapa vi­itoare se anunță foarte intere­santă, deschisă oricărui rezul­tat. ETAPA VIITOARE (12 oct. 1969) Șiretul — Victoria P.T.T.R. ; Rapid — Sănătatea ; Victoria Coțușca — Victoria N. Bălcescu , Gloria — Unirea. CLASAMENTUL 1. Unirea Säveni 5 4 1­0 20—3 9 2. Victoria P.T.T.R. Bt. , 5 4­­0 1 14—6 8 3. Siretul Bucecea 5 3 0 2 12—9 6 4. Gloria Frumușica 5 3 0 2­6—4 6 5. Victoria Coțușca 5 2 0 3­8—17 4 6. Sănătatea Darabani 5 113 12—13 3 7. Rapid Ungureni 5 1 0 4 4—14 2 8. Victoria N. Bălcescu ,5 1­0 4­3—13 2 CAMPIONATUL NAȚIONAL AL JUNIORILOR ȘI ȘCO­LARILOR Nicolina Iași—Textila Botoșani 2-2 (0-2) După rezultatul înregistrat duminică la Iași, în compania formației Nicolina, se vede că oaspeții — Textila Botoșani — nu au fost emoționați nici de valoarea adversarilor, nici de dezavantajul terenului. Practi­­cînd un joc lucid, cu pase cu adresă precisă, au izbutit să țină adversarul în șah 56 de minute, timp în care a domi­nat și condus cu 2—0. Primul gol al oaspeților cade nu mai tîrziu decît în minutul 7 cînd formația ieșeană a fost făcută mai de șutul necruțător al îna­intașului Cănănău. Peste alte 11 minute, la un atac inițiat de Ursu, se înscrie cel de-al doilea gol pentru textiliști, scor cu care ia sfîrșit prima repriză. După pauză aspectul jocului se sch­iri­­bă radical. In această parte a jocului botoșă­nenii par obosiți, se mișcă mai lent în teren dînd posibilita­te gazdelor să pătrundă cu mai multă siguranță la poar­ta apărată de Străjeru (foar­te bun în prima repriză, dar mai puțin sigur într-a doua) care numai în 5 minute pri­mește 2 goluri. Astfel întîlni­­rea ia sfîrșit cu un rezultat ne­­decis. Duminică, formația Textila va întîlni pe teren propriu pe partenerii săi de joc, Școala sportivă Unirea Iași, echipă care a întrecut în etapa tre­cută pe „Fulgerul“ Dorohoi cu scorul de 3—0. TH. UNGUREANU Prețurile de cumpăra­re și vînzare cu amănuntul la ceapă semiuscată și ridichi de toamnă intră în vigoare la data de 4 octombrie 1969, orele 12. La ceapă verde cozi retezate 20 cm. de la bulb pre­țurile de cumpărare intră în vigoare la data de 7 octombrie 1969, ora 0, iar prețurile de vînzare cu amănuntul intră în vigoare la data de 10 octo­mbrie a.c. ora 0. CONSILIUL POPULAR AL JUD­EȚULUI BOTOȘANI DIRECȚIA PLANIFICARE SALARIZARE ȘI PREȚURI LISTA DE PREȚURI NR. 63 din 4 octombrie 1969 LISTA DE PRETURI NR. 64 din 4 octombrie 1969 — I.S.F. — Preț cumpărare Preț­­ de achiziții Preț de vînzare Jir. Denumirea produsului U/M Contract—lei —lei— amănuntul — lei — crt. Calitatea Călit­atea Calitatea _______________________________________________Il­a |___________Il­a |________Il­a 1. Ceapă semiuscată kg. 1,45 1,15 1,30 1,05 2,20 1,80 2. Ceapă verde cozi retezate 20 cm. de la bulb kg. 0,60 0,40 0,55 0,35 1,00 0,75 3. Ridichi de toamnă kg. 0,60 0,40 0,55 0,35 1,00 0,75 Deschiderea universității populare După cum am fost infor­mați, festivitatea de des­chidere a cursurilor uni­versității populare urma să aibă loc pe data de 9 octombrie a.c. ota 18. U­­nele modificări survenite in sistemul de organizare a acestor cursuri a deter­minat aminarea deschide­rii lor pînă la o dată care va fi la timp comunicată. Fabrica de articole tehnice din cauciuc BRAȘOV Strada Sportul popular nr. 1 angajează urgent muncitori necalificați bărbați în vîrstă de peste 18 ani împliniți întreprinderea nu asigură cazare Contralumină AUTOCRITICA NU FACE... MARE ISPRAVĂ (Urmare din pagina 1) de loc. Desigur că lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă șefii de echipă ar fi­ ceea ce se numesc șefi, dacă șeful punctului de lucru le-ar tra­sa cu o zi înainte sarcini și i-ar trage la răspundere la sfîrșitul zilei de lucru, fără a fi obligat să li se­­ substi­tuie. In primul rînd însă el trebuie să aibă cui trasa sar­cini și pe cine să tragă la răspundere. Spun asta pen­tru că se obișnuiește frag­mentarea echipelor — cazul celor 6 muncitori ce se odih­neau la castel și al căror șef era pe alt șantier — care face imposibilă supravegherea oa­menilor și pentru că pe șan­tiere sînt șefi de echipe care după fiecare plată a salarii­lor își iau, cu de la sine pu­tere profitînd și de lipsa de e­­exigență a conducerii, cîte o substanțială permisie. Actua­la situație a acestui punct de lucru, cu lucrări la in­teriorul și exteriorul celor două corpuri, peste tot înce­pute și în cele mai multe locuri neterminate, necesită un sprijin mai mare din par­tea întreprinderii în condu­cerea și supravegherea lucră­torilor. Cu toată strădania lui, cu șefii de echipă pe care-i are (și uneori nu-i are) șeful punctului de lucru chiar da­că, să spunem, poate face mai mult, nu poate face to­tul. Muncitorii de aici nu sînt pătrunși de importanța acestui obiectiv și de răspun­derea ce le revine. Ei s-au obișnuit să lucreze încet, dez­organizat, să întîrzie sau să lipsească de la program și așa fac și acum. Pe acest șantier nu se poate vorbi de utilizarea integrală a timpu­lui de lucru, de folosirea ju­dicioasă a forței de muncă. Și acesta e unul din șantie­rele cele mai des vizitate de către directorul întreprin­derii, ing. C. care răspunde Moldovan și de inginerul șef A. Bădanac. Felul cum s-a lucrat pînă acum, a „perma­nentei îndrumări“ din partea lor a dus la ceea ce se cu­noaște — restante. Și aici, ca pe mai toate șantierele din județ s-a sim­țit și se mai simte lipsa u­­nor materiale printre care și materialul lemnos, întreprin­derea, cu bune intenții, a confecționat o serie de pa­nouri. O bună parte din a­­­cestea umplu groapa cu var, la un loc cu oțel-b­eton, sîr­­mă ghimpată, bucăți de ro­gojină și alte materiale. „O­­diseea“ polistirenului e arhi­cunoscută, cel puțin, de cei cu atribuții pe linie de in­vestiții. Cu toate acestea a­­cum îl găsești pe unde nu vrei. In canale termice, prin­tre butoaiele de bitum, prin­tre țevi, printre resturi de tu­buri din beton și trepte mozai­­cate etc. Ba mai mult. Dintr-o gravă neglijiență a șefului e­­chipei de izolatori, Mihai A­­tudose, s-a aprins un butoi cu soluție amorsantă, flăcări­le compromițînd, pe o supra­față deloc neglijabilă, izola­ția din polistiren a pereților și zugrăvelile executate în cî­teva încăperi. La „trebușoa­­ra“ aceasta a contribuit și neglijența sudorilor de la „Frigotehnica“. Și pentru că veni vorba de „Frigotehnica“ trebuie să arătăm că echipa care o are pe acest șantier are un program foarte lejer față de timpul rămas pînă la data fixată pentru termina­rea lucrărilor. La ora­l, in­stalatorii acestei întreprinderi abia­ și făceau apariția pe șantier. De un tratament condam­nabil s-au bucurat utilajele tehnologice sosite pe șantier. Vopseaua originală a fost zgîriată pe suprafețe destul de mari și în prezent este substituită de rugină. Vopse­le de toate culorile, bitum, var, vinacet și alte pete „or­nează“ din abundență aceste utilaje, arătînd, în același timp, peripețiile prin care au trecut. Nici în interiorul noilor construcții nu au fost puse cu mai multă grijă. Cel puțin valoarea lor, dacă nu și alte considerente, impune mai multă atenție. In legătură cu evoluția ne­­satisfăcătoare a lucrărilor pe acest șantier se invoca fie lipsa­ de materiale și utilaje, fie lipsa de oameni, fie alte lipsuri. La articolele critice apărute în ziar, răspunsuri­le întreprinderii conțineau pe lîngă­ justificări și­ o apre­ciabilă doză de autocritică. Dar ... Se pare că la um­bra acestor justificări pro­­­blema folosirii judicioase a forței de muncă, materiale­lor și utilajelor existente pe șantier a fost lăsată la voia întîmplării. Timpul acceptă o evoluție de nu­mai felul celei care a avut loc pînă acum. Finișul trebuie lansat, și încă cu multă hotărîre. Ignora­rea lui va afecta sporul de producție industrială ce tre­buie să se obțină în acest an. Răspunderea pentru atare si­­­tuație revine în întregime constructorului care nu se va mai putea prevala de astă­­dată de anumite derogări. Prea este evidentă amorțeala și lipsa de intervenție a con­ducerii întreprinderii de con­strucții - montaj s

Next