Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-09 / nr. 2640
•s Adunarea festivă consacrată împlinirii a 25 de ani de la reapariția legală a ziarului «Clopotul»» (Urmare din pag. 1) comuniste și fești din țara muncitonoastră, întregul colectiv redacțional, colaboratorii și corespondenții acestui organ de presă se angajează în fața Comitetului Central, a Dumneavoastră stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să îndeplinească exemplar sarcinile trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, prin sporirea contribuției ziarului la activitatea desfășurată sub conducerea Comitetului județean de partid, pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor largi, pentru mobilizarea și valorificarea întregului potențial material și spiritual al oamenilor muncii din această parte a țării, angajați în opera de edificare a socialismului în România“. • In programul de activități științifice metodologice ale Uniușirii societăților de științe medicale din R.S. România, Filiala Botoșani, figurează o consfătuire județeană pe tema : Prematuritatea — probleme actuale de alimentație și igienă. La această manifestare, ce va avea loc în ziua de 11 octombrie a.c. va participa un însemnat număr de colective de medici și cadre didactice universitare din țară cu care prilej vor susține 17 referate și comunicări științifice. Din județul nostru, își vor da concursul medici specialiști în pediatrie de la unitățile spitalicești din orașele Botoșani, Dorohoi și Săvești. IN COMUNA MIHALĂȘENI — aflăm de la C. Velniciuc, secretar al comitetului comunal de partid — cele două cooperative agricole sînt în general mulțumite de felul cum sînt deservite de secția de mecanizare. Tractoriști ca Ion Cișmănescu, Ion Boldeanu, frații Gheorghe și Dumitru Beraru ca și alți cîțiva se disting prin lucrări de calitate. Există însă și treburi care nu sînt puse bine la punct și care grevează asupra desfășurării lucrărilor din campanie. De exemplu, mecanizatorii Constantin Boicu, Teodor Bunduc, Gh. Vieru, Vasile Crețu, încep lucrul tîrziu, nu folosesc deplin capacitatea alături, n.n.) care nu a fost recepționată și o suprafață de 14 ha., care nefiind grăpată, de asemenea nu a fost recepționată“’ (adică nu s-a luat în considerație mecanizatorilor, ca lucrare executată). Tot acolo s-au executat 242 ha. alături la adîncimi mai mici decît cele comandate (respectiv cu 3—5 cm, la arături comandate la adîncimea de 29—34 cm). Faptul a mai fost relatat în ziar, dar cu menționarea că au fost arate peste 20 ha. la 10—15 cm. Adăugăm precizările la rugămintea conducerii C.A.P. dar nu vedem cum acestea ar scuti de răspundere pe mecanizatori și MASURI FERME ÎMPOTRIVA CELOR CARE URINEAZA LUCRĂRILE AGRICOLE ACTUALE de lucru a tractoarelor. La aceasta se adaugă și felul defectuos în care își îndeplinesc îndatoririle unii tovarăși din conducerea secției. Gh. Damian, economistul de secție, nu trece zile întregi pe la secție. De aprovizionarea cu alimente se ocupă slab. Pentru 30 mecanizatori a adus într-o zi (22 septembrie) doar 8 pîini și cîteva cutii de conserve. In această direcție este solicitată intervenția operativă a conducerii I.M.A. Dîngeni. LA COOPERATIVA AGRICOLĂ VORNICENI — precizează inginerul agronom și președintele — „s-a găsit o suprafață de 4 ha, sub adîncimea de 20 cm (e vorba de conducerea cooperativei! LA DUMENI — ne comunică D. Bucovanu, director adjunct la Direcția agricolă — un atelier mobil cu sudură electrică și autogenă a ajutat secția de mecanizare la remedierea defecțiunilor criticate în nr. 2616 al ziarului nostru. Piesele și materialele au fost asigurate iar articolul „Indisciplina trenează asupra ritmului de lucru“ a determinat verificarea amănunțită a situației și din celelalte secții de mecanizare, pentru a preveni astfel de neajunsuri. Ni s-au promis în continuare și alte măsuri, mai de substanță, împotriva celor vinovați. Pe cînd ? In drum spre casă, de la grădiniță Foto : I. HELICI ANOTIMPUL RECE ÎȘI ANUNȚĂ SOSIREA Centralele termice nu-l primesc cu... câldura Centralele termice din județul Botoșani (9 la număr), au fost, o bună perioadă de timp, neglijate. Lucrările au început cu mare întîrziere. Așa se explică de ce la ansamblul de locuințe din Parcul tineretului, atelierul de bunuri al I.I.L. „Flamura roșie“. Liceul cu 20 de săli de clasă, Spitalul nr. 1 Botoșani, atît partea de construcții cît și cea de instalații sînt mult rămase în urmă. Dar nu numai începerea cu întîrziere a lucrărilor a contribuit la actuala situație.Acesteia i s-au adăugat și alte obstacole. La Parcul tineretului, așa cum am aflat de la șeful de lot, inginerul Emil Leonte, s-a recurs (ca și anul trecut la ansamblul 420 apartamente — n.n.), din lipsa unor utilaje, la modificarea soluției de funcționare a încălzirii centrale. Dar, cu întîrziere. Beneficiarul, la rîndul lui, a prezentat, tot cu întîrziere, niște modificări ale documentației privind postul trafc. Intîrzierile s-au adunat și vor fi suportate pînă la urmă — cel puțin așa indică actualul stadiu fizic al centralei — de către cei mai puțin vinovați — locatarii noilor apartamente. Centrala de la liceu are altă poveste. Inginerul Nicolae Mocanu ne-a explicat că inițial i se comunicase că grinzile de rezistență vor fi primite de la Dar furnizorul — mai Roman tîrziu decît ar fi putut s-o facă — anunță că nu le mai poate livra. Se recurge la turnarea lor pe șantier, operație care durează. Fierul beton existent este prea scurt și trebuie sudat. Dar numai după o săptămînă șantierul a reușit să-și procure un aparat de sudură. Rezultatul : pe locul unde va fi centrala termică peste cota zero nu se văd decît grinzile, stîlpii, o mică porțiune din coș și cazanele puse pe poziții. Omisiunile și erorile însoțesc și documentația acestui pretențios obiect al investiției și-și aduc contribuția, la frînarea evoluției lucrărilor. Spațiul nu ne permite să detaliem situația tuturor centralelor. De altfel, cei cărora aceste rînduri vor să se adreseze cunosc (sau cel puțin trebuie să cunoască) situația lor. Surprinde faptul că în aceste zile pe șantierele respective se lucrează cu efective foarte reduse sau nu se lucrează deloc. Intr-una din zilele trecute la Parcul tineretului lucrau doar doi sudori, în timp ce un grup de elevi practicanți se uitau la ei. La atelierul I.I.L. „Flamura roșie“, același efectiv (mai puțin elevii) plus doi zidari. Și aici, ca și la Parcul tineretului, construcția nu are nici acoperișul, nici pereții terminați. Canalele termice sunt în lucru. Doar cele două cazane arată că este vorba de o centrală termică. Destul de delicate ni s-au părut situațiile de la Spitalul nr. 1 din Botoșani și complexul cooperației meșteșugărești din Dorohoi. La centrala spitalului se executau tencuieli la tavane și la exterior, înăuntru partea de instalații e reprezentată doar printr-un cazan. Muncitori — nici unul. Afară așteaptă tîmplăria metalică, cîteva rezervoare (după formă păreau a fi cele pentru condens și consum zilnic) și un mare număr de calorifere. La primul etaj al spitalului se mai găsesc calorifere nemontate, în timp ce la parter holurile sînt brăzdate de canale, pereții sînt numai spărturi. Nu am descoperit decît doi instalatori. Și aici, așa cum se știe, sînt bolnavi care nu trebuie și nici nu pot să suporte temperatura scăzută. Complexul de deservire aflat în construcție la Dorohoi urmează să fie racordat la centrala termică a celui existent. La canalul termic nu s-au terminat nici săpăturile. Centralei termice existente urmează să i se facă niște modificări. Constructorul întîrzie și amenință prin aceasta nu numai cu lipsa de căldură la noul complex ci și cu nefuncționarea temporară a întregii centrale atunci cînd acest lucru va fi mai necesar. Pe de altă parte, pe șantier instalațiile sunt abia începute. Aici urmează să se lucreze toată iarna. Din rîndul instalatorilor nu am găsit pe șantier nici un reprezentant. Atelierul de tîmplărie, din aceeași localitate, ce se construiește în acest an (termen de dare în folosință a.c.) e prevăzut cu o centrală termică proprie. Numai că serviciul aprovizionare al întreprinderii nu a prevăzut-o, pe aceasta, cu cazane, boiler și alte utilaje. Centrala e aproape gata. Dar nu poate funcționa cu utilajele de pe... lista de necesar cu care Aurel Bobu acum și V. Atizienii altă dată, s-au prezentat, fără succes, la conducerea întreprinderii. Acest obiectiv a fost început încă din anul trecut. Cu toate acestea întreprinderea nu a reușit să procure utilajele necesare. Beneficiarul — prevăzător — și-a planificat un vagon cu combustibil care urmează să sosească de la o zi la alta. Dar unde să-l depoziteze ? Pentru că, racordul la rezervoarele de combustibil nu s-a executat. Și la Darabani se va lucra toată iarna la un bloc de locuințe, a cărui documentație cuprinde și o centrală termică. Punerea, cel puțin parțial, în funcțiune a acesteia ar fi ușurat mult munca. Dar nu-i nici o speranță în acest sens. Pe șantiere o bună parte din cei cu care am discutat au recurs la justificări, alții ne-au sfătuit să nu ne alarmăm. Nici justificările si nici eforturile nu țin de cald. Măsurile care să accelereze ritmul de execuție al centralei termice nu trebuie să mai întîrzie. In elaborarea acestora, conducerea întreprinderii de construcții montaj trebuie să aibă în vedere în primul rînd obligația materială față de beneficiari, cea morală față de locatarii noilor apartamente și a celorlalte obiective, iar în al doilea rînd aportul centralelor termice în asigurarea continuității lucrărilor pe timp friguros. I. HOGAȘ CLOPOTUL • PAGINA 3 Calendar . Se împlinesc 15 ani de la nașterea lui Dimitrie Pompeiu, recunoscut matematician român. #lncep pregătirile pentru combaterea rilor vînatului pe dăună totimpul iernii ; se pregătesc „vulpăriile" sau „șorecăriile" pentru a nădi vulpile. De asemenea, începe nădirea la bordeiele de pîndă pentru lupi și evaluări de sondaj în vederea deschiderii sezonului de vînat la iepuri. • In grădină și livadă încep desfundările pentru plantările de primăvară. • Cercetările științifice au dovedit că temperatura medie anuală a Europei Centrale a scăzut de la 22 grade Celsius la 10 grade Celsius. sport - SpOrT - sport FOTBAL Campionatul județean O singură victorie în deplasare Duminică, în campionatul județean de fotbal, nu s-a petrecut mai nimic deosebit. Clasamentul, după cum se poate observa, nu a suferit nici o modificare. Totuși meciurile au fost destul de interesante. Cei mai „norocoși" jucători din cele 8 echipe au fost cei de la Victoria P.T.T.R. Botoșani care s-au întors victorioși de la Darabani în urma întîlnirii pe care au avut-o cu Sănătatea din localitate. Botoșănenii, mai bine puși la punct cu pregătirea fizică și tehnică, au atacat continuu și în final, au înscris 5 goluri, pe cînd cei din Darabani, doar 3. In urma acestui rezultat Victoria P.T.T.R. devine un serios pretendent la primul loc în clasament. Liderul campionatului, Unirea Săveni, în meciul de duminică, și-a adunat o zestre de 7 go REZULTATE TEHNICE Gloria — Siretul 1—0 ; Unirea — Victoria Coțușca 7—0 ; Sănătatea Darabani — Victoria P.T.T.R. Botoșani 3—5 ; Victoria N. Bălcescu — Rapid Ungureni 3—0, iuri, punîndu-i pe partenerii săi de joc din Coțușca într-o serioasă dificultate, fapt ce trebuie să dea serios de gîndit, atît conducerii cit și formației locale. La Frumușica, rezultatul întîlnirii dintre Gloria și Siretul Bucecea a stat sub semnul incertitudinei pînă la fluierul final. Scorul de 1—0 pe care l-a obținut Gloria denotă că forțele de pe teren au fost sensibil egale. Gloria a fructificat însă acel mult discutat avantaj al terenului și a înscris unicul gol cu care a luat sfîrșit întrecerea. In sfîrșit iată că și Victoria N. Bălcescu acumulează nesperat primele două puncte din acest campionat în dauna echipei Rapid Ungureni. Așadar gheața a fost spartă. Etapa viitoare se anunță foarte interesantă, deschisă oricărui rezultat. ETAPA VIITOARE (12 oct. 1969) Șiretul — Victoria P.T.T.R. ; Rapid — Sănătatea ; Victoria Coțușca — Victoria N. Bălcescu , Gloria — Unirea. CLASAMENTUL 1. Unirea Säveni 5 4 10 20—3 9 2. Victoria P.T.T.R. Bt. , 5 40 1 14—6 8 3. Siretul Bucecea 5 3 0 2 12—9 6 4. Gloria Frumușica 5 3 0 26—4 6 5. Victoria Coțușca 5 2 0 38—17 4 6. Sănătatea Darabani 5 113 12—13 3 7. Rapid Ungureni 5 1 0 4 4—14 2 8. Victoria N. Bălcescu ,5 10 43—13 2 CAMPIONATUL NAȚIONAL AL JUNIORILOR ȘI ȘCOLARILOR Nicolina Iași—Textila Botoșani 2-2 (0-2) După rezultatul înregistrat duminică la Iași, în compania formației Nicolina, se vede că oaspeții — Textila Botoșani — nu au fost emoționați nici de valoarea adversarilor, nici de dezavantajul terenului. Practicînd un joc lucid, cu pase cu adresă precisă, au izbutit să țină adversarul în șah 56 de minute, timp în care a dominat și condus cu 2—0. Primul gol al oaspeților cade nu mai tîrziu decît în minutul 7 cînd formația ieșeană a fost făcută mai de șutul necruțător al înaintașului Cănănău. Peste alte 11 minute, la un atac inițiat de Ursu, se înscrie cel de-al doilea gol pentru textiliști, scor cu care ia sfîrșit prima repriză. După pauză aspectul jocului se schiribă radical. In această parte a jocului botoșănenii par obosiți, se mișcă mai lent în teren dînd posibilitate gazdelor să pătrundă cu mai multă siguranță la poarta apărată de Străjeru (foarte bun în prima repriză, dar mai puțin sigur într-a doua) care numai în 5 minute primește 2 goluri. Astfel întîlnirea ia sfîrșit cu un rezultat nedecis. Duminică, formația Textila va întîlni pe teren propriu pe partenerii săi de joc, Școala sportivă Unirea Iași, echipă care a întrecut în etapa trecută pe „Fulgerul“ Dorohoi cu scorul de 3—0. TH. UNGUREANU Prețurile de cumpărare și vînzare cu amănuntul la ceapă semiuscată și ridichi de toamnă intră în vigoare la data de 4 octombrie 1969, orele 12. La ceapă verde cozi retezate 20 cm. de la bulb prețurile de cumpărare intră în vigoare la data de 7 octombrie 1969, ora 0, iar prețurile de vînzare cu amănuntul intră în vigoare la data de 10 octombrie a.c. ora 0. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI BOTOȘANI DIRECȚIA PLANIFICARE SALARIZARE ȘI PREȚURI LISTA DE PREȚURI NR. 63 din 4 octombrie 1969 LISTA DE PRETURI NR. 64 din 4 octombrie 1969 — I.S.F. — Preț cumpărare Preț de achiziții Preț de vînzare Jir. Denumirea produsului U/M Contract—lei —lei— amănuntul — lei — crt. Calitatea Călitatea Calitatea _______________________________________________Ila |___________Ila |________Ila 1. Ceapă semiuscată kg. 1,45 1,15 1,30 1,05 2,20 1,80 2. Ceapă verde cozi retezate 20 cm. de la bulb kg. 0,60 0,40 0,55 0,35 1,00 0,75 3. Ridichi de toamnă kg. 0,60 0,40 0,55 0,35 1,00 0,75 Deschiderea universității populare După cum am fost informați, festivitatea de deschidere a cursurilor universității populare urma să aibă loc pe data de 9 octombrie a.c. ota 18. Unele modificări survenite in sistemul de organizare a acestor cursuri a determinat aminarea deschiderii lor pînă la o dată care va fi la timp comunicată. Fabrica de articole tehnice din cauciuc BRAȘOV Strada Sportul popular nr. 1 angajează urgent muncitori necalificați bărbați în vîrstă de peste 18 ani împliniți întreprinderea nu asigură cazare Contralumină AUTOCRITICA NU FACE... MARE ISPRAVĂ (Urmare din pagina 1) de loc. Desigur că lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă șefii de echipă ar fi ceea ce se numesc șefi, dacă șeful punctului de lucru le-ar trasa cu o zi înainte sarcini și i-ar trage la răspundere la sfîrșitul zilei de lucru, fără a fi obligat să li se substituie. In primul rînd însă el trebuie să aibă cui trasa sarcini și pe cine să tragă la răspundere. Spun asta pentru că se obișnuiește fragmentarea echipelor — cazul celor 6 muncitori ce se odihneau la castel și al căror șef era pe alt șantier — care face imposibilă supravegherea oamenilor și pentru că pe șantiere sînt șefi de echipe care după fiecare plată a salariilor își iau, cu de la sine putere profitînd și de lipsa de eexigență a conducerii, cîte o substanțială permisie. Actuala situație a acestui punct de lucru, cu lucrări la interiorul și exteriorul celor două corpuri, peste tot începute și în cele mai multe locuri neterminate, necesită un sprijin mai mare din partea întreprinderii în conducerea și supravegherea lucrătorilor. Cu toată strădania lui, cu șefii de echipă pe care-i are (și uneori nu-i are) șeful punctului de lucru chiar dacă, să spunem, poate face mai mult, nu poate face totul. Muncitorii de aici nu sînt pătrunși de importanța acestui obiectiv și de răspunderea ce le revine. Ei s-au obișnuit să lucreze încet, dezorganizat, să întîrzie sau să lipsească de la program și așa fac și acum. Pe acest șantier nu se poate vorbi de utilizarea integrală a timpului de lucru, de folosirea judicioasă a forței de muncă. Și acesta e unul din șantierele cele mai des vizitate de către directorul întreprinderii, ing. C. care răspunde Moldovan și de inginerul șef A. Bădanac. Felul cum s-a lucrat pînă acum, a „permanentei îndrumări“ din partea lor a dus la ceea ce se cunoaște — restante. Și aici, ca pe mai toate șantierele din județ s-a simțit și se mai simte lipsa unor materiale printre care și materialul lemnos, întreprinderea, cu bune intenții, a confecționat o serie de panouri. O bună parte din acestea umplu groapa cu var, la un loc cu oțel-beton, sîrmă ghimpată, bucăți de rogojină și alte materiale. „Odiseea“ polistirenului e arhicunoscută, cel puțin, de cei cu atribuții pe linie de investiții. Cu toate acestea acum îl găsești pe unde nu vrei. In canale termice, printre butoaiele de bitum, printre țevi, printre resturi de tuburi din beton și trepte mozaicate etc. Ba mai mult. Dintr-o gravă neglijiență a șefului echipei de izolatori, Mihai Atudose, s-a aprins un butoi cu soluție amorsantă, flăcările compromițînd, pe o suprafață deloc neglijabilă, izolația din polistiren a pereților și zugrăvelile executate în cîteva încăperi. La „trebușoara“ aceasta a contribuit și neglijența sudorilor de la „Frigotehnica“. Și pentru că veni vorba de „Frigotehnica“ trebuie să arătăm că echipa care o are pe acest șantier are un program foarte lejer față de timpul rămas pînă la data fixată pentru terminarea lucrărilor. La oral, instalatorii acestei întreprinderi abia și făceau apariția pe șantier. De un tratament condamnabil s-au bucurat utilajele tehnologice sosite pe șantier. Vopseaua originală a fost zgîriată pe suprafețe destul de mari și în prezent este substituită de rugină. Vopsele de toate culorile, bitum, var, vinacet și alte pete „ornează“ din abundență aceste utilaje, arătînd, în același timp, peripețiile prin care au trecut. Nici în interiorul noilor construcții nu au fost puse cu mai multă grijă. Cel puțin valoarea lor, dacă nu și alte considerente, impune mai multă atenție. In legătură cu evoluția nesatisfăcătoare a lucrărilor pe acest șantier se invoca fie lipsa de materiale și utilaje, fie lipsa de oameni, fie alte lipsuri. La articolele critice apărute în ziar, răspunsurile întreprinderii conțineau pe lîngă justificări și o apreciabilă doză de autocritică. Dar ... Se pare că la umbra acestor justificări problema folosirii judicioase a forței de muncă, materialelor și utilajelor existente pe șantier a fost lăsată la voia întîmplării. Timpul acceptă o evoluție de numai felul celei care a avut loc pînă acum. Finișul trebuie lansat, și încă cu multă hotărîre. Ignorarea lui va afecta sporul de producție industrială ce trebuie să se obțină în acest an. Răspunderea pentru atare situație revine în întregime constructorului care nu se va mai putea prevala de astădată de anumite derogări. Prea este evidentă amorțeala și lipsa de intervenție a conducerii întreprinderii de construcții - montaj s