Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-01-04 / nr. 2712

Anul XXVII nr. 2712 duminică 4 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostitâ la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socialiste România. peste citeva minute încheiem un nou an, bogat în eve­nimente, fapte și împliniri ale poporului român în con­struirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu pro­funde consecințe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării țării, de întărire continuă a bazei tehnico - materiale a noii orîn­­duiri, de perfecționare a relațiilor de producție și a întregii organizări sociale — în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea țării, care a prilejuit trecerea în re­vistă a transformărilor radicale petrecute în structura so­cietății românești, în modul de viață al poporului, în exis­tența națiunii noastre socialiste. El a marcat jubileul perioa­dei în care poporul român liber și stăpîn pe destinele sale, a înălțat luminosul edificiu al socialismului. In acest an munca entuziastă, minunata capacitate de creație a clasei noastre muncitoare, a țărănimii și inte­lectualității și-au găsit întruchiparea în noi realizări pe te­rimul producției de bunuri materiale și spirituale, în în­deplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creșterea avuției naționale. Partidul și guvernul au desfă­șurat o intensă activitate pentru îmbunătățirea organizării economiei și sporirea eficienței acesteia, pentru valorifica­rea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălțat, pe întreg cuprinsul țării, noi fa­brici și uzine, școli și așezăminte de sănătate, lăcașuri de cultură și locuințe. Pe baza succeselor obținute în dezvolta­rea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru crește­rea nivelului de trai al poporului, intre care un loc impor­tant l-a ocupat majorarea salariilor la principalele cate­gorii de salariați. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socia­liste, vă adresez, dragi compatrioți, cele mai calde felici­tări. Ne îndreptăm acum cu toții privirile spre anul 1970. In fața noastră stă datoria de a pune în valoare la un ni­vel și mai înalt potențialul material și uman al societății, de a munci­ și mai intens pentru a duce mai departe opera de construcție socialistă — în interesul creșterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nos­tru înainte pe drumul progresului și civilizației cere efor­turi mari din partea fiecărui ce­tățean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, țărăni­mea cooperatistă, intelectualitatea, toți oamenii muncii fără deosebire de naționalitate, animați de un profund patrio­tism, de devotament nețărmurit pentru cauza socialismului vor cuceri noi victorii în măreața operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini și depăși planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condițiile pentru transpunerea în viață a programului trasat de Con­gresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activități, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort și mai multă răspundere se vor afla, desigur, puter­nicul nostru activ de partid și de stat, cei aproape două milioane de comuniști din patria noastră-Stimați tovarăși. In acest an partidul și statul nostru au desfășurat o in­tensă activi­tate inter­națională, aducîn­du-și contribuția la efortul general pentru destindere și pace. A sporit și mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate me­ridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. în viața internațională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înțelegere și colaborare. Realitatea a confirmat încă o dată justețea politicii externe a țării noastre îndrep­tată spre crearea unui climat de încredere și cooperare între popoare. In pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluției societății contempo­rane, popoarele își afirmă tot mai imperios voința de a se dezvolta libere și stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace și înțelegere, pe baza deplinei egalități în drepturi. Opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva po­liticii de forță și dominație, a dictatului și agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăp­tuirii securității europene. Masele populare, numeroși oa­meni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunță pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale.Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam și conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei țări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toa­te continentele. Ca țară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acționa consecvent pentru uni­tatea sistemului socialist, a mișcării comuniste și muncito­rești mondiale, a tuturor forțelor antiim­perialiste. Țara noastre, va continua totodată, sâ-și amplifice „legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social - politică, sporindu-și participarea la schimbul internațional de va­lori, la dezvoltarea colaborării și cooperării mondiale pe baza principiilor suveranității și independenței naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului față de drep­tul fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să pășim cu în­credere și opti­mism în noul an. Poporului român îi sânt deschise mărețe perspective de mun­că și creație, de progres și prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forțele progre­sului de pretutindeni, uriașul front an­tiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru reali­zarea aspirațiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare și pace ale popoarelor. Desfășura­rea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marche­ze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securității în Europa și în turn d­in aceste clipe solemne ale tradiționalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii par­tidului și statului, al meu personal, tuturor cetățenilor pa­triei noastre, — muncitori, țărani, oameni de știință și cul­tură, femei și bărbați, tineri și vîrstnici, români, maghiari, germani și de alte naționalități — viață lungă, sănătate și fericire, împlinirea dorințelor, cît mai multe satisfacții per­sonale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi mărețului ei viitor comunist ! La mulți ani tovarăși și prieteni! PAS HOTARIT PE ULTIMA TREAPTA DE CNCINAL • Ștafetă bogată de realizări • „Semne bune“ în 1970 Județul se înscrie cu indicatori dinamici Am deschis, numai de citeva zile, un calendar nou , calen­darul ultimului an din actualul cincinal, punte hotărîtoare spre orbita celui în care ne-am înscris încă din anul trecut, la Con­gresul al X-lea. Am ciocnit — în acel moment de răscruce, de cumpănă a nopții dintre ani, Revelionul — pentru ceea ce am realizat ieri și ceea ce vom realiza mîine, pentru ceea și ceea ce va fi, pentru arcul de triumf și diadema de aur a Țării. An de sfîrșit de cincinal, de virf al întîlnirii și de interfe­rență cu cincinalul următor, 1970 se definește, de pe acum, ca un an hotărîtor prin poziția sa, important din toate puncte­le de vedere, din toate unghiurile, la înălțimea complexelor nivele ale programării și dezvoltării multilaterale a societății noastre socialiste. . . . Anul 1969, pe a cărui trup se învăluie ca o superbă vastă cupolă citeva evenimente cu rezonanță istorică în m­a­și­na țării — Congresul al X-lea și cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei — predă, în județul nostru ca și în întrea­ga țară o ștafetă bogată de realizări economice, satisfacții, succese și victorii deosebite. Sentimentul cu care am întîmpi­­nat noul an este un sentiment tonic, plin de încredere în propriile noastre forțe, în capacitatea de a păși pe o nouă treap­tă a drumului de progres și de bunăstare pe care urcăm me­reu sub conducerea înțeleaptă a partidului. 1970 și-a trimis cu anticipație „semnele bune", dacă e (Continuare in pagina a III-a) ce a fost Bun venit noului an I '»KOLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚÎ VÂS cele cuvinte pure și străluci­toare care se rostesc de obicei de anul nou . La mulți ca reporteri a­m fi vrut ani, să fim pretutindeni î­n această noapte de revelion, să-i urăm pe cei adunați în jurul unei mese întinse îm­preună, la fel cum sînt și în zilele­ de muncă, sau să-i sor­covim pe, cei întîlni­ți în pri­mele ore ale noului an , am fi vrut să fim pretutindeni. Cum lucrul acesta, poetic, n-a fost posibil vom înfățișa doar citeva crâmpeie din cuprin­ Redacția și administrația : Botoșani Calea Națională nr. 251 Telefoane : Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 La ora în care explozia șam­paniei generos revărsată coin­cidea fericit cu ultima bătaie a ceasornicului, vestind tre­cerea în ultimul an al dece­niului ce pe drept cuvînt poa­te fi numit istoric, la ora în care ne simțeam cu toții o mare familie adunată în ju­rul mesei de datină, mai mult ca oricînd ne doream ca anul care vine să ne aducă satisfacția împlinirilor. In virtutea acestui numitor co­mun, a acelei năzuinți spre frumos și prosperitate care ne animă, am ridicat paharele, rostind cu emoția ce-i șade bin­e copilului, îndrăgostitu­lui,­ tatălui sau bunicului, a­zătorul tablou al bucuriei, ve­seliei și optimismului pe care le-au trăit oamenii muncii din județul nostru. Vom fi lirici și sentimentali pe alocuri, vom abuza de cifre în altă parte, vor fi și critici (o promisiune pentru anul în curs) în aces­te rînduri care urmează. Așa că putem zice „la ureche zur­gălăi, la mai-minați măi!“. La mulți ani, textiliști ! — La mulți ani! Urarea, multiplicată în sute de ecouri la revelionul de la combinatul textil exprimă, mai mult ca oricînd satisfac­ția unei munci împlinite, acum la despărțirea de anul 1969 atît de bogat în realizări și succese. Filatori și țesători, confecționeri, maiștri și ingi­neri, tehnicieni și funcționari au înălțat paharul sus, tot mai sus, pentru ceea ce au dobîndit în 1969, an în care s-au angajat cu întreaga pa­(Continuare în pag­a III-a) REVELION 1970 SPRE CONSTELAȚIA DE ÎMPLINIRI ALE NOULUI AN B Cele mai folosite cuvinte (după statistică proprie): la mulți ani SH Cel mai ridicat consum de serpentine, confeti, artificii, bancuri și... sarmale H Textiliștii serbează cu „întîrziere“ Ü Săveniul — o oază de lumini în cîmpia albă . Ziarul este „indiscret“ și în această noapte o Tinerețea unor obiceiuri de milenii . Un spor de „nopți-muncă“ q O privire optimistă în viitor „Pentru brazda de sub plug..." (urătorii de la Casa pionierilor Botoșani) Fotografia: IOAN HELICI PRIMUL NOU NĂSCUT Care a fost mai întii ? Anul sau băiatr' ? Poate că au venit concomitent. Din convorbirea cu asis­tenta Iulia Mihalache de la maternitatea din Do­­rohoi n-am înțeles. In orice caz au venit ambii în plin revelion ! Anul e al nostru ! Fiul al Silviei și al lui­­ Ion Aculboaie din Horia-Hilișeu. (Voiam să notăm și pe noii musafiri ai materni­tății din Botoșani. Dar telefonul 12862, înscris ca fiind al directorului ma­ternității, s-a încăpățînat să nu ne răspundă. Drept pentru care îl dăm la deranjamente). FESTIVALUL OBICEIURILOR DE IARNĂ - BOTOȘANI 1969 0 MANIFESTARE PITOREASCA Prof. dr. docent MIHAI POP Director al Institutului de etnografie și folclor al Academiei R. S. România Festivalul obiceiurilor de iarnă organizat de Casa jude­țeană a creației populare Bo­toșani a fost fără îndoială, un succes. El a dovedit înțelege­rea­ largă pe care­ forurile de partid și de stat care îndrumă sectorul cultural al județului o­ au pentru tradițiile valoroa­se ale poporului nostru. A do­vedit totodată atașamentul ar­tiștilor populari din­ județul Botoșani, față de aceste tradi­ții. Prin numărul mare de par­ticipanți, prin varietatea ma­nifestărilor desfășurate, prin elanul artiștilor amatori,­­ prin bogăția de culoare și pitoresc, aceste serbări au echivalat cu marile carnavaluri. Dincolo de bucuria de a le vedea, ele ne-au sugerat o serie de gîn­­duri în legătură cu originea și sensul lor, cu puterea de crea­ție mereu vie a poporului. Vă­­zîndu-le ne-am adus aminte de ceea ce citisem despre jocurile inimilor bizantini și de ceea ce ne-am închipuit de totdeauna că trebuie să fi fost petrecerile de Anul Nou și de carnaval în societățile medievale și Renaștere. Proporția, varietatea și pu­terea de creație, improvizația permanentă, arta jucătorilor, ne-au permis să stabilim o e­­chivalență între serbările de la Botoșani și acele jocuri de mimi din care s-a născut co­media dell’Arte de la începu­turile teatrului modern euro­pean. In ce privește sensul festi­valului de la Botoșani, el a fost o adevărată acțiune de demistificare a obiceiurilor noastre populare de Anul (Continuare in pagina a lil­a) In pagina a ll-a Interviu cu 19 interlocutori LA HOTARUL DINTRE ANI „FRUMOASE VERSURI SPUNE ȚARA DE DIMINEAȚĂ PINA SEARA...“ Pentru titlul anchetei pe care o publicăm în pagina a doua, versurile poetului Tiberiu Utan ne-au ispitit, am putea spune, complicitar. Exprimînd prin metaforă un adevăr con­temporan de netăgăduit, ele sunt spuse la serbările închinate patriei din ce în ce mai des. Iacit uneori pot părea desprinse dintr-un folclor socialist. Țara spune: Intr-adevăr, versuri, din ce în ce mai frumoase, din ce în ce mai înălțătoare acum, la hotarul dintre 1969 — an care a plecat și 1970 — an pe care l-am început —, cu ho­târîrea fermă de a munci mai bine, mai mult pentru prosperitatea acestei ță­i.

Next