Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-14 / nr. 2747
* CLOPOTUL sI PAGINA 2 Una din ideile majore reținute de organizația de partid din cooperativa agricolă de producție Bucecea. In urma apariției noilor măsuri de organizare, normare și retribuire a muncii în cooperativele agricole de producție, se identifică cu însăși rațiunea de a fi a organizației noastre : dacă stabilirea normelor, a sistemului de retribuire revine ca sarcină consiliului de conducere, adunării generale, larga popularizare a acestor măsuri, crearea climatului politic necesar revirimentului scontat, impulsionarea, dinamizarea tuturor factorilor ce concură la realizarea cifrelor de plan. Intr-un cuvînt — crearea condițiilor politice apte să ducă la îmbunătățirea riscală a activității economice din cooperativă, este sarcina organizației de partid, luată în ansamblu, dar și a fiecărui comunist. De la emiterea hotăririi Consiliului U.N.C.A.P. a trecut o bună perioadă de timp- Atît la noi în cooperativă- cit și în multe alte părți, problemele de organizare s-au rezolvat în mare măsură : oamenilor li s-a spus ce au de făcut, fiecare își cunoaște sarcinile, obiectivele mari ale planului de producție au fost nominalizate, s-au indicat căile de realizare a acestora etc. însă, dacă ținem seama că noile măsuri capătă valoare concretă în primul rînd prin Intervenția omului, în urma efortului productiv, lesne deducem că aria de acționare a organizației de partid s-a mărit simțitor, răspunderea directă a fiecărui comunist crescînd proporțional cu umploarea obiectivelor puse în fața țăranilor cooperatori. De aici, o serie de sarcini, de obligații. Mă voi opri, în rândurile de față, la o parte din Intențiile ce le avem privind transpunerea în viată a noilor măsuri- opriodu-mă. Îndeosebi, la ceea ce a crezut organizația noastră de partid că e esențial, de prim ordin. Analizînd cu spirit critic gradul de participare la muncă a comuniștilor, în anul agricol trecut, rezultatele sînt cu totul nemultumitoare. Un număr mare de comuniști nu au efectuat nici măcar media de zile - muncă realizate pe cooperativă medie cu mult inferioară cifrelor fixate ca obligatorii de către adunarea generală a membrilor cooperatori. Mai mult încă , avem comuniști care nu au prestat în cooperativă nici o zi - muncă, unul din ei. Constantin Cojocel, condiționed participarea la muncă de primirea unei funcții cu caracter permanent. Cazul relatat nu este singular. Am mai putea da exemple de comuniști care au efectuat lucrări de slabă calitate, influențînd negativ producția, de comuniști care au venit la muncă nu atunci cînd cooperativa avea mai mare nevoie. In perioadele de vîrf, ci atunci cind nu aveau altceva de făcut In altă parteIoan Dulgheru, Maria Naharniuc- Maria Constantin, Vasile Sofian, Adela Ivan — sînt doar cîțiva din cei care, neglijind interesele cooperativei, ale obștii, au dat un prost exemplu celorlalți țărani cooperatori. Organizațiile de bază din brigăzi au datoria să analizeze cu mai mare exigență participarea directă la muncă a comuniștilor, să pună capăt cu fermitate tendințelor de dezinteres, de indiferență ce se mai manifestă încă, pentru că numai intronînd un spirit de maximă responsabilitate organizației, fiecărui membru de partid, noile măsuri vor putea fi verificate de practică ca pozitive, prețioase. Intre a cunoaște cu ce a venit nou actuala formă de organizare, normare și retribui- Viața de partid reși rezultatele economice concrete se întinde o largă zonă în care intervenția competentă a organizației de partid se poate manifesta plenar. Fiecare comunist trebuie să fie un militant conștient- un bun exemplu, fiecare organizație de bază trebuie să-și perfecționeze stilul de muncă, metodele de intervenție, munca politică de masă, în largile ei forme de manifestare, trebuie să capete un plus de eficiență, totul subordonat intereselor economice ale cooperativei de producție. In anul agricol trecut, intervenția organizațiilor de bază pentru soluționarea unor probleme economice mai spinoase a avut pe alocuri mai mult un caracter intermitent. In organizația de partid a brigăzii a IV-a Călinești (secretar Ilie Poteucă) problema întreținerii culturilor (la sfeclă de zahăr, floarea - soarelui) nu a fost permanent în atenția comuniștilor, din care cauză rezultatele economice obținute nu au satisfăcut complet. Chiar la nivel de comitet de partid pe cooperativă lipsa de intervenție s-a repercutat negativ îa creșterea eficienței economice a muncii cooperatorilor, am avut toate condițiile necesare înființării unui puternic sector legumicol. Siretul, cu debitul său mare de apă, este la doi pași de noi, am avut îngrășăminte suficiente, există un bun sistem de irigații, gata realizat. Cu toate acestea, n-am recomandat consiliului de conducere înființarea acestui sector, n-am solicitat specialiștilor noștri — ingineri și tehnicieni — elaborarea unui studiu, bine documentat, care să determine cooperativa să procedeze neîntîrziat la înființarea acestui sector. Atît comitetul de partid pe cooperativă, cît și organizațiile de bază din brigăzi au datoria să se angajeze mai direct în conducerea activității economice acestei conduceri să asigure ocompetență, operativitate, eficiență. Dacă munca organizațiilor noastre de partid se perfecționează datorită necesității de a fi mereu un pas cu noile exigențe, trebuie să avem permanent în vedere și lipsurile anterioare, pentru a le elimina din activitatea noastră. Atît la nivel de organizație de bază, cît și la nivel de comitet de partid pe cooperativă, rolul și importanța sancțiunii de partid nu au fost privite cu un înalt simț al responsabilității. Nu întotdeauna comuniștii au sancționat cu fermitate abaterile înregistrate, spiritul de „înțelegere", de îngăduință, în fapt — nesancționarea unor abateri neavînd nici un punct comun cu ajutorul, în accepția majoră a cuvîntului, ce trebuia să-i acorde organizația de partid. Suntem obligați să întărim munca politică de prevenire a unor abateri, să educăm comuniștii, pe ceilalți țărani cooperatori, să venim mai mult, sub cele mai diverse forme, în sprijinul realizării sarcinilor de producție, să ridicăm prin toate mijloacele rolul de conducător competent al organizației de partid. Plecînd de aici, de la rolul comuniștilor, a organizațiilor de partid în angrenajul producției, cred că inițierea unei întreceri între brigăzi, între organizațiile de partid ale acestora, ar influența pozitiv rezultatele pe ansamblu ale cooperativei. Cred că o formă modificată, adaptată, a sistemului de întrecere existent în industrie, s-ar putea aplica și în agricultură. Cu sprijinul organelor județene ar putea să fie realizate niște insigne (steluțe) de fruntaș în întrecere, care să fie acordate membrilor unei brigăzi, cea cîștigătoare, la sfîrșitul anului agricol. Purtînd mențiunea „Cooperator din brigadă fruntașă" ca și anul pentru care a fost acordată, steluța să fie înmînată acelor cooperatori care au realizat numărul minim de zile-muncă, pentru ca rolul ei să fie îndoit, pe de o parte, să dovedească apartenența la o brigadă fruntașă și, pe de altă parte, să creieze o emulație în însăși sinul brigăzii. Evident, dacă propunerea făcută acum va reține atenția organelor județene, va trebui gîndit mai mult la criteriile de acordare a acestor însemne, important rămînînd faptul că lansarea unui sistem de întrecere ar da noi valențe recompensei morale, alături de cea materială, totul fiind în spiritul noilor măsuri privind organizarea, normarea și retribuirea muncii în cooperativele agricole de producție. MARIA DUNEA secretar al comitetului de partid din cooperativa agricola de producție Bucecea O ZONA CE SOLICITĂ PLENAR COMPETENȚA ORGANIZAȚIEI DE PARTID Răspunderea fiecărui comunist din cooperativa agricolă — direct proporțională cu amploarea obiectivelor stabilite de partid Cerc de cusături la Dersca Fotografia : I. DORNEANU 4 Se știe că în prezent se depun suficiente eforturi pentru a trezi simțul de răspundere socială și morală al unor salariați in activitatea depusă zi de zi, pentru a se asigura traducerea în fapt și în mod conștiincios a obligațiilor ce le revin, în vederea prevenirii unor situații nesănătoase, incompatibile cu progresul general al societății-In acest sens, este necesar ca unii salariați (răspunzători cu deservirea și asigurarea cazării cetățenilor) să-și revizuiască modul de comportare față de solicitările acestora, iar organele competente de resort să-și intesifice munca de îndrumare și control, luînd măsuri de lichidare a abaterilor de la disciplina muncii și respectarea legislației în vigoare. Voi relata în cele ce urmează o întîmplare petrecută la hotelul „Carpați", demnă de pus în atenția opiniei publice, pentru ca persoanele vizate să reflecteze dacă modul lor de comportare corespunde funcției ce o ocupă. Iată cum s-a întîmplat: In cursul zilei de 21 ianuarie a.c. se prezintă la șeful hotelului un delegat al unei întreprinderi din Botoșani, zicînd : — Am o comandă pentru asigurarea cazării a 12 persoane pentru astă seară. Aveți locuri libere ? — Da. Vă servim cu plăcere. Lăsați la noi adresa cu numele persoanelor ce se vor prezenta. Dar dacă persoanele repective nu se prezintă, cine suportă plata 7 — Nu vă faceți griji. In comandă se indică plata și contul din care se suportă— V-aș ruga, totuși, pentru orice siguranță, să menționați în adresă, că în cazul neprezentării persoanelor, unitatea va suporta costul cazării. — Da. De acord. Seara, în jurul orei 20, se prezintă la ghișeul hotelului „Carpați“ delegatul întreprinderii, însoțit de 3 persoane, fiind din rîndul celor nominalizate în comanda lăsată anterior. — Tovarășe gestionar, m-am prezentat la hotelul „Moldova" unde urma a se asigura cazarea persoanelor care mă însoțesc, și mi s-a spus că nu mai sînt locuri libere. Intrucît noi v-am lăsat comanda din timp, vă rog neapărat să luați măsuri pentru asigurarea a 3 locuri pentru dormit, astă seară. — Aveți perfectă dreptate, dar nu mai am nici un loc liber în hotel, și nici la hotelul „Parc“ nu există locuri disponibile. — Totuși, spuneți ce-i de făcut ? — Nu știu tovărășe. — Bine dar oamenii trebuie cazați! — Nu știu, tovarășe. Mie nu mi s-a lăsat nici o comandă- Șeful a primit adresa, el să vă rezolve situația. Mergeți la hotelul „Moldova“ și descurcați-vă acolo, fiindcă ei sunt vinovați pentru că au predat camerele, deși erau închiriate. — Bine. Dar de acolo venim. — Vă mai spun pentru ultima oară, că nu vă pot servi cu nimic. Și cele 3 persoane au trebuit să doarmă 2-3 ore în holul hotelului, restul nopții făcînd de „pază" în centrul orașului. — Aș dori să aflu părerea conducerii TAPL Botoșani în legătură cu acest caz. Dar mai ales sancțiunea dată gestionarului de serviciu IOAN NISTERIUC controlor revizor în Direcția teritorială de control revizie nr. 16 Suceava Oră de consultații la Casa de copii nr. 2 Botoșani Fotografia : I. HELICI Marfă este, vînzătorul nu-i Conformîndu-se unor sesizări, revizie membri din comisia de a C A.P. Prăjeni au făcut o vizită concetățeanului lor, Petru Jitaru. Acesta n-a putut să facă întreg oficiul de gazdă fiind ocupat cu descărcatul a vreo 7 saci și 6 coșuri cu știuleți porumb care urmau să facă următoarea escală în podul casei. Pentru că tot se aflau în vorbă, l-au întrebat pe Jitaru de unde are știuleții. Care a răspuns cu baritonală siguranță în voce că i-a cumpărat de la unul Ursu dintr-un sat vecin Ei, a căutat apoi miliția pe acel Ursu care a zis că n-a vîndut nimic... înseamnă că Jitaru n-a cumpărat știuleții de la acesta. Sînt bănuieli că „vînzătorul“ ar fi chiar tarlaua C.AP., care a oferit marfa gratis. Ce zice Jitaru ? Ce zice tarlaua ? Ce zic știuleții ?. ARCA LUUIOE La Școala generală din Unțeni s-a deschis o expoziție a micilor desenatori, membri ai cercului de pictură condus de învățătorul Gheorghe Băiceanu. Expoziția cuprinde peste 30 de lucrări (Țara mea, Pace, Obiceiuri, Peisaj de iarnă etc.) realizate de elevii Nicu Mihai, Tremurici Aurelia, Archie Viorel și alții. (V. BUDEANU) Critica și istoria literară epocii l-au considerat pe Miracea Eliade ca pe unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai generației sale. Vorbind despre romanul Maitreyi, Pompiliu Constantinescu afirma în 1933 : „Se va cita romanul d-lui Eliade, în istoria noastră literară, ca un moment de grație al autorului, viitorul rezervînd operei o situație analoagă cu Manon Lescaut, cu Paul et Virginia sau cu acea încîntătoare poveste de iubire a evului mediu, Le roman de Tristan et Iseut“ (Scrieri, 2, pag. 499). Eugen Lovinescu, în Istoria literaturii române contemporane 1900—1937, formula un punct de vedere și mai categoric : „In cadrele mișcării culturale din ultimii zece ani, Mircea Eliade a avut rolul de animator al „generației“ sale, în care și-a amestecat atît de mult febrila-i și multilaterala-i activitate încît, dacă n - a inventat - o, i - a dat cel puțin conștiința existenței" (p. 296). In ce privește romanul Maitreyi, criticul sublinia că e un „poem de iubire", în nici-o legătură cu epica, de o puritate de sentiment, de exaltare lirică, de o pastă atît de fină și atît de ciudată a eroinei, în decorul unui peisagiu inedit. E tot ce a scris Mircea Eliade, nu mai bun — în ordinea creației literare — ci mai unitar și mai nealterat de intenții ideologice" (p. 296 — 297). In sfîrșit să mai transcriem și opiniile lui G. Călinescu, din Istoria literaturii române, de la origini pînă în prezent, 1941: „Mircea Eliade a îmbogățit literatura română cu o viziune nouă scriind întîiul roman exotic în adevăratul înțeles al cuvîntului“ (p. 872). Mircea Eliade e de mulți ani (1956) profesor la Universitatea din Chicago și invitatul permanent al unor mari universități europene. Studiile și le redactează în limbile franceză și engleză. Paralel cu activitățile didactică și științifică, el și-a continuat însă și munca de creație literară. Intr-o discuție cu Ștefan Bărnulescu, la întrebarea acestuia „Scrieți în românește Mircea Eliade a răspuns : „Literatura mi-o scriu numai în românește. Nu pot scrie nuvelă, roman, decit în limba română" (Secolul 20, nr. 9,1967, P. 24). Reeditarea celor două romane înseamnă un prim pas în acțiunea de integrare a unei insolite și originale opere beletristice, în rîndul valorilor majore ale literaturii noastre. Primul roman, așa cum s-a mai spus, e de fapt un poem închinat iubirii. Scheletul său epic e simplu : un tînăr englez Allan, venit în India, se îndrăgostește în familia inginerului băștinaș Narendra Sem, de Maitreyi, fiica acestuia. Inginerul nutrește alte gînduri în legătură cu Allan, pe care vrea să-l înfieze. Dar iubirea celor doi este pînă la urmă descoperită și Allan, repudiat. Maitreyi se dăruiește vînzătorului de fructe, violînd pînă la capăt legile nescrise ale pămîntului indian. Susținută de acest pretext epic, cartea ne dezvăluie cu o excepțională forță tensiunea dintre pasiunea ciudată — evoluînd de la incantația tagoriană a iubirii pînă la violența erotică — a indiencei Maitreyi și luciditatea europeanului Allan. De fapt în realitate asistăm la confruntarea dintre două spiritualități, sub semnul celui mai teribil sentiment — iubirea. Ca tipologie, dragostea dintre Maitreyi și Allan e din spița marilor legende romantice, așa cum observa atît de pertinent Pompiliu Constantinescu. Și, am adăuga nai, descinde și din tragedia shakespeariană a iubirii, deși similitudinea cu trista poveste a îndrăgostiților din Verona, nu merge pînă la suprapunere. Există în carte o mare dramă a purității, care străbate complexa ei țesătură de sensualism oriental. Pentru Allan, Maitreyi nu e pur și simplu o femeie, în devenire, ci o lume, care i se dezvăluie treptat. Eroul notează treptele cunoașterii acestei lumi. Narațiunea la persoana întîi sugerează autenticitatea jurnalului destinat să noteze lucrul trăit. Romanul Nuntă în cer, e alcătuit din două confesiuni: prima a lui Mavrodin, care povestește marea lui iubire pentru Ileana și a doua a lui Hasnaș, care dezvăluie prietenului său, dragostea lui pentru Lena. Simțim la capătul lecturii că ne-am găsit tot timpul în prezența aceleiași văzută prin optica a femei, două structuri diverse și prin două temperamente deosebite. Iluzia că Ileana și Lena pot fi totuși două existente obiective ne încearcă însă la tot pasul. Sîntem împinși spre ea mai ales de faptul că imaginile celor două femei nu se suprapun pînă la o calchiere perfectă. Să nu uităm însă că Ileana reacționează în raport cu ipostaza erotică în care se manifestă Mavrodin, în timp ce Lena se mișcă sub impulsul condiționărilor care vin din lumea lui Hasnaș. In vreme ce Mavrodin urmărește să-și desăvîrșească existența prin Ileana, Hasnaș caută să și-o împlinească prin Lena. Solicitîndu-i maternitatea, Lena refuză, și viața lor în doi se fringe. Intîlnindu-l pe Mavrodin, mai tîrziu, Lena—Ileana, urmărește, în mod paradoxal să-și înfăptuiască rostul acum în maternitate, dar Mavrodin i-o refuză. E ceva aici din eternul feminin, care constituie enigma și poezia nestatorniciei femeii. Ca hidragirul, esența acestei nestatornicii, le scapă celor doi bărbați, printre degete. Cele două romane, recent apărute, pun cititorul care pentru întîia oară ia contact cu opera lui Mircea Eliade, în situația de a descoperi un analist, un fin observator al proceselor interioare, un prozator mînuind cu o subtilitate rară, limba. Dincolo de lirismul de analiză, romanele lui Mircea Eliade sunt și ample dezbateri de idei. In Șantier, roman indirect, Editura Cugetarea 1935, Mircea Eliade mărturisea î „cred foarte serios că și etapele unei inteligențe, ca și fazele unui sentiment, pot constitui un roman" (Prefață). Paralel cu punerea în circulație a operei sale, critica literară are datoria de a explica cititorilor universul eliadesc, începutul făcut de Ov. S. Crohmălniceanu în Literatura română între cele două războaie mondiale — 1967 și studiul introductiv la ediția de față semnat de Dumitru Micu se cere continuat. Așteptăm, de asemenea, și tipărirea unor volume care să conțină ultimele proze ale lui Mircea Eliade, care, reintegrat literaturii române, este de pe acum unul dintre străluciții noștri contemporani. LUCIAN VALEA NOTE DE LECTOR MIRCEA ENADE: Maitreyi- Nimfă în cer Cune-s ? „Fiind văduvă m-am rugat de un tov, să-mi facă o instalație electrică. Dînsul mi-a fäcut-o dar cu materialul furat și după ce l-a furat mi-a luat de două ori cît făcea și eu i-am dat că mi-a fost teamă. După ce a luat banii s-a dus și s-a îmbătat și a venit la mine acasă și-mi bătea în ușă. Eu vă rog să luați măsuri și să întrebați ce are cu mine“. Scrisoarea este adresată miliției municipiului. Probabil autoarea prejudiciată a fost într-adevăr materialicește, jignită. Dar cine e ea? Epistoliera e anonimă ! N-a avut curajul să-și dea numele. Cine mai poate face cercetări ? Alt iscusit ne roagă să dăm niște relații despre A.D.R.S. și-și înscrie cu candid umor adresa : „N. Gr. Buchi, Globul Pămîntesc, strada Soarelui etc“. Expeditorul după ștampila poștei din Coțușca este, fără discuție, un om de mare spirit și îl rugăm să ne mai scrie. Așa de bine-i stă adîncit în gînduri, cu capul aplecat spre cartea poștală și cu degetul grațios ținut între gingii! Scrieți-ne, dragi anonimi! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT DUMINICA 15 FEBRUARIE 1970 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo ra* Her. 7.15 Ora satului. 7.45 MuzicA populara. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 0.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada Htmurilor, (reluare). 11.05 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 11.15 Intîlnire cu melodia populară 91 Interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptămânii — muzică ușoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cime știe, câștigă. Pictură românească contemporană. 15.00 Estrada duminicală (continuare). 17.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.00 Concet de muzică populară. Soliști Maria Stătărețu și Ion Cristoreanu. 18.30 Dezbateri culturale. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de aeară de Mihnea Gheorghiu. 20.20 Arghezana. Canta o. Recită Fory Etterle. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Muzică de café concert. 21.15 Teatru scurt. Premiera Scrisoara recomandată. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Dragoste, poveste veche — romanțe. 22.50 Moment poetic. De dragoste. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. TELEVIZIUNE DUMINICA 15 FEBRUARIE 1970 8.15 Deschiderea emisiunii Consultații pentru elevi. 8.45 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar.Unde să fugim de acasă. 10.15 Ora satului. Din Cimpia Burnasului. 11.35 Concert simfonic Concertul pentru flaut și orchestră în re major de Mozart. 12.00. De strajă patriei. • 6 Martie 1945—1970. Reportaj din sala „6 Martie”, la Muzeul Militar Central. 12.35 Emisiune in limba maghiară. ■ 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 16.30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Film serial. RÎUL ÎNTUNECAT (V). Producție a studiourilor sovietice. 17.15 Realitatea ilustrată 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 „Cite flori pe Iza-n sus”. Montaj folcloric de litere și dansuri din Maramureș. 19.30 Treapta a treia. Reportaj despre dezvoltarea căilor ferate de la locomotivele cu aburi la cele Diesel și electrice. 19.45 Anunțuri — publicitate. 19.50 Film artistic. Un strugure in soare. 22.00 Varietăți pe peliculă. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Campionatul mondial de schi : Sărituri de la trambulina mijlocie. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia, închiderea emisiunii programului 1 tr> cz. M CINEMA DUMINICA 15 FEBRUARIE 1970 BOTOȘANI • Luceafărul : tarele 14 , 16,10 ; 18,20 ; 20,30 — Jocul care ucide. Coproducție franco-italiană, in regia lui Sergio Gobbi A Melodia, orele 15 ; 17,10 ; 19,30 — Draetos e la Las Vegas. O comedie muzicală în care iubitorii genului îl vor revedea pe Elvis Presley. DOROHOIC Cultural, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; Winnetou în Valea Morții, Pierre Brice, Lex Barker, Ralf Wolter, intr-un nou film, dau viață eroilor lui Karl May, SAVENI 0 Patria, orele 17 , 19 . Războiul domnițelor. Film istoric, producție a studioului cinematografic „București“. Scenariul — Alecu Ivan Ghilia. Regia — Virgil Calotescu. TRUȘEȘTI O Victoria, orele 18 : Un glonte pentru general. Regizorul italian Damiano Damiani ne propune un film care evocă momente din timpul revoluției mexicane. BUCECEA 0 Bucerea , orele 17 . 19 : Străin în casă. Film englez cu James Mason, Geraldine Chaplin, Bobby Darin, în regia lui Pierre Ronve. DARABANI ar Făclia, orele 18 . Am două mame și doi tați. O satiră s-viplă ce vizează ignorarea de către unii părinți a acelor acte cu repercusiuni nefaste csre a propriilor copii. Filmul este realizat de studioul Jadran Film — Zagreb. STF căMrctim P'itli’ este 18 . Prin Kurdistanul sălbatic. Coproducție vest-germană-spaniolă, în regia lui F. J Gottlieb, după romanul lui Karl May.