Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-02-25 / nr. 2756

CLOPOTUL m PAGINA 2 MHO UNOR SPAȚII CULTURALE Deschidem din nou discuția asupra unei chestiuni bine cunoscute și mult dezbătute cu diferite prilejuri oficiale și mai puțin oficiale , spațiile culturale ale municipiului Botoșani. Ex­­ceptînd cele două teatre și cinematografele, discuția vizează casa municipală de cultură și cluburile existente la ora aceasta in municipiu. Botoșănenii consideră pe bună dreptate că spațiile afecta­te acțiunilor cultural-educative de masă și petrecerii cu foloase spirituale a timpului liber sunt insuficiente. Din această cauză vedem tineri hoinărind fără țel prin oraș și deprinzînd o­­biceiuri rele. Ne-am obișnuit să dezaprobăm cu indignare ac­tele de dezordine morală pe care ni le oferă tinerii ce frecven­tează cu asiduitate exagerată strada și localurile unde se ser­vesc cafele și băuturi alcoolice. Indignarea noastră devine gra­tuită dacă ne gîndim că totuși tinerii botoșăneni găsesc în oraș mai multe restaurante decit locuri special destinate petrecerii timpului liber, destinate intr-un cuvint culturalizării și distrac­țiilor tinerești. Ba chiar într-atît s-au obișnuit acești tineri, de cîțiva ani încoace, să bată străzile in sus și în jos, nicit nici nu mai simt nevoia să intre la casa de cultură să danseze, atunci cînd se organizează pentru ei reuniuni. Așa s-a întîmplat săptămîna trecută : metodiștii casei municipale de cultură au organizat într-o seară o reuniune și aproape nimeni n-a răspuns invitației lor. In afară de casa municipală de cultură unde mai pot dansa tinerii , La clubul „23 August" nu sînt permise reuniunile deoarece în aceeași clădire sînt cîteva instituții și consilii ale unor organizații de masă. La clubul I.J.C.M. e o atmosferă de­zolantă. La cantina de lângă Uzinele textile „Moldova" dansea­ză din cînd în cînd tinerii muncitori textiliști, la cantinele licee- PĂRERI­I SUGESTII lor dansează din cînd în cînd elevii. Cam acestea sînt spațiile destinate petrecerii intr-un mod cit mai plăcut și folositor a timpu­lui liber al tineretului botoșănean. Locuitorii mai în vîrstă ai municipiului își amintesc că la Botoșani existau citeva suficiente localuri în care se întreținea o vie activitate cultural-educativă de masă, însoțită de utile divertismente distractive. F. S., fost activist al U.T.C. și P.C.R. în județul Botoșani, actualmente pensionat, remarcînd fenome­nul apariției unui număr mare de tineri care vagabondează pe străzi in timpul lor liber, ne-a enumerat cîteva din fostele clă­diri în care se organizau manifestări cultural-educative și reu­niuni urmate de dans. Informații despre aceste clădiri, în care activitatea cultural-educativă avea deja o tradiție, ne-au furni­­zat și alte persoane in virsta. Una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, cu valoa­re de monument arhitectonic, situată pe strada Dobrogeanu Gherea nr. 20, a fost cîndva sediul unui club al comitetului ju­dețean U.T.C. Actualmente in acest imobil locuiesc chiriași și ziarul nostru a mai scris despre iminența degradării clădirii dacă nu se iau măsuri energice din partea municipalității. I­­nutil să mai spunem că respectiva clădire ar putea constitui un excelent spațiu cultural (casă de cultură sau școală populară de artă). Pe Calea Națională, la nr. 248, a funcționat ateneul „Ni­­colae Bălcescu”. Azi sunt acolo dormitoare pentru muncitorii în­treprinderii de construcții-montaj Botoșani și o cameră oficială. Am spus mai sus că clubul I.J.C.M.-ului are un aspect dezolant. Dacă ar fi mutat în clădirea ateneului, tinerii constructori, și nu numai ei ar fi antrenați cu mai mult succes în activitatea cul­turală. Desigur, mai întîi ar trebui rezolvată problema cazării muncitorilor fără domiciliu stabil în Botoșani... Un alt ateneu, „Barbu Lăzăreanu" se afla pe strada 7 Aprilie. A fost transformat într-o sală de clasă a grupului școlar comercial. Iată un paradox : în timp ce unele spații școlare sunt ocupate de particulari, școala a ocupat un vechi spațiu cultural. In sala denumită cîndva „Izvorul vieții" s-a amenajat tea­trul de păpuși „Cravata roșie". Aici deci, lucrurile stau bine. Se vorbește din cînd în cînd de Sala meseriașilor de pe strada Săvenilor, care s-a transformat miraculos într-un depozit comercial. Bineînțeles n-am amintit aici toate spațiile culturale care au fost cu ani în urmă în Botoșani. Am dat numai cîteva exem­ple pentru a ilustra fenomenul transformării lor nu cu totul alt­ceva decît ceea ce indica destinația lor generoasă. Iar în acest timp o sală meschină, fără nici o tradiție culturală, a devenit casă municipală de cultură, în care, cu toate micile cîrpuli de suprafață făcute în ultima vreme, îți vine destul de greu să intri. Un oraș ca al nostru, în care tineretul este preponderent, are neapărată nevoie de o casă de cultură prestigioasă, care să a­­dune în jurul ei toți tinerii și să le orienteze cît mai eficient pe­trecerea timpului liber. Din păcate, întotdeauna cînd se formu­lează propunerea enunțată mai sus, primim aceeași replică : nu avem spațiu ! Susținem că municipalitatea poate rezolva problema „irezolvabilă" a spațiului. Soluția cea mai simplă ar fi eliberarea unei clădiri (cea de pe Dobrogeanu Gherea, de e­­xemplu) și redarea ei destinației culturale. Dar soluțiile cele mai simple întîmpină și cele mai multe greutăți în punerea lor în practică. Sperăm totuși că municipalitatea, comitetul municipal pentru cultură și artă vor medita asupra necesității rezolvării problemei spațiilor culturale in municipiul Botoșani. DORIN BACIU Instantaneu din timpul spectacolului prezentat de Ansamblul „C. Porumbes­­cu” din Suceava în sala teatrului botoșănean rr. CTI­M CIN Elit MIERCURI 25 FEBRUARIE BOTOȘANI Luceafărul, orele 10 , 14; 16,10; 18,20; 20,30 ; Păcatul dragostei. Co­producție hispano - i­­taliană, cu Sara Mon­tiei. Melodia, orele 15 , 17,10 ; 19,30 . Stelele alm­ager Studiourile din R. P. Ungară ne pre­zintă ecranizarea roma­nului cu același nume, de Géza Gárdonyi-DOROHOI Cultural, orele 14. 16. 18: Mina cu bri­liante. Film de aventuri, produs de studioul „Mosfilm“. In rolurile principale: Iuri Niku­lin, Andrei Mironov, A­­natoli Papanov. LA VENI Patria, orele 17 ; 19 ; Armata codobaturilor. O producție a studiou­rilor din Riga, în re­gia­­­exandr Leimanis­­tra$e$ti ***“* Victoria, orele, 18; Vară fierbinte. Un film despre tineri și tinerețe, realizat de studiourile Defa - Berlin, în regia Joachim Hasler. BUCECEA Bucecea, orele, 17. 19. Bărbați în depla­sare. Trei scheciuri cu subiecte „Invitatul“, independente „Pulove­rul“ și „Episod", dar legate prin ideile ce le străbat, formează fil­mul produs de studiou­rile din R. P. Bulgaria. DARABANI Făclia, orele 18. A­­pele primăverii. Stu­diourile cehoslovace Barrandov ne prezintă un film realizat o nuvelă de IS după Tur­­gheniev. ȘTEFANEȘTI Prutul, orele 18. Ti­nerețe fără bătrînețe. O producție a studiourilor București. Scenariul și regia — Elisabeta Bos­tan. Piese de ceramică executate de I.I.L. Dorohoi Fotografia : I. NEGREA IIIII sl IIIII [UNK]i II [UNK]8 [UNK]­ I a8« Iaa aa a s 8 ■IRII CULTURALE • 20 de juriști din Botoșani și Dorohoi, lectori ai comitetului județean de partid, s-au deplasat duminică în satele județului pentru a vorbi săte­nilor despre „Apărarea avutului obștesc­­ îndatori­re patriotică a tuturor cetățenilor". Printre conferen­țiari amintim pe Vladimir Mogîrzan, Dan Bădărău, loan­­ Grigoraș, Eusebie Florișteanu, Neculai Mîn­­dru. • „Politica externă a României - politică de pace” — a fost tema expunerilor ținute de tov. Gheorghe Acatrinei, șeful sectorului muncii politice de masă al comitetului județean de partid, în satul Frumușica, și de Valerian Crîșmaru, inspector la co­mitetul județean pentru cultură și artă, în satul N. Bălcescu.­­ Formații artistice sindicale au prezentat săptămîna trecută spectacole în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii și întreprinderile agricole de stat din județ. Astfel, artiștii amatori din cadrul clubului „23 August" din Botoșani au fost prezenți la I.A.S. Leorda, I.A.S. Cătămărăști, I.M.A. și I.A.S. Albești. Artiștii amatori de la Fabri­ca de confecții din Botoșani au evoluat în fața muncitorilor de la I.M.A. Botoșani.­­ In perioada 16 - 26 februarie, din inițiativa consiliului județean al sindicatelor, este organizată „Decada mecanizatorului" la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din Bucecea, Dorohoi, Darabani, Coțușca și Dîngeni. Aflăm că la I.M.A. Dîngeni, cu acest prilej a avut loc un interesant concurs „Intre metronom și protecția muncii" cîști­­gat de muncitorii Leon Ceucă (locul I) și Constan­tin Pupăză (locul II).­­ Seri cultural-distractive pentru sărbătorirea fruntașilor în întrecerea socialistă au avut loc la Febrtea de zahăr „Siretul" din Bucecea,­ la I.M.A. Darabani și alte întreprinderi din județ. 9 La I.A.S. Dorohoi, prof. Mișu Blanaru, de la casa orășenească de cultură, a vorbit muncitori­lor despre creația muzicală a poporului nostru.­­ C. Grigoruță, activist al consiliului județean al sindicatelor, s-a întilnit cu muncitori de la I.A.S. Leorda și I.M.A. Botoșani, în fața cărora a ținut ex­punerea „Lupta maselor populare sub conducerea P.C.R. pentru instaurarea puterii democrat-popu­­lare". • La un medalion literar „Minulescu", pregă­tit de lucrătorii bibliotecii orășenești din Dorohoi, au asistat muncitorii de la I.A.S. Dorohoi. • Cu mare interes a fost audiată expunerea „Noutăți în construcția de tractoare și mașini agri­cole", prezentată la I.M.A. Dorohoi și I.M.A. Bu­cecea. Muncitorii au fost puși la curent cu ulti­mele noutăți din construcția de tractoare și mașini agricole. a8 II8IIII8a a 8 I N­a8aNI8 Is II I IIIIIII II CRONICA MUZICALA SI SUFLETUL ORCHESTREI A judeca arta interpretativă a unui dirijor numai după calitatea unui con­cert și a-i acorda calificative după felul în care orchestra i-ar fi răspuns intențiilor sale, mi se pare un act cu totul nedrept, cu atît mai mult cu cît în acest mod subiectivismul își poate lăsa amprentele într-o mare măsură. Căci, dacă concertul — ca spectacol — înlesnește întîlnirea artei cu publicul și receptarea ei, măiestria unu­i diri­jor nu se va observa în întregime de­cît în procesul de creație al repetițiilor și atunci ținîndu-se mereu seama de nivelul de pregătire al factorului mode­lator, orchestra. Pentru că dirijorul re­creează opera de artă prin intermediul unui instrument format din atîtea tim­bre sonore, la care cîntă atîtea tempe­ramente cu diverse nivele de înțelegere iar numai calitatea de muzician, chiar și desăvîrșit, i-ar fi insuficient la o rea­lizare desăvîrșită. De aceea m-am­ apropiat cu nestâ­­pînită curiozitate de sala de repetiții a filarmonicii noastre, pentru a-l asista pe maestrul Radu Paladi, tocmai în timpul acestui proces creator, convins fiind că acest loc poate prilejui nu nu­mai scrierea adevaratelor cronici muzi­cale, ci și crearea unor foarte serioase studii muzicologice. Am mai asistat în astfel de ocazii pe Berizi, pe Fistulari, pe Doratti și pe Stokowski — ca să nu dau decît cîteva celebrități ale artei in­terpretative mondiale — fapt care in­voluntar mi-a trezit termeni de compa­­rății. Pe aceste documentări și confrun­tări, Radu Paladi mi-a apărut un mare și distins maestru al baghetei Distins prin personalitatea stilului interpreta­tiv, mare prin forța pedagogiei cu care a unificat orchestra, transplantîndu-i necontenit modalități noi de exprimare. Mi s-ar putea reproșa aceste „Superla­tive“ dacă n-aș adăuga următoarea în­trebare : mulți dirijori ar fi rea­lizat o evoluție atît de evidentă a orchestrei noastre în aceeași perioadă ? Este un adevărat atelier de sculptură, sala de repetiții a filarmonicii. Maestrul dăltuiește, pînă la purificare, fiece su­net în parte, în timp ce instrumentiștii înșiși rămîn impresionați de ceea ce ei pot reda. Particularizînd fiecare notă, urmărindu-se personalizarea fiecărui de­taliu, se ajunge la evidențierea fraze­lor, a ideilor muzicale- Nimic din ceea ce creează „muzica“ nu-i scapă. Rolul primordial al acurateței, emisia sonoră, puritatea tehnicii și a expresiei dată de respectarea strictă a nuanțelor și a tu­turor însemnelor partiturii sînt punctul de plecare al repetițiilor pe partizi, pe fiecare instrumentist în parte. Familia­­rizînd instrumentiștii cu toate acestea, orchestra se încheagă, iar opera muzi­cală își prinde contururile. Din nou alte purificări, alte observații. O muncă de ore întregi după care maestrul, obți­­nîrnd rezultatul scontat, urmărește reda­rea sensului general, a profunzimii de idei a lucrării Acest scop final urmă­rește de fapt dirijorul să exteriorizeze prin gesticulația pe care spectatorul o percepe vizual Poate că mulți l-ar compara cu diverși dirijori, găsindu-i corespondenți prin muncă, expresie și sensibilitate. Dar Radu Paladi nu sea­mănă decît cu el însuși. Un dirijor a cărui fantezie și rațiune se confruntă puternic lăsînd să învingă muzica ade­vărată.Pregătit astfel, ultimul concert sim­fonic al filarmonicii noastre s-a în­scris printre reușitele cele mai strălu­citoare ale biografiei sale. Un program, aparent facil dar cu atît mai preten­țios, a fost redat la un înalt nivel ar­tistic. Suflătorii nu mai sună ca o fan­fară, corzile nu mai țipă strident, iar instrumentele grave își disting glasuri­le. Pulsează un nou stil de interpre­tare, se simte o nouă ținută artistică care apropie orchestra noastră — și o va apropia cît mai mult — de cele mai bune formații simfonice ale țării. In timpul concertului mi-am amintit de muzicologul care spunea că „dirijo­rul este sufletul orchestrei“. Iată de ce trebuie să-i mulțumim lui Radu Paladi SILVESTRI / .LENEI P. S- Subliniem prezența în concert a corului de cameră din Suceava, diri­jat de Ștefan Pintilie, ansamblu artis­tic de reală valoare. tt • La Flăminzi, tinerii ță­rani cooperatori au parti­cipat la un simpozion „Lenin și tineretul", urmat de un recital de versuri. Manifestări consacrate a­­niversârii centenarului nașterii lui V. I. Lenin au mai avut loc la Bucecea, Leorda, Cătămărăști. • La Fabrica de confecții din Botoșani s-a ținut expunerea „Spiritul leninist și cultura". Conferențiar a fost prof.­­ Roma­­novschi • Duminică, la că­minul cultural din Vlă. Centenar LENIN deni, sătenii au ascultat conferința „Legăturile lui Lenin cu revoluțio­narii români“. • La clu­bul „23 Au­gust“ din Botoșani, s-a organizat, vineri, o sea­ră de evocări pe tema „Chipul lui Lenin în literatura vremii" A fost prezentat filmul „Trei primăveri ale lui Lenin". • Teatrul de stat „Mihai Eminescu" a prezentat marți seara, la orele 19,30, premie­ra spectacolului omagial cu piesa „Lenin". „Istoria culturală a prostiei o­­menești" nu este opera aridă a unui savant ci cartea unui om inteligent și spiritual, scrisă cu farmec și cu multă dezinvoltu­ră. Autorul urmărește să obțină de la cititori nu o condamnare încruntată a lumii pe care i-o zugrăvește, ci un rîs sănătos și eliberator. El înfățișează prostia ca mod de a fi și de a reacțio­na a unor colectivități și nu ca­zul izolat. El supune unei minu­țioase radiografii nu individul ci societatea omenească, la diver­se etaje ale structurii ei și în va­riate etape istorice. Cu alte cu­vinte il interesează fenomenul și nu cazul particular, izolat. De ce scrie Vogh o istorie „culturală Pentru că exem­plele la care se oprește sînt in primul rînd expresia unui anu­mit tip de cultură, a unei anu­me stări de civilizație și în al doilea rînd pentru că ele sînt a­­testate, la vremea lor, cu gravi­tate, eroii și autorii nebănuind nimic despre sensul ilariant al faptelor lor. Vogh nu se oprește decît rar la prostia care e rezul­tat al ignoranței, al stadiului de înapoiere în care se pot găsi, in drumul lor spre viitor, societă­țile omenești, al inculturii ca stare obiectiv-istorică. Autorul urmărește cu insisten­ță prostia care are la bază tendințele specifice unor cate­gorii sociale ca urmare a dife­rențierii de clasă, de a pune și mai mult în evidență această di­ferențiere. Rădăcinile prostiei sunt astfel multiple : orgoliul, va­nitatea, aroganța, inteligența deficitară, servilismul, neaten­ția, grandomania, nechibzuința, influențabilitatea, inegalitatea, superstițiile, suficiența, rigidita­tea, beția puterii, bogăția, mis­ticismul etc. Ceea ce ni se pare că rămîne etern în felul de a se manifes­ta, al prostiei, este desfigurarea pe care aceasta o produce în ceea ce are omul mai esențial : umanitatea lui însăși. Privită din acest unghi, prostia e un atentat la adresa ființei umane, așa cum sunt bolile, viciile, ca­lamitățile epidemice. Desfigu­rarea umană, prostiei, e ilogică ca rezultat al și absurdă, pentru că ea modifică nu numai esența omului ci însuși rapor­tul existent între lucruri și om, cu alte cuvinte urîțește viața. Exemplele culese de Vogh nu depășesc decît foarte rar, secolul al XVIII-lea. Autorul se găsește, cu predilecție, în lumea medie­vală și în cea capitalistă. Cînd Maria Antoaneta naște, „primul lucru ce-l făcea micul Dauphin a fost să se scape în scutece, de față cu toată nobilimea de la curte. N-avea ce face deși de pe atunci era cavaler al ordinu­lui Sfîntul Ludovic și comandan­tul mai multor regimente. înaltul act fiziologic a fost aplaudat cu mare însuflețire de către curteni, iar a doua zi, atelierele parizie­ne nu pridndeau să fabrice cea mai proaspătă culoare la mo­dă". Servilismul în fața puterii ab­solute, a generat, după cum re­iese și din „Istoria..." lui Vogh cele mai monumentale manifest­­ări de prostie. Mai cităm una : „regii Franței foloseau, pentru împrejurări anumite, un scaun găurit , incă de pe timpul rege­lui francez Francisc I, în ierar­hia rangurilor figura și demnita­tea purtătorilor de scaun. Aceș­tia își îndeplineau misiunea in­tr-o uniformă specială, purtînd decorații și sabie. îndatoririle legate de scaunul mai sus amin­tit făceau parte din serviciile ce­le mai invidiate la curte, deoa­rece, în cazul unui rezultat favo­rabil, maiestatea sa nu se zgîr­­cea cu împărțirea favorurilor. Mai de mult, înălțătorul specta-Pu­­ole consi­­m­ți­­r­ea- Cînd un col se desfășura în public ulicitatea i-a fost îngrădită Ludovic al XIV-lea. El a cc­­­­­derat că o acțiune atît de inti­mă nu trebuie îndeplinită în fa­ța unui public numeros, făcea uz de prozaicul tron scurtul interval de o jumătate sau trei sferturi de ceas nu su­ferea în preajma sa decit prinți și prințese de singe, pe Mada­me de Maintenon, miniștri și mari demnitari de la curte”, (p. 54 - 55). Nici justiția n-a rămas în a­­fara prostiei : „La 8 aprilie 1498 mulțimea ridicată împotriva lui Savonarola a asediat mănăsti­rea San Marco din Florența. U­­nul dintre discipolii călugărului a tras clopotul. La semnalul de alarmă cei din mănăstire strîns și au rezistat un timp­nă la urmă, însă, a biruit __­u­mea. Restul îl știm. Insă puțini știu că arderea pe rug a lui Sa­vonarola, a fost urmată in vara aceluiași an, de condamnarea clopotului de către un consiliu de magistrați. Clopotul a fost scos din turn, pus într-o căruță trasă de măgari și purtat prin tot orașul ; călăul îl biciuia tot timpul, la fel cum zbirii lui Xer­xes biciuiseră Helespontul” (p. 103 - 104). Spațiul nu ne îngăduie să o­­ferim cititorilor și alte exemple din cele care fac deliciile, la lectură, a cărții lui Vogh. Reco­mandăm tuturor în schimb car­tea, transcriind drept încheiere o vorbă de duh populară, tre­cută prin parfumul lingvistic sa­­dovenian : „Bucuratu-m-am de alt cuvint al unui unchieș al și meu : că de muiere trebuie să te ferești din față, de Căruță a lături, de magar de dinapoi , de prost din toate părțile" (Măr­turisiri - 1960 p. 277). LUCIAN VALEA NOTE DE LECTOR RATH-VEGH ISTVÁN: Istoria culturală a prostiei omenești s-au pi­mul­din Și TELEVIZIUNE JOI 26 FEBRUARIE 17.30 Deschiderea emisiu­nii. * Emisiune in limba maghiară. 18.05 Film serial. Aventu­ră în munți (XIII), Capcana, (ultimul e­­pisod). 18.35 Mult e dulce și fru­moasă. Emisiune de conf. dr. Sorin Stati. 19.00 Telejurnalul de sea­ră. 19.20 Muzică populară interpretată de Sofia Preda și Gelu Făgă­­rașanu. 19.30 Cronica ideilor. 19.55 Publicitate. 20.00 Reflector. 20.10 Seară de operă TV. Recviem pentru flau­tul fermecat. 21.00 Campionatul mon­dial de hochei - grupa B (București) România - Iugosla­via (repriza a III-a). 21.45 Avanpremieră. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Prim plan. Scriitorul Marin Pre­da. 22.50 Muzică ușoară in­terpretată de cinta­­reața Nadia. 23.00 închiderea emisiu­nii programului 1. RADIO IAȘI Joi 26 februarie Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în a­­gricultură. 6 40 Bucurie, mîndră floare 7­00 Informații și mu­zică. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei­ 17.30 Ritmuri industria­le românești. 17.45 Prelucrări de fol­clor 18­00 Noi și­­evii noș­tri. 18.20 Pe portativul un­delor. melodia pre­ferată 19­00 Radioju nai. 19.15 Cîntece de masă și jocuri populare. 19­30 .Jazz-ul în comen­tariu­l sunet 20.00 O oră cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri Concertul . săptă* mînil­e 21.30 Scena 21.45 Refrene îndrăgite. ■A K A i >

Next