Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-03-31 / nr. 2785

-vT 1 -V V CRONICA MUZICALA „Festival Beethoven“ Prin valoarea lor, evenimentele deosebite declanșează întotdeauna un entuziasm de­bordant, care in perioada imediat următoa­re incepe să se transforme in gindire de a­­naliză retrospectivă. După ce fiorul entuziasmului unei săli pline imi fusese incetul cu incetul înlocuit de judecata estetică obiectivizată, mi-a venit în minte răscolirea unor involuntar pagini din biografia vieții muzicale botoșănene de pină acum. Și, vrînd-nevrind, am simțit da­toria de a răspunde unei întrebări pe care cu siguranță că și-au formulat-o mai mulți dintre numeroșii ascultători care au acope­rit locurile sălii, la ultimul concert simfonic al filarmonicii, „Festival Beethoven“. Dar iată întrebarea : care este ineditul, din punct de vedere valoric, adus de acest con­cert . Și acum... răspunsurile : Repertorial, concertul a însemnat primul festival Beetho­ven care a avut loc în viața muzicală boto­­șăneană. (Știut fiind că astfel de concerte nu au fost întotdeauna condiționate de săr­bătorirea sau comemorarea Titanului de la Bonn, cum e cazul acestui an). Interpretativ, concertul a confirmat boga­tul potențial artistic al colectivului nostru, aflat într-o continuă ascensiune valorică. Programul a alăturat trei lucrări de mare popularitate ale Titanului : Uvertura „Egmond“, „Concertul pentru vioară și orchestră" și „Sim-Unin ei U­n" (unfa fiînul nmit criifo­nis­t în« ■ «•»­­ — » ---- ---------- r...... registrari discografice și execuții publice în nenumărate interpretări de prestigiu. Totuși, în fiecare dintre aceste lucrări, ascultătorul a simțit ceva nou, ceva ce ține în ultimă instanță de personalitatea interpretului. După ce a depășit în mare măsură pro­blemele tehnicii pure, orchestra noastră își conturează din ce în ce mai precis un stil interpretativ propriu, imprimat desigur, de personalitatea distinsului ei dirijor, a compe­tentului muzician Radu Paladi. Preocuparea permanentă pentru redarea formelor muzi­cale, acestea fiind de fapt modul prin care muzica își exprimă ideile, conturarea precisă a temelor motrice, generatoare a marilor confruntări cit și sensibilizarea acestora printr-un limbaj subtil în exprimare sunt doar cîteva din ceea ce definește, la ora actuală, activitatea orchestrei noastre. Toate acestea capătă valoarea ineditului atunci cînd sînt răstălmăcite de propria viziune a dirijorului. Este adevărat că toate cele trei lucrări incluse in program au mai fost cîntate la noi, dar de data aceasta concepția inter­pretativă a devansat șablonizarea, a ocolit imitarea unor alte orchestre, a altor dirijori. Ascultînd și cunoscînd cu lux de amănunte al­­te interpretări dirijorale ale acestor lucrări, Radu Paladi a adunat ceea ce a găsit mai bun in toate, oferindu-ne o redare mai cap­tivantă, în care sufletul emoțional a rămas mereu sub tensiune. In „Egmond“, lupta eroului a devenit ast­fel mai dramatică iar triumful postum al cauzei sale a atins o forță mai amplă, mai majoră, obținut prin îngrijită nuanțare cît și prin tempoul imprimat. La fel și în Sim­fonia a V-a a cărei coloană vertebrală da­torată caracterului tipic de­ creație s-a sim­țit pe toată întinderea lucrării. Apârînd la diferite instrumente, motivul destinului — ca un „Mefisto“ în urmărire — a fost me­reu reliefat. „Finalul“ executat ceva mai repede față de alte interpretări a accentuat, poate tocmai prin aceasta, biruința omului asupra destinului, înalta notă de optimism a lucrării. Pătrunzînd în detalii, remarcăm omogenitatea suflătorilor „de lemn“ — flaut, oboi, clarinet și fagot — ca și acuratețea violinelor prime și a violoncelelor. In Concertul pentru vioară și orchestră, tînăra violonistă Mariana Sîrbu ne-a prile­juit și ea o noutate comparativ cu alte in­terpretări. Tonul ei a devenit mai confesiv, mai interiorizat, maturitatea simțindu-se în redarea fiecărei note. Bogata expresivitate a concertului s-a datorat poate și unei am­prente feminine în redare, ceea ce ne-a de­terminat să ne amintim de prezența și im­portanța „eternului feminin“ în artă. Pivind în ansamblu, concertul simfonic „Festival Beethoven“ a însemnat un eveni­ment artistic memorabil în peisajul cultural botoșănean prin care orchestra noastră își deschide cu fermitate o nouă etapă, un nou drum spre realizări de prestigiu. SILVESTRI AILENEI saez&zzfz întreprinderea minieră Ț­e­b­e­a cu sediul în Brad, județul Hunedoara angajează de urgență: - mineri - ajutori mineri - muncitori necalificați în subteran Salarizarea conform H.C.M. 91411968. Se asigură pentru nefamiliști cazare la dormitoare comune, iar pentru familiști, du­pă cel mult un trimestru, apartament în orașul Brad. MARȚI 31 MARTIE 1970 18.00 Deschiderea emisiu­nii. Universal șotron — Litera „G“. (enciclopedie pen­tru copii). 18.30 Actualitatea în e­­conomie. 18.55 Anunțuri — publi­citate. 19.00 Telejurnalul de sea­ră. 19.20 La volan — emisiu­ne pentru conducă­torii auto. 19.35 Atomul, necunoscută,această Materie și antima­­terie. 20.00 Reflector. 20.10 Moment folcloric cu Ioana Cristea și E­­mil Gavriș. 20.20 Primăvara României socialiste. Aspecte de la reci­talul prezentat la Ateneul Român. Versuri în lectura autorilor. 20.40 Film artistic. Am două mame și doi tați. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad. 22.35 Pliant lirico - dra­matic. 23.00 închiderea emisiu­nii. Oră de istorie in muzeul școlar din Ripiceni Fotografia : I. NEGREA » HHi CLOPOTUL ® PAGINA 3 SPORT . SPORT Fotbal în divizia C în etapa a XVIII-a numai victorii ale gazdelor REZULTATE : C.F.R. — Fulgerul 6 — 1 (3—0); Victoria Textila Buhuși — Minerul Comă­­nești 4 — 1 (2—1) ; Minobradul — Nicolina 2 — 1 (1—1); Ra­­răul — Foresta 3 — 1 (3—1) ; Minerul Gura Hu­morului 2 — 1 (0—0) ; Penici­lina — Petrolul 2 — 1 (2—0) ; Constructorul — Letea 2 — 1 (1-0). Toate echipele oaspete au unui în care au fost surclasate e­­înscris cîte un gol, cedînd în violent (Fulgerul, Minerul Co­schimb ambele puncte în întîl­­mănești, Foresta), sau la limi­tă (în celelalte meciuri). In cla­sament, dacă exceptăm ușoa­ra schimbare C.F.R. și Textila de poziții între Botoșani (ca­re n-a jucat în această etapă) în urma unui golaveraj superi­or al celei dintîi, nu s-a modi­ficat nimic din punct de vedere al ierarhiei. De observat cît de aproape se mențin una de alta nrimaio» nntrii ?ch­i­ar ne ri­scs­tanța a două puncte cîte des­part pe Nicolina de Victoria. Așadar, situația poate fi ori­­cînd alta și, lucru cert, pozițiile lor la sfîrșit de campionat vor fi mai ales influențate de rezul­tatul luptelor directe între ele, în care avantajate, fiind mai des gazde, par a fi Textila Bo­toșani și C.F.R. In concluzie, a­­preciem etapa a XVIII-a — din punct de vedere al rezultatelor — ca una a liniștii și statu­­quo-ului în clasament. CLASAMENTUL : Nicolina 17 9 5 3 36 — 16 23 1­. c. b. 17 10 2 6 39 — 17 22 Textila Botoșani 16 10 2­4 30 — 17 22 Victoria 17 9 3 5 43 — 19 21 Letea 17 8 2 7 27 — 17 18 Foresta 17 8 2 7 28 — 22 18 Petrolul 16 6 5 5 25 — 18 17 Minerul C. 17 7 3 7 21 — 29 17 Minobradul 16 7 3 6 15 — 23 17 Rarăul 17 6 3 8 26 — 36 15 Constructorul 17 5 4 8 20 — 29 14 Penicilina 17 6 2­9 16 — 41 14 Textila Buhusi 17 6 1 10 24 — 28 13 Fulgerul 17 5 1 11 22 — 50 11 Minerul G. Humorului 17 4 2 11 20 — 30 10 ras ȘAH Campionatul republican, etapa județeană Zilele acestea, în sala Voin­ța s-a dat startul în etapa ju­dețeană a campionatului națio­nal de șah, masculin individual. La întreceri participă 11 șahiști din județ : Diaconu, Perevoznic, Bocoș, Atodiresei, G. Visîleanu, Corduneanu, Barbărasă, Purice, Grigoriu, Cataranciuc și Baciu. Rezultatele din primele runde : Purice — Grigoriu 1 — 0 ; Dia­conu — Grigoriu 72 — 72 ; Ba­­ciu — Diaconu 0—1 ; Visîleanu — V2 — V2 : Bocoș, Pere­voznic, — Cataranciuc 1—0 ; Perevoznic — Barbărasă V2 — V2 :­ Corduneanu — Cataranciuc 1—0 ; Atodiresei — Visîleanu 0—1 . Anul acesta lupta se pare că va fi foarte strînsă. Prezența lui Perevoznic a ridicat interesul competiției. Vom reveni cu re­zultatele rundelor următoare. T. UDREA Duminică Schimb de experiență la Trușești La Trușești a fost organizat duminică un schimb de experiență, la care au participat directorii căminelor culturale din comunele Trușești, Gorbănești, Sulița, Lunca, Todireni, Hlipiceni, Răuseni, Călărași, Durnești, Ște­­fănești, Românești, Santa Mare, Albești, Dingeni, Mihalășeni, Dobîrceni și Hănești. Este prima acțiune de acest gen organizată de comitetul județean pentru cultură și artă în cei doi ani de cînd a luat ființă. Tema schimbului de experiență a fost „Activitatea culturală de masă in sprijinul realizării sarcinilor economice“. Cele trei activități practice prezentate în fața invita­ților au cuprins : 1) un calcul economic susținut de ing. Maria Popovici (Contribuția sectorului zootehnic la creșterea veniturilor în C.A.P.) ; 2) o consfătuire cu cititorii pe marginea cărții agrozootehnice, organizată de bibliotecara Adriana Popovici, la care au fost invitați ing. Petru Popovici, medicul veterinar Mihai Tintilă și alți specialiști ; 3) o masă rotundă pe tema pregătirii cam­paniei agricole de primăvară, la care au participat președinții celor trei cooperative agricole din comună, inginerii șefi și prima­rul comunei. Masa rotundă a fost organi­zată de Gheorghe Pascaru, redactor al ra­­dioficării locale­ în județ Partea a doua a schimbului de expe­riență a cuprins un referat, discuții și con­cluzii pe marginea temei discutate. Formați­ile artistice din comună au dat spectacole pentru invitații și cetățenii comunei. Co­operația de consum a prezentat o expoziție culinară și o expoziție cuprinzind lucrări ale secțiilor de prestări - servicii. Schimbul de ex­periență de la Trușești e un început al noii orientări în munca comitetului județean pen­tru cultură și artă, care intenționează să treacă de la activitatea de instruire și în­drumare teoretică la o activitate practică, de realizare a unor acțiuni model, menite să îmbogățească experiența metodică a di­rectorilor de cămine culturale. Zi plină la Manoleasa Brigada științifică a Liceului din Săveni s-a deplasat la Manoleasa. Profesorii Iosif Naghiu, Filaret Aprotosoaie, Virgil Chiorăscu au vorbit sătenilor despre „Descoperirile arheologice din N.E. Moldovei“, „Călătoriile navelor spațiale Apollo 11 și 12“ etc. Du­pă masă, sătenii au audiat simpozionul „Prestigiul României pe plan mondial“. Un program artistic dat de elevii școlii gene­rale Manoleasa a completat ziua de dumi­nică, bogată in acțiuni culturale. (Urmare din pagina u­­ tui centru s-a făcut din „ciuperi" de la alte unități, foarte multe sortimente sunt improprii pen­tru consum din cauza termene­lor de garanție depășite, dar salariații Inspecției sanitare de stat se pare că nu cunosc nici acest aspect. Sute de oameni grăbiți vin aici dimineața și așteaptă răb­dători să sosească mașinile, dar mașinile se întorc de pe strada Suvenilor, și șoferii ridi­că din umeri o neputință. (U­mili, consumatorii nu au în­drăznit nici măcar să comple­teze vreo fișă în caietul de su­gestii și reclamații). Totul, din Complexul II pricina unei porțiuni de circa 50 metri, unde ar fi necesare cîte­va tone de pietriș și, poate, un buldozer. Dar cine să dispună aceasta ? Fiindcă gospodarii o­rașului locuiesc prea departe de acest „pămint al pierzaniei" și nici măcar nu au de unde să știe ce se petrece aici , nici sub­alternii gospodarilor, ai direc­torilor și președinților nu cata­dicsesc să coboare la nivelul noroiului. (Cînd se întrunește o comisie — de verificare a rea­lității, ori de recepție, oricine mai știe în care scop gospodă­resc —, în cartier sosesc repede autoturismele dumnealor !). „Cu­rat murdară“ treabă, vorba unui sarcastic confrate de odinioară ! Dispuneți in consecință I (Urmate din pagina I) oameni care ne fac astfel de greutăți. 7. Considerăm util să luați a­­titudine critică împotriva aces­tora, chiar cu acest prilej... — iată, numesc în acest sens pe muncitoarea Aurica Pintilie, care a pus măsura greșită pe butelia pantalonilor, pe cjuto-11. Cite femei lucrează la fabrica de confecții ? — 1215. 12. Ce probleme specifice ri­dică munca acestora î — Pornind de la aspectul că vîrsta lor medie este de peste 30 de ani suntem­ nevoiți să acordăm foarte multe con­cedii de maternitate și de boa­lă pentru îngrijirea copiilor. A­ DISCIPLINA DE PRODUCȚIE Ifigaremn traliaareairafsiei Tati mai trw 1­ rul de maistru Constantin Pan­­cu, care a îndrumat superficial munca acesteia și pe a altora și pe controlorul interfazic Pe­tru Pancu. La împachetatul pantalonilor lucrează defectuos Gheorghe Crețeanu. 8. Sperăm că, citindu-și nu­mele in ziar, subliniate astfel acestora nu le va face mare cinste. Ba poate se vor arăta nemulțumiți... — Nemulțumirea poate fi din partea noastră și a conducerii întreprinderii, care din cauza acestor greșeli, înregistrăm un ritm de îndeplinire a planului fizic și chiar valoric, scăzut. 9. Dar apropo de nemulțu­miri ! Am primit în redacția noastră mai multe sesizări vi­­zînd o inechitabilă repartizare a premiilor la muncitorii dumnea­voastră. Ce ne puteți spune în legătură cu aceasta ? — Chiar zilele trecute au ce­rut audiență un număr de 25 tovarăși comitetului de partid, înfățișînd aceeași situație. In «ir»-«« warrfrrrtr­!or ncestri »»au reținut doar două cazuri auten­tice. Acestea se datorau negli­jenței serviciului de calculatori, care a și fost sancționat pe loc. In mod exemplar a fost sancționată calculatoarea Elena Babei, fiind trecută în produc­ție. 10. Pornind de la audiențe, dorim să vă întrebăm cum alt­fel se materializează legătura permanentă a comitetului de partid cu masa muncitorilor ? — In primul rînd prin mem­brii noștri de partid, prin or­ganizațiile de bază a acestora. Sunt însă acțiuni de amploare în care includem și comitetul sindical, organizația de tineret. Personal, zilnic la prima oră merg prin toate sectoarele de fabricație uneori însoțită și de conducerea întreprinderii. ceasta influențează considera­bil utilizarea fondului de timp. 13. Despre tineret aveți cu­vinte de laudă ? — Nu totdeauna și nu peste tot. El necesită o preocupare atentă din partea noastră în ce privește educația, dar mai ales calificarea și perfecționa­rea sa. 14. Cum se manifestă efortul unit al generațiilor în vederea îndeplinirii sarcinilor de produc­ție ? — Metodele sunt diverse. Pe tinerii care nu respectă cu stric­tețe bunul mers al fluxului teh­nologic îi așezăm de obicei a­­lături de muncitorii cu expe­riență. S-au făcut apoi dese schimburi de opinie pe tema calității produselor și am or­ganizat chiar un concurs cu titlul cine știe meserie cîștigă. O altă acțiune in această di­recție ar fi Olimpiada confec­­ționerului. 15. Aveți o conducere a în­treprinderii calificată, compe­tentă? — Fără îndoială. Dar în pri­mul rînd avem și o conducere tînără. însuși directorul nostru, dacă are o vechime de 10 ani în producție, în schimb vechi­mea ca director este de ao­a cinci luni. Consider că din par­tea conducerii întreprinderii ar fi bine să se urmărească mai atent îndeplinirea măsurilor sta­bilite, cu atît mai mult cu cît calitatea acestor măsuri este lăudabilă întotdeauna. 16. Dar conducerii politice a muncii din întreprindere aveți să-i reproșați ceva ? — N-am reușit întotdeauna să trasăm cele mai precise ja­loane referitoare la activitatea conducerii tehnice și în vederea îmbunătățirii stilului de lucru a acesteia. In loc de precizare După apariția în ziarul „Clopotul“ nr. 2781 de joi 26 martie a.c., a tabelelor prezentînd unitățile restanțiere in îndeplinirea planului de livrare la carne, la redacție și la comitetul județean de partid s-au primit din C.A.P. mai mul­te telefoane infirmînd corectitudinea cifrelor publicate. Da­tele ne-au fost puse la dispoziție de ing. Dumitru Tîrnovea­­nu, directorul fabricii de industrializare a cărnii Botoșani, sub semnătura proprie și a unui șef de serviciu, iar redacția a contat pe seriozitatea lor. Acum, ne felicităm că nu le am publicat integral, pentru că probabil cei nemulțumiți au fost și mai mulți. Intrucît și în alte ocazii ne-au fost contes­­i tate cifrele furnizate de industria cărnii, invităm conducerea Combinatului alimentar să pună la punct lucrurile. Deo­camdată nu putem conta pe alte cifre pentru a le da publi­­citații. MIERCURI 1 APRILIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin d­e știri 6.05 Matineu muzical 6.30 Emisiune pentru sate 6.40 Drag mi-e jocul românesc 7.00 Informații și muzică PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri 17.05 Estrada zilei 17.30 Actualitatea economică 17145 Muzică populară. 18.00 In universul științei 18.20 Pe portativul undelor, melo­dia preferată. 19.00 Radiojurnal 19.15 Romanțe 19.30 Săptămîna muzicală 20.05 Melody-club 21.00 Buletin de știri 21.05 Piese instrumentale 21.20 Canțonete 21.30 Cărți, scriitori, opinii 21.45 Valsuri și tangouri celebre. (Urmate din pagina I) pierderi cooperativei agricole. — Socot că rodnicia pămîn­­tului, ține de hărnicia și price­perea noastră — sublinia co­operatorul Anton Pietraru. A­­vem exemple bune la vecinii noștri din Tudora și Fîntînele. De pe aceleași terenuri și în condiții asemănătoare de climă, au obținut recolte mult mai bune decît noi. Și la Poiana cu 3—4 ani în urmă se culegeau pro­ducții duble față de 1969. Ce s-a întîmplat însă în anul tre­cut ? Destul de mulți coopera­tori au executat lucrări de mîntuială, sau n-au prășit de loc. Pe 68 ha cultivate cu po­rumb, 47,50 ha cu sfeclă de za­hăr și 5,50 ha cu cartofi, care n-au fost în zona inundată, nu s-a executat nici o prașilă. Am făcut un calcul din care rezul­tă că prin nerealizarea produc­țiilor planificate s-au pierdut 192 tone porumb, 2560 tone sfeclă de zahăr și 961 tone car­tofi, cantități, care, dacă ar fi fost valorificate, ar fi adus un venit de peste 1,5 milioane lei, ceea ce ar fi însemnat aproape 9 lei în plus la fiecare zi-mun­­că. Un alt fenomen care a „dij­ muit“ mult recoltele a fost ten­dința unor cooperatori de a-și însuși din tarlalele cooperativei agricole cantități de porumb și alte produse ce nu le aparțineau. Printre aceștia sunt Natalia Gh. Dascălu, Petru Apăvăloaie, An­ton Florescu, Constantin D. Mă­­răciuc, Eugenia Corduneanu etc. Iată că și in apărarea avutu­lui obștesc prezența membrilor consiliului de conducere nu a fost prea mult simțită. Nici rezultatele de producție și financiare obținute în ramu­ra creșterii animalelor nu fac cinste cooperatorilor din Poia­na. Deficiențele existente asigurarea furajelor, în organi­ca­zarea reproducției și a selecți­ei, calificarea și permanentiza­rea îngrijitorilor, au diminuat substanțial însușirile producti­ve ale vacilor cu lapte. In ulti­mii doi ani producția de lapte a scăzut cu circa 50 la sută, iar pierderile in zootehnie au spo­rit în mod nejustificat. In 1969, de exemplu, s-au obținut 880 t lapte de la fiecare vacă fura­jată (o nerealizare a planului cu 132 168 I lapte) față de 1490 I cît s-au planificat. Este evident de ce și planul veniturilor bă­nești din acest sector a fost în­deplinit abia în proporție de 50 la sută. Efectivele nu au fost realizate cu 124 bovine, din care 34 vaci și juninci, 232 oi și 174 porci.­­ Un număr mare de vaci sînt neproductive, unele au depășit vîrsta de 16 ani, iar din aces­tea 30 sunt tarate — încerca să dea explicație Ioan Irimia, eco­nomistul fermei. Furajele de ca­litate. asigură obținerea unei producții bune. Or, așa cum hrănim noi vacile cu coceni de porumb mucegăiți și înghețați, nu putem avea pretenție să crească producția de lapte. De această situație destul de complicată nu este străin nici tovarășul Irimia, care a fost brigadier zootehnist ani de zile. Cu mai multă insistență față de consiliul de conducere s-ar fi putut înlătura multe din neajunsurile existente. Foarte grav este și faptul că Alexan­­­­dru Icușcă, vicepreședinte, care­­ a fost plătit să se ocupe de a­­­­sigurarea bazei furajere, a oprit­­ pentru hrana animalelor coope­rativei agricole numai coceni de­­s predați calitativ, Iată de ce in­­­­ginera Aurica Murgoci, șefă de fermă, nu avea argumente să­­ ne convingă de ce se mulge zilnic numai cite 1,2 l lapte de la fiecare vacă furajată. Făcînd o privire generală a­­supra situației economice a a­­cestei cooperative agricole, tov. Alexandru Olteanu, director ad­­­­junct la Banca agricolă, filiala­­ Botoșani, aprecia că membrii­­ consiliului de conducere, spe­cialiștii, cei ce lucrează la con­tabilitate in această un t­te, niciodată nu și-au făcut un cal­cul economic asupra cheltuieli­lor de producție. Cu toate că s-au obținut recolte mici, s-au făcut cheltuieli cu nemiluita. In ultimii 5 ani creșterea efec­tivelor de vaci și juninci se ci­frează doar la... 9 capete. In schimb numai în 1969 au pierit 108 taurine și alte animale care crescute și valorificate puteau aduce cooperativei agricole un venit de 324 000 lei. Este nece­sar ca în viitor consiliul de con­ducere și specialiștii să se ocu­pe mai mult de sectorul zooteh­nic care asigură venituri bă­nești în tot cursul anului. In discuția purtată cu un an în urmă la masa rotundă orga­nizată, subliniam că direcția a­­gricolă și uniunea județeană a cooperativelor agricole nu au îndrumat consiliul de conducere pentru redresarea economică a cooperativei agricole din Poia­na. Considerăm că aceste orga­ne vor înțelege că este de da­toria lor de a scoate această unitate din rîndurile cooperati­velor agricole cu rezultate slabe. Cooperativa agricolă din Poia­na are toate condițiile să situe­ze la o cotă înaltă producțiile vegetale și animale. REVENIRE DUPĂ UN AN ;i

Next