Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-03-31 / nr. 2785
-vT 1 -V V CRONICA MUZICALA „Festival Beethoven“ Prin valoarea lor, evenimentele deosebite declanșează întotdeauna un entuziasm debordant, care in perioada imediat următoare incepe să se transforme in gindire de analiză retrospectivă. După ce fiorul entuziasmului unei săli pline imi fusese incetul cu incetul înlocuit de judecata estetică obiectivizată, mi-a venit în minte răscolirea unor involuntar pagini din biografia vieții muzicale botoșănene de pină acum. Și, vrînd-nevrind, am simțit datoria de a răspunde unei întrebări pe care cu siguranță că și-au formulat-o mai mulți dintre numeroșii ascultători care au acoperit locurile sălii, la ultimul concert simfonic al filarmonicii, „Festival Beethoven“. Dar iată întrebarea : care este ineditul, din punct de vedere valoric, adus de acest concert . Și acum... răspunsurile : Repertorial, concertul a însemnat primul festival Beethoven care a avut loc în viața muzicală botoșăneană. (Știut fiind că astfel de concerte nu au fost întotdeauna condiționate de sărbătorirea sau comemorarea Titanului de la Bonn, cum e cazul acestui an). Interpretativ, concertul a confirmat bogatul potențial artistic al colectivului nostru, aflat într-o continuă ascensiune valorică. Programul a alăturat trei lucrări de mare popularitate ale Titanului : Uvertura „Egmond“, „Concertul pentru vioară și orchestră" și „Sim-Unin ei Un" (unfa fiînul nmit criifonist în« ■ «•» — » ---- ---------- r...... registrari discografice și execuții publice în nenumărate interpretări de prestigiu. Totuși, în fiecare dintre aceste lucrări, ascultătorul a simțit ceva nou, ceva ce ține în ultimă instanță de personalitatea interpretului. După ce a depășit în mare măsură problemele tehnicii pure, orchestra noastră își conturează din ce în ce mai precis un stil interpretativ propriu, imprimat desigur, de personalitatea distinsului ei dirijor, a competentului muzician Radu Paladi. Preocuparea permanentă pentru redarea formelor muzicale, acestea fiind de fapt modul prin care muzica își exprimă ideile, conturarea precisă a temelor motrice, generatoare a marilor confruntări cit și sensibilizarea acestora printr-un limbaj subtil în exprimare sunt doar cîteva din ceea ce definește, la ora actuală, activitatea orchestrei noastre. Toate acestea capătă valoarea ineditului atunci cînd sînt răstălmăcite de propria viziune a dirijorului. Este adevărat că toate cele trei lucrări incluse in program au mai fost cîntate la noi, dar de data aceasta concepția interpretativă a devansat șablonizarea, a ocolit imitarea unor alte orchestre, a altor dirijori. Ascultînd și cunoscînd cu lux de amănunte alte interpretări dirijorale ale acestor lucrări, Radu Paladi a adunat ceea ce a găsit mai bun in toate, oferindu-ne o redare mai captivantă, în care sufletul emoțional a rămas mereu sub tensiune. In „Egmond“, lupta eroului a devenit astfel mai dramatică iar triumful postum al cauzei sale a atins o forță mai amplă, mai majoră, obținut prin îngrijită nuanțare cît și prin tempoul imprimat. La fel și în Simfonia a V-a a cărei coloană vertebrală datorată caracterului tipic de creație s-a simțit pe toată întinderea lucrării. Apârînd la diferite instrumente, motivul destinului — ca un „Mefisto“ în urmărire — a fost mereu reliefat. „Finalul“ executat ceva mai repede față de alte interpretări a accentuat, poate tocmai prin aceasta, biruința omului asupra destinului, înalta notă de optimism a lucrării. Pătrunzînd în detalii, remarcăm omogenitatea suflătorilor „de lemn“ — flaut, oboi, clarinet și fagot — ca și acuratețea violinelor prime și a violoncelelor. In Concertul pentru vioară și orchestră, tînăra violonistă Mariana Sîrbu ne-a prilejuit și ea o noutate comparativ cu alte interpretări. Tonul ei a devenit mai confesiv, mai interiorizat, maturitatea simțindu-se în redarea fiecărei note. Bogata expresivitate a concertului s-a datorat poate și unei amprente feminine în redare, ceea ce ne-a determinat să ne amintim de prezența și importanța „eternului feminin“ în artă. Pivind în ansamblu, concertul simfonic „Festival Beethoven“ a însemnat un eveniment artistic memorabil în peisajul cultural botoșănean prin care orchestra noastră își deschide cu fermitate o nouă etapă, un nou drum spre realizări de prestigiu. SILVESTRI AILENEI saez&zzfz întreprinderea minieră Țebea cu sediul în Brad, județul Hunedoara angajează de urgență: - mineri - ajutori mineri - muncitori necalificați în subteran Salarizarea conform H.C.M. 91411968. Se asigură pentru nefamiliști cazare la dormitoare comune, iar pentru familiști, după cel mult un trimestru, apartament în orașul Brad. MARȚI 31 MARTIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. Universal șotron — Litera „G“. (enciclopedie pentru copii). 18.30 Actualitatea în economie. 18.55 Anunțuri — publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.35 Atomul, necunoscută,această Materie și antimaterie. 20.00 Reflector. 20.10 Moment folcloric cu Ioana Cristea și Emil Gavriș. 20.20 Primăvara României socialiste. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român. Versuri în lectura autorilor. 20.40 Film artistic. Am două mame și doi tați. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad. 22.35 Pliant lirico - dramatic. 23.00 închiderea emisiunii. Oră de istorie in muzeul școlar din Ripiceni Fotografia : I. NEGREA » HHi CLOPOTUL ® PAGINA 3 SPORT . SPORT Fotbal în divizia C în etapa a XVIII-a numai victorii ale gazdelor REZULTATE : C.F.R. — Fulgerul 6 — 1 (3—0); Victoria Textila Buhuși — Minerul Comănești 4 — 1 (2—1) ; Minobradul — Nicolina 2 — 1 (1—1); Rarăul — Foresta 3 — 1 (3—1) ; Minerul Gura Humorului 2 — 1 (0—0) ; Penicilina — Petrolul 2 — 1 (2—0) ; Constructorul — Letea 2 — 1 (1-0). Toate echipele oaspete au unui în care au fost surclasate eînscris cîte un gol, cedînd în violent (Fulgerul, Minerul Coschimb ambele puncte în întîlmănești, Foresta), sau la limită (în celelalte meciuri). In clasament, dacă exceptăm ușoara schimbare C.F.R. și Textila de poziții între Botoșani (care n-a jucat în această etapă) în urma unui golaveraj superior al celei dintîi, nu s-a modificat nimic din punct de vedere al ierarhiei. De observat cît de aproape se mențin una de alta nrimaio» nntrii ?chiar ne riscstanța a două puncte cîte despart pe Nicolina de Victoria. Așadar, situația poate fi oricînd alta și, lucru cert, pozițiile lor la sfîrșit de campionat vor fi mai ales influențate de rezultatul luptelor directe între ele, în care avantajate, fiind mai des gazde, par a fi Textila Botoșani și C.F.R. In concluzie, apreciem etapa a XVIII-a — din punct de vedere al rezultatelor — ca una a liniștii și statuquo-ului în clasament. CLASAMENTUL : Nicolina 17 9 5 3 36 — 16 23 1. c. b. 17 10 2 6 39 — 17 22 Textila Botoșani 16 10 24 30 — 17 22 Victoria 17 9 3 5 43 — 19 21 Letea 17 8 2 7 27 — 17 18 Foresta 17 8 2 7 28 — 22 18 Petrolul 16 6 5 5 25 — 18 17 Minerul C. 17 7 3 7 21 — 29 17 Minobradul 16 7 3 6 15 — 23 17 Rarăul 17 6 3 8 26 — 36 15 Constructorul 17 5 4 8 20 — 29 14 Penicilina 17 6 29 16 — 41 14 Textila Buhusi 17 6 1 10 24 — 28 13 Fulgerul 17 5 1 11 22 — 50 11 Minerul G. Humorului 17 4 2 11 20 — 30 10 ras ȘAH Campionatul republican, etapa județeană Zilele acestea, în sala Voința s-a dat startul în etapa județeană a campionatului național de șah, masculin individual. La întreceri participă 11 șahiști din județ : Diaconu, Perevoznic, Bocoș, Atodiresei, G. Visîleanu, Corduneanu, Barbărasă, Purice, Grigoriu, Cataranciuc și Baciu. Rezultatele din primele runde : Purice — Grigoriu 1 — 0 ; Diaconu — Grigoriu 72 — 72 ; Baciu — Diaconu 0—1 ; Visîleanu — V2 — V2 : Bocoș, Perevoznic, — Cataranciuc 1—0 ; Perevoznic — Barbărasă V2 — V2 : Corduneanu — Cataranciuc 1—0 ; Atodiresei — Visîleanu 0—1 . Anul acesta lupta se pare că va fi foarte strînsă. Prezența lui Perevoznic a ridicat interesul competiției. Vom reveni cu rezultatele rundelor următoare. T. UDREA Duminică Schimb de experiență la Trușești La Trușești a fost organizat duminică un schimb de experiență, la care au participat directorii căminelor culturale din comunele Trușești, Gorbănești, Sulița, Lunca, Todireni, Hlipiceni, Răuseni, Călărași, Durnești, Ștefănești, Românești, Santa Mare, Albești, Dingeni, Mihalășeni, Dobîrceni și Hănești. Este prima acțiune de acest gen organizată de comitetul județean pentru cultură și artă în cei doi ani de cînd a luat ființă. Tema schimbului de experiență a fost „Activitatea culturală de masă in sprijinul realizării sarcinilor economice“. Cele trei activități practice prezentate în fața invitaților au cuprins : 1) un calcul economic susținut de ing. Maria Popovici (Contribuția sectorului zootehnic la creșterea veniturilor în C.A.P.) ; 2) o consfătuire cu cititorii pe marginea cărții agrozootehnice, organizată de bibliotecara Adriana Popovici, la care au fost invitați ing. Petru Popovici, medicul veterinar Mihai Tintilă și alți specialiști ; 3) o masă rotundă pe tema pregătirii campaniei agricole de primăvară, la care au participat președinții celor trei cooperative agricole din comună, inginerii șefi și primarul comunei. Masa rotundă a fost organizată de Gheorghe Pascaru, redactor al radioficării locale în județ Partea a doua a schimbului de experiență a cuprins un referat, discuții și concluzii pe marginea temei discutate. Formațiile artistice din comună au dat spectacole pentru invitații și cetățenii comunei. Cooperația de consum a prezentat o expoziție culinară și o expoziție cuprinzind lucrări ale secțiilor de prestări - servicii. Schimbul de experiență de la Trușești e un început al noii orientări în munca comitetului județean pentru cultură și artă, care intenționează să treacă de la activitatea de instruire și îndrumare teoretică la o activitate practică, de realizare a unor acțiuni model, menite să îmbogățească experiența metodică a directorilor de cămine culturale. Zi plină la Manoleasa Brigada științifică a Liceului din Săveni s-a deplasat la Manoleasa. Profesorii Iosif Naghiu, Filaret Aprotosoaie, Virgil Chiorăscu au vorbit sătenilor despre „Descoperirile arheologice din N.E. Moldovei“, „Călătoriile navelor spațiale Apollo 11 și 12“ etc. După masă, sătenii au audiat simpozionul „Prestigiul României pe plan mondial“. Un program artistic dat de elevii școlii generale Manoleasa a completat ziua de duminică, bogată in acțiuni culturale. (Urmare din pagina u tui centru s-a făcut din „ciuperi" de la alte unități, foarte multe sortimente sunt improprii pentru consum din cauza termenelor de garanție depășite, dar salariații Inspecției sanitare de stat se pare că nu cunosc nici acest aspect. Sute de oameni grăbiți vin aici dimineața și așteaptă răbdători să sosească mașinile, dar mașinile se întorc de pe strada Suvenilor, și șoferii ridică din umeri o neputință. (Umili, consumatorii nu au îndrăznit nici măcar să completeze vreo fișă în caietul de sugestii și reclamații). Totul, din Complexul II pricina unei porțiuni de circa 50 metri, unde ar fi necesare cîteva tone de pietriș și, poate, un buldozer. Dar cine să dispună aceasta ? Fiindcă gospodarii orașului locuiesc prea departe de acest „pămint al pierzaniei" și nici măcar nu au de unde să știe ce se petrece aici , nici subalternii gospodarilor, ai directorilor și președinților nu catadicsesc să coboare la nivelul noroiului. (Cînd se întrunește o comisie — de verificare a realității, ori de recepție, oricine mai știe în care scop gospodăresc —, în cartier sosesc repede autoturismele dumnealor !). „Curat murdară“ treabă, vorba unui sarcastic confrate de odinioară ! Dispuneți in consecință I (Urmate din pagina I) oameni care ne fac astfel de greutăți. 7. Considerăm util să luați atitudine critică împotriva acestora, chiar cu acest prilej... — iată, numesc în acest sens pe muncitoarea Aurica Pintilie, care a pus măsura greșită pe butelia pantalonilor, pe cjuto-11. Cite femei lucrează la fabrica de confecții ? — 1215. 12. Ce probleme specifice ridică munca acestora î — Pornind de la aspectul că vîrsta lor medie este de peste 30 de ani suntem nevoiți să acordăm foarte multe concedii de maternitate și de boală pentru îngrijirea copiilor. A DISCIPLINA DE PRODUCȚIE Ifigaremn traliaareairafsiei Tati mai trw 1 rul de maistru Constantin Pancu, care a îndrumat superficial munca acesteia și pe a altora și pe controlorul interfazic Petru Pancu. La împachetatul pantalonilor lucrează defectuos Gheorghe Crețeanu. 8. Sperăm că, citindu-și numele in ziar, subliniate astfel acestora nu le va face mare cinste. Ba poate se vor arăta nemulțumiți... — Nemulțumirea poate fi din partea noastră și a conducerii întreprinderii, care din cauza acestor greșeli, înregistrăm un ritm de îndeplinire a planului fizic și chiar valoric, scăzut. 9. Dar apropo de nemulțumiri ! Am primit în redacția noastră mai multe sesizări vizînd o inechitabilă repartizare a premiilor la muncitorii dumneavoastră. Ce ne puteți spune în legătură cu aceasta ? — Chiar zilele trecute au cerut audiență un număr de 25 tovarăși comitetului de partid, înfățișînd aceeași situație. In «ir»-«« warrfrrrtr!or ncestri »»au reținut doar două cazuri autentice. Acestea se datorau neglijenței serviciului de calculatori, care a și fost sancționat pe loc. In mod exemplar a fost sancționată calculatoarea Elena Babei, fiind trecută în producție. 10. Pornind de la audiențe, dorim să vă întrebăm cum altfel se materializează legătura permanentă a comitetului de partid cu masa muncitorilor ? — In primul rînd prin membrii noștri de partid, prin organizațiile de bază a acestora. Sunt însă acțiuni de amploare în care includem și comitetul sindical, organizația de tineret. Personal, zilnic la prima oră merg prin toate sectoarele de fabricație uneori însoțită și de conducerea întreprinderii. ceasta influențează considerabil utilizarea fondului de timp. 13. Despre tineret aveți cuvinte de laudă ? — Nu totdeauna și nu peste tot. El necesită o preocupare atentă din partea noastră în ce privește educația, dar mai ales calificarea și perfecționarea sa. 14. Cum se manifestă efortul unit al generațiilor în vederea îndeplinirii sarcinilor de producție ? — Metodele sunt diverse. Pe tinerii care nu respectă cu strictețe bunul mers al fluxului tehnologic îi așezăm de obicei alături de muncitorii cu experiență. S-au făcut apoi dese schimburi de opinie pe tema calității produselor și am organizat chiar un concurs cu titlul cine știe meserie cîștigă. O altă acțiune in această direcție ar fi Olimpiada confecționerului. 15. Aveți o conducere a întreprinderii calificată, competentă? — Fără îndoială. Dar în primul rînd avem și o conducere tînără. însuși directorul nostru, dacă are o vechime de 10 ani în producție, în schimb vechimea ca director este de aoa cinci luni. Consider că din partea conducerii întreprinderii ar fi bine să se urmărească mai atent îndeplinirea măsurilor stabilite, cu atît mai mult cu cît calitatea acestor măsuri este lăudabilă întotdeauna. 16. Dar conducerii politice a muncii din întreprindere aveți să-i reproșați ceva ? — N-am reușit întotdeauna să trasăm cele mai precise jaloane referitoare la activitatea conducerii tehnice și în vederea îmbunătățirii stilului de lucru a acesteia. In loc de precizare După apariția în ziarul „Clopotul“ nr. 2781 de joi 26 martie a.c., a tabelelor prezentînd unitățile restanțiere in îndeplinirea planului de livrare la carne, la redacție și la comitetul județean de partid s-au primit din C.A.P. mai multe telefoane infirmînd corectitudinea cifrelor publicate. Datele ne-au fost puse la dispoziție de ing. Dumitru Tîrnoveanu, directorul fabricii de industrializare a cărnii Botoșani, sub semnătura proprie și a unui șef de serviciu, iar redacția a contat pe seriozitatea lor. Acum, ne felicităm că nu le am publicat integral, pentru că probabil cei nemulțumiți au fost și mai mulți. Intrucît și în alte ocazii ne-au fost contesi tate cifrele furnizate de industria cărnii, invităm conducerea Combinatului alimentar să pună la punct lucrurile. Deocamdată nu putem conta pe alte cifre pentru a le da publicitații. MIERCURI 1 APRILIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri 6.05 Matineu muzical 6.30 Emisiune pentru sate 6.40 Drag mi-e jocul românesc 7.00 Informații și muzică PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri 17.05 Estrada zilei 17.30 Actualitatea economică 17145 Muzică populară. 18.00 In universul științei 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojurnal 19.15 Romanțe 19.30 Săptămîna muzicală 20.05 Melody-club 21.00 Buletin de știri 21.05 Piese instrumentale 21.20 Canțonete 21.30 Cărți, scriitori, opinii 21.45 Valsuri și tangouri celebre. (Urmate din pagina I) pierderi cooperativei agricole. — Socot că rodnicia pămîntului, ține de hărnicia și priceperea noastră — sublinia cooperatorul Anton Pietraru. Avem exemple bune la vecinii noștri din Tudora și Fîntînele. De pe aceleași terenuri și în condiții asemănătoare de climă, au obținut recolte mult mai bune decît noi. Și la Poiana cu 3—4 ani în urmă se culegeau producții duble față de 1969. Ce s-a întîmplat însă în anul trecut ? Destul de mulți cooperatori au executat lucrări de mîntuială, sau n-au prășit de loc. Pe 68 ha cultivate cu porumb, 47,50 ha cu sfeclă de zahăr și 5,50 ha cu cartofi, care n-au fost în zona inundată, nu s-a executat nici o prașilă. Am făcut un calcul din care rezultă că prin nerealizarea producțiilor planificate s-au pierdut 192 tone porumb, 2560 tone sfeclă de zahăr și 961 tone cartofi, cantități, care, dacă ar fi fost valorificate, ar fi adus un venit de peste 1,5 milioane lei, ceea ce ar fi însemnat aproape 9 lei în plus la fiecare zi-muncă. Un alt fenomen care a „dij muit“ mult recoltele a fost tendința unor cooperatori de a-și însuși din tarlalele cooperativei agricole cantități de porumb și alte produse ce nu le aparțineau. Printre aceștia sunt Natalia Gh. Dascălu, Petru Apăvăloaie, Anton Florescu, Constantin D. Mărăciuc, Eugenia Corduneanu etc. Iată că și in apărarea avutului obștesc prezența membrilor consiliului de conducere nu a fost prea mult simțită. Nici rezultatele de producție și financiare obținute în ramura creșterii animalelor nu fac cinste cooperatorilor din Poiana. Deficiențele existente asigurarea furajelor, în organicazarea reproducției și a selecției, calificarea și permanentizarea îngrijitorilor, au diminuat substanțial însușirile productive ale vacilor cu lapte. In ultimii doi ani producția de lapte a scăzut cu circa 50 la sută, iar pierderile in zootehnie au sporit în mod nejustificat. In 1969, de exemplu, s-au obținut 880 t lapte de la fiecare vacă furajată (o nerealizare a planului cu 132 168 I lapte) față de 1490 I cît s-au planificat. Este evident de ce și planul veniturilor bănești din acest sector a fost îndeplinit abia în proporție de 50 la sută. Efectivele nu au fost realizate cu 124 bovine, din care 34 vaci și juninci, 232 oi și 174 porci. Un număr mare de vaci sînt neproductive, unele au depășit vîrsta de 16 ani, iar din acestea 30 sunt tarate — încerca să dea explicație Ioan Irimia, economistul fermei. Furajele de calitate. asigură obținerea unei producții bune. Or, așa cum hrănim noi vacile cu coceni de porumb mucegăiți și înghețați, nu putem avea pretenție să crească producția de lapte. De această situație destul de complicată nu este străin nici tovarășul Irimia, care a fost brigadier zootehnist ani de zile. Cu mai multă insistență față de consiliul de conducere s-ar fi putut înlătura multe din neajunsurile existente. Foarte grav este și faptul că Alexandru Icușcă, vicepreședinte, care a fost plătit să se ocupe de asigurarea bazei furajere, a oprit pentru hrana animalelor cooperativei agricole numai coceni des predați calitativ, Iată de ce inginera Aurica Murgoci, șefă de fermă, nu avea argumente să ne convingă de ce se mulge zilnic numai cite 1,2 l lapte de la fiecare vacă furajată. Făcînd o privire generală asupra situației economice a acestei cooperative agricole, tov. Alexandru Olteanu, director adjunct la Banca agricolă, filiala Botoșani, aprecia că membrii consiliului de conducere, specialiștii, cei ce lucrează la contabilitate in această un tte, niciodată nu și-au făcut un calcul economic asupra cheltuielilor de producție. Cu toate că s-au obținut recolte mici, s-au făcut cheltuieli cu nemiluita. In ultimii 5 ani creșterea efectivelor de vaci și juninci se cifrează doar la... 9 capete. In schimb numai în 1969 au pierit 108 taurine și alte animale care crescute și valorificate puteau aduce cooperativei agricole un venit de 324 000 lei. Este necesar ca în viitor consiliul de conducere și specialiștii să se ocupe mai mult de sectorul zootehnic care asigură venituri bănești în tot cursul anului. In discuția purtată cu un an în urmă la masa rotundă organizată, subliniam că direcția agricolă și uniunea județeană a cooperativelor agricole nu au îndrumat consiliul de conducere pentru redresarea economică a cooperativei agricole din Poiana. Considerăm că aceste organe vor înțelege că este de datoria lor de a scoate această unitate din rîndurile cooperativelor agricole cu rezultate slabe. Cooperativa agricolă din Poiana are toate condițiile să situeze la o cotă înaltă producțiile vegetale și animale. REVENIRE DUPĂ UN AN ;i