Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-04-01 / nr. 2786

Anul XXVI nr. 2786 miercuri 1 aprilie ”1970 4 pagini 30 bani In­­cipalul sistem de aprovizionare a cooperativelor de consum PREA MULȚI INTERMEDIARI Aprovizionarea magazinelor sătești cu pro­duse de strictă necesitate, in funcție de spe­cificul locului și de sezon, constituie o cerin­ță de prim ordin pentru conducerile coope­rativelor de consum și a Uniunii județene care le tutelează. In dorința de a afla dacă VASILE PĂLIMARU, președin­tele U.J.C.C. : „Anul trecut, prin rețeaua comerțului cooperatist, s-au desfăcut mărfuri în valoare de 548 milioane lei, ceea ce, în cifre relative, reprezintă peste 50 la sută din fondul de marfă a­­ferent județului nostru. Vehicu­larea unui asemenea volum de mărfuri impune efort, capacita­te, inițiativă. Pînă anul trecut unele din cooperativele noastre de consum și-au încheiat bilan­țul cu pierderi. Analizînd cauze­le care au condus la o aseme­nea situație, comitetul executiv al uniunii a stabilit o serie de măsuri dintre care, ca principală, aș remarca-o pe cea privitoare la reorganizarea cooperației să­tești. Față de 59 cooperative de consum, cîte erau în trecut, nu­mărul lor s-a restrîns, în pre­zent, la 40. Aceasta va duce la o aprovizionare mai bună a u­­nităților, reducerea fondului de salarii, a cheltuielilor de circu­lație, și, în final, la creșterea be­neficiului anual cu circa 850 mii lei. De asemenea, s-a impus și optimizarea aprovizionării coope­rativelor de consum, prin întoc­mirea unui grafic, în funcție de distanța față de cel mai apro­piat depozit al nostru“. PETRU TANASE, director FILCOOP Dorohoi : „Dar nu nu­mai atît. Acolo unde unitățile cu amănuntul s-au dezvoltat, unde cerințele au crescut, am recurs la aprovizionarea directă, fără a mai trece marfa prin ma­gazii intermediare. Se reduc ast­­fel, foarte mult cheltuielile de circulație. In măsura în care pu­tem obține fond de marfă de la industrie, noi căutăm să-l pu­nem la îndemîna populației în cel mai scurt timp“. IOAN AGRIGOROAIE, vice- ÎN JURUL „MESEI ROTUNDE“ președinte al U.J.C.C. : „Și pen­tru că vem­ vorba de fond de marfă, aș dori să ridic o proble­mă. Consider că volumul mare de mărfuri, aferent cooperației, care trece prin intermediarul I.C.R.T.I., pe lingă faptul că im­plică un plus de cheltuială, este și o frînă în activitatea ICOM­­COOP Botoșani. Dispunem în condițiile actuale de o bază materială solidă, care ne permi­te să contractăm singuri fondul de marfă direct cu furnizorii, e­­liminîndu-se, în acest fel, veriga intermediară. In loc să crească viteza de circulație, în condițiile actuale ea se diminuează : se face o recepție la I.C.R.T.I., o alta facem noi și în final, dese­ori, apelăm și la arbitraj. Or­­in relațiile directe cu furnizorii s-ar putea îmbunătăți foarte mult a­­provizionarea. Avem încheiat un contract cu I.C.R.T.I., cu fondul de marfă ce trebuie să ni se re­partizeze. Deseori se întîmplă insă ca o serie de mărfuri de strictă necesitate să lipsească din bază. Dacă ne adresăm fur­nizorilor ni se răspunde că nu au nimic comun cu noi și să ne a­­dresăm I.C.R.T.I. Dar aceasta din urmă nu este operativă în in­tervențiile cu furnizorii. Se întîm­plă și situații de altă natură cînd mărfurile repartizate nouă intră în posesia altora. Un caz­­ tre­buia să primim cu cîtva timp in urmă, un lot de marfă (prosoa­pe) de la I.I.B. București. Văzînd că lotul nu mai sosește, ne-am adresat furnizorului care ne-a comunicat că marfa respectivă a fost livrată. Intre timp, I.C.R.T.I. primește marfa și o livrează al­tor beneficiari. Din păcate, ase­menea cazuri sunt frecvente*. RED. : Ce s-a făcut pentru e-FL. REPCA (Continuare In pagina a III-a) sistemul de aprovizionare practicat corespun­de cerințelor actuale, am organizat o discuție pe această temă cu diverși factori ches­,răs­pundere. Redăm citeva din opiniile exprimate cu acest prilej. SATUL Azi­­albești O primă imagine de ansamblu, fixată pe retină la In­­trarea în sat, prezintă toate elementele care produc atmos­fera tonică a declanșării unei succesiuni de campanii agri­cole, cu începutul în aceste zile de primăvară. Numele sa­tului se asociază curent cu calitatea de centru agricol prin excelență. In trei puternice unități de profil, I.A.S., I.M.A. și C.A.P., febra de sezon s-a instalat în programul zilnic al oa­menilor, lărgindu-i limitele pînă la durata zilei - lumină pen­tru că in agricultură, este știut, nu se poate lucra cu ore fixe. Tovarășa Nuțica Silveanu, inginer șef la C.A.P., ne de­monstrează că de fapt nici iarna nu a fost o pauză. Anul acesta, mai ales, solicitările sunt sporite datorită acțiunilor întreprinse pentru trecerea la noua formă de organizare și retribuire a muncii. începutul campaniei implică deci o răs­pundere sporită pentru cadrele de conducere și specialiști, pentru ca efectele cointeresării să se facă simțite prin pre­zentarea cooperatorilor la muncă, prin calitatea lucrărilor e­­fectuate și sporirea producției. Persistă insă mai vechi slăbiciuni organizatorice. Pe 24 martie mai erau încă de distribuit strujeni de anul trecut pentru zile de­ muncă, teren, atelaje și forță de muncă prinse cu treburi ce trebuiau încheiate de mult. Insuficientă este și popularizarea noilor forme de retribuire a muncii, iar în a­­plicarea lor intilnim cazuri de inconsecvență , un ordin de lucru semnat de brigadierul C. Primac are următorul conți­nut : „Tov. cond. de atelaj Ciubotaru loan să are în gră­dini la membrii cooperatori pe ziua de 24 III". In acest caz rezultă că normarea se va face pe baza declarației căruța­șului : am fost la cutare și am lucrat atîta, modalitate care dacă se folosește și în alte cazuri, nu duce la o evidență clară operativă, făcînd posibilă și realizarea preacunoscu­­t.i., ciubuc,r. IOAN B­ șoe (Continuare In pagina a IlI-a) Căminul cultural din Albești Fotografia: I. HELICI BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMIN­ES­CU" IAȘI Prognoza . In zilele de 2, 3 și 4 aprilie a. c. vremea se încălzite treptat Cerul va fi temporar buros. Vor cădea ploi iso­late. Viatul va sufle potrivit din sud. Temperaturile mini­me ale aerului vor fi cuprin­se intre plus 4 și plus 8 grade, iar cele maxime Intre plus 8 și plus 12 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 5.57 și va apune la ora 18.43. PROLETARI DIN TOATE TARILE, 'UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN In secția strungărie a uzinei de reparații din Botoșani Fotografia : I. NEGREA SERVICII IN MEDIUL RURAL In cursul primului trimestru din acest an au fost inaugura­te 17 noi unități de servicii ale cooperației de consum, in me­diul rural. Croitorii, tapițerii, secții de închiriat veselă și de împletituri din nuiele, vor răs­punde solicitărilor formulate de locuitorii satelor și comunelor din județ. TELECOMUNICAȚII Sectorul municipal de rețele telecomunicații a realizat, de la începutul anului și pînă in prezent, în afara lucrărilor de întreținere, 51 instalații de noi posturi telefonice și 4 lucrări F. A., extensii circuite telefoni­ce. in efectuarea lucrărilor au obținut bune rezultate echipele de jond­ori cable conduse de Alecu Amarandei și Jan Che­la­rescu și echipele de telefonie, conduse de Dumitru Flămîn­­zeanu, Emil Fantu și Petru Froscu. CARAVANA MUZEISTICA Muzeul Botoșani a întreprins o nouă acțiune menită să pre­zinte locuitorilor din județ rea­lizările sale — caravana cu­ AGENDA zeistică, ce se va deplasa în toate localitățile unde au fost efectuate săpături arheologice. Cu acest prilej, sunt concluzii asupra istoricului expuse lo­calităților respective, iar obiec­­tele cuprinse intr-o expoziție itinerantă de arheologie sunt folosite ca argumente concre­te in­ acest sens. Primul popas al caravanei a fost la Stlncești, localitate renumită prin mate­rialele arheologice furnizate muzeului botoșănean. 4 Redacția ți administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică ți culturală — 12487 Secțiile viața de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații ți scrisori - 11217 Administrația - 12372 Obiective comerciale La Darabani, a înce­put construcția unui mo­dern complex comercial a cărei valoare depășeș­te 700.000 lei, care va reuni, la darea lui In fo­losință, 11 secții de pres­tări de servicii, cum ar fi cele de­­ croitorie, fri­zerie, foto, cizmărie, ti­­nichigerie, tapiserie, re­parații de obiecte de uz casnic etc. De asemenea la Ionășeni — Trușești a început construcția unui magazin mixt cu iar pentru trim­­ii bufet, este prevăzută atacarea încă două mari obiecti­­­­e, respectiv magazinele universale cu bufet ce vor fi construite la Ște­­fănești și Vorona. In urmă cu un an — printre primele unități din economie — combinatul nostru alimentar a trecut la experimentarea nou­lui sistem de salarizare. Fără a pretinde că după un an de zile putem trage niște conclu­zii definitive, aș dori să subli­niez doar că actualul sistem de salarizare, in care sporește volumul salariului tarifar de încadrare ca element prepon­derent în cîștigul total, stimu­lează interesul tuturor lucrăto­rilor, pentru obținerea de re­zultate mai bune în producție, pentru ridicarea continuă a ni­velului lor de calificare Diferențierea salariilor tari­fare ale muncitorilor în acord, din aceeași categorie, prin in­troducerea in cadrul fiecărei categorii a unui număr de trepte de salarii tarifare, intro­ducerea unui număr de grada­ții pentru toate funcțiile pînă la șef de serviciu inclusiv la personalul tehnico - adminis­trativ, diferențierea salariilor in raport cu vechimea neîntrerup­tă în aceeași unitate, acorda­rea de premii potrivit H.C.M. nr. 151/18 II 1970, au drept scop întărirea cointeresării materiale a tuturor categoriilor de mun­citori, ingineri, tehnicieni, eco­nomiști etc. în creșterea pro­ducției, a productivității muncii și a eficienței economice a în­treprinderilor. Urmărind gradul de stabili­tate a cadrelor din fabricile noastre observăm că de la a­­plicarea noului sistem de sa­larizare, s-au obținut rezul­tate remarcabile din acest punct de vedere, determinat tocmai de diferențierea salariu­lui în raport cu vechimea ne­întreruptă in aceeași unitate. La fabrica de zahăr din Buce­­cea, de exemplu, fluctuația de personal, care în 1967 repre­zenta 2,7 la sută din numărul mediu scriptic total anual, în 1968 — 2,5 la sută, a scăzut în anul de aplicare a noului sistem de salarizare și majora­re a salariilor la numai 1,06 la sută. Trecerea pe făgașul stabili­tății cadrelor este deci neîndo­ielnic, consecința stimulării pe care o oferă noul sistem de salarizare. Este edificator un exemplu : un muncitor electri­cian de categoria a IV-a, o vechime neîntreruptă de cu 10 ani în aceeași întreprindere primea, înainte vreme ace­lași salariu ca un muncitor cu o vechime în muncă de numai 1—2 ani ; un lăcătuș din fosta categorie a Vlll-a cu un sala­riu orar de 6,45 lei, cu o vechi­me de peste 10 ani, avea de asemenea aceeași remunerație. După aplicarea salarizării îm­bunătățite, electricianul cu ve­chimea de 10 ani primește cu 41 lei mai mult ca primul iar lăcătușul din categoria a Vlll-a, trecut la categoria Vl-a, cu sa­lar ozar de 7,38 lei va primi cu 151 lei mai mult decât un mun­citor din aceeași categorie cu vechimea pînă la 5 ani. Sporul de salar pentru ve­chime neîntreruptă se acordă pe 4 tranșe în cote de 3, 5,7, 10 la sută din salariul tarifar astfel : — între 5—10 ani 3 la sută — între 10—15 ani 5 la sută — între 15—20 ani 7 la sută — peste 20 ani 10 la sută Sistemul îmbunătățit de sala­rizare, privit din unghiul sporu­lui de vechime, stimulează ex­periența acumulată în cursul anilor de muncă în aceeași u­­nitate, duce la obținerea unei productivități a muncii mai ridi­cate ca urmare a perfecționă­rii și a îndemînării căpătată în munca respectivă. Totodată el determină pe oameni să res­pecte disciplina în producție, disciplină condiționată și de faptul că angajatul care în cursul unei luni are una sau mai multe absențe nemotivate pierde sporul de vechime in luna respectivă. Sporul de vechime reprezin­tă o creștere substanțială în de în ve­salariul total. La fabrica zahăr Bucecea beneficiază prezent de sporul pentru chirie neîntreruptă în muncă peste 60 la sută din totalul sa­lariaților, în cote variind între 3—10 la sută raportate asupra salariului tarifar, spor de care vor beneficia atît timp cit vor lucra în aceeași unitate sau vor trece în alte unități în ca­drul aceluiași sector de activi­tate în condițiile în care nu se întrerupe vechimea în muncă. Creșterea cointeresării între­gului personal oferită de noul sistem de salarizare prin ele­mentele sale componente se reflectă și în rezultatele pe ca­re le-a obținut această între­prindere în anul 1969, cînd va­loarea producției marfă a de­­pășit-o pe cea din 1968 cu peste 2 milioane lei, producti- MIRCEA POPLAVSCHI șeful serviciului financiar la Combinatul industriei alimen­tare Botoșani (Continuare in pagina a lll-a) Noul sistem de salarizare-instrument important în promovarea principiilor etice ale socialismului SPORUL DE VECHIME - APRECIERE ȘI RECOMPENSĂ PENTRU CONTINUITA­TE IN MUNCĂ Bipiggul Lazăr Cohn. In timpul citirii microscopice a unor lame, in laboratorul Spitalului nr. 3 din Botoșani 4 țmijt! Ittl Idllin­ Hfr HU ! MNIHI lîl! dl­ l IUI l!!! M­­­IMI U!! Ilii till IUI Ilii 11­ 1 fill IUI I VASILE MUSTAȚĂ, preșe­­dintele cooperativei agricole din Hlipiceni. — Nu știu cui trebuie să ne mai adresăm. Am cerut consiliului popular comunal să intervină la organele ju­dețene ca să se termine po­dul de peste Jijia ce a fost distrus în urma inundațiilor de anul trecut. Ca să mer­gem în satul Victoria trebuie să trecem mai i­uci prin co­muna Răuseni și să încon­jurăm 16 km. Vă închipuiți ce greu ne vine să transpor­tăm furajele pentru animale. Și apoi, peste citeva zile vor incepe lucrările agricole de primăvară. Și iar trambarare cu tractoarele, cu mașinile a­­gricole, transportul seminței etc... Pentru a afla modul de re­zolvare a unei cerințe în­dreptățite a tuturor cetățeni­lor din comuna Hlipiceni, ne-am adresat organelor ce răspund de construcția aces­tui pod. Și iată răspunsu­rile I TEODOR IPATOV, tarul consiliului popular secret al comunei Hlipiceni.­­ La ora actuală lipsește o parte din lemnul pentru pi­loții principali ai podului și nu se poate înainta cu lu­crările. E drept că de două săptâmîni se lucrează la fa­sonatul lemnului, dar destul de incet. Noi putem asigura forță de muncă oricât de ma­re ar fi nevoia. Dar nu răs­pundem de această lucrare. Ea aparține Direcției județe­ne de drumuri și poduri. Ing. FLORIN NIMIGEAN, directorul Direcției județene de drumuri și poduri. — Cunosc situația podului de la Hlipiceni. Toată repar­tiția de lemn pe care noi am avut-o pentru intregul ju­deț am repartizat-o la a­­ceastă construcție. In prezent ne străduim să mai procurăm inca 12 m.c. bușteni absolut necesari pentru piloții princi­pali. Ideea consiliului popular comunal de a ne ajuta cu forță de muncă este bună. Noi vom calificată impul­siona lucrările pentru ca a­­cest pod să fie terminat la 20 iunie, cu 10 zile înainte de termenul planificat. Centenarul nașterii V.I. LENIN lui In aceste zile, în întreg județul, continuă să se desfășoare nume­roase manifestări consacrate îm­plinirii a 100 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin. La Boto­șani, în organizarea comitetului municipal de partid a avut loc o adunare la care, tovarășul Con­stantin Iurea, prim secretar al co­mitetului municipal de partid, a prezentat expunerea „Leninismul, uriașă forță transformatoare a so­cietății”. Expunerea a fost urma­tă de un spectacol cu fragmente din piesa „Orologiul Kremlinului“ de Pogodin și recitări de versuri închinate lui Lenin, la care și-au dat concursul actori ai teatrului botoșănean. La casa de cultură din Darabani s-a ținut expunerea „Vladimir Ilici Lenin, mare perso­nalitate"", iar in fața muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la I.A.S. Leorda au vorbit profesorii Stelian Cîrstean și Lucian Ralea. La căminul cultural din Ștefănești a avut loc o seară literară intitula­tă „Lenin — omul“ și s-a organi­zat o expoziție care cuprinde ima­gini din viața și activitatea lui Lenin. Simpozioane, expuneri, concursuri pe tema personalității lui Lenin au avut loc și la Institu­tul pedagogic de 2 ani din Boto­șani, la Școala generală din Șoldă­­nești, în unitățile de pionieri din municipiul Botoșani. In pagina a II-a, publicăm astăzi articolul : „CONCEPTUL LENINIST DES­PRE RAPORTUL GENERAL­­PARTICULAR IN REVOLUȚIA SI CONSTRUCȚIA SOCIALISTĂ”. ’ t « S

Next