Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-05-23 / nr. 2829
> > \ / 4 ■H Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați .Urmare din pagina I a duse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, raboteazâ piese grele de metal. Se asamblează părți din producsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcînd parte dintr-un lot de 72, sînt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încărcare a compresoarelor și excavatoarelor are loc un schimb de păreri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sînt în curs de execuție, urmind ca în curînd el să intre în producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele acestei întreprinderi excavatoare, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție au o mare importanță acum, în eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, construcțiilor din localități, întreaprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și in toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegînd momentele grele prin care trece țara, își înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează felicitări conducătorilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobândite și totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, în vederea depășirii cit mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km. și înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie scînduri, cară pămînt și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem în priviri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tîrnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cît poți cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd, parcă, în abisuri, căi ferate sparte și tîrîte de Viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna - Vădeni, zace cufundată în mocirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavind loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, în fața forțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Țiglina. In prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim - secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare , cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați - Tecuci a fost redată traficului încercuit de puhoaie, orașul rezistă eroic, spărgind breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „P.C.R. Ceaușescu“, au ieșit în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sunt femei, elevi și pionieri. Este și firesc : bărbații se află la muncă, ln întreprinderi sau pe digul de peste 8 km. lungime care se ridică în partea de est a orașului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunțate in zilele următoare. Portul Galați. Pe punți ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat in plină construcție, in dreptul șantierului naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12.500 tone aflat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone aflate în proiect. Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele laminorului de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1.000 de studenți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. in afară de ofranda in munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape salariații Combinatului siderurgic Galați contribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum și cu importante cantități de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante cantități de cereale, numeroase animale precum și însemnate sume de bani silit date în contul slistraților de către unitățile de stat și cooperatiste din agricultură, de către familiile țărănești. Sunt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamități, precum și pentru lichidarea efectelor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și a Ialomiței, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agricole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cît și ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale unităților de stat și cooperatiste, livezi și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmmpii mănoase sînt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra inserării, dînd dimensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au produs în însăși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit in jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmind neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român cîrmaciul încercat al României socialiste. ★ Ca și în celelalte județe afectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu ceilalți conducători de partid și și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic imbold de munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preîntîmpinarea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare in lupta cu stihiile naturii și de manifestare a solidarității socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU SITUAȚIA HIDROLOGICA Datele primite de Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, în estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va traversa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor interioare a continuat să scadă în bazinele hidrografice din Transilvania și nordul Moldovei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridicate și chiar să crească pe Prut, în județele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre în Deltă. Pe Prut, viitura se afla ieri în zona Drînceniului, unde atinsese o cotă de 688 cm., cu aproape 1 metru peste cota de inundații. Apele au crescut în aval, în zona Fălciu, depășind cu 40 cm. cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm, la 26-28 mai, zonă în care se menține pericolul depășirii digurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidrometrice de la Rădăuți și Ștefănești au înregistrat o nouă creștere a apelor Prutului, însă de o intensitate mai mică decît cea precedentă - circa 33 cm. sub cota de inundații. Nivelul acestei unde va scădea în aval și nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundații. Pe Mureș, nivelul apei a continuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundații - la Săvîrșin cu 140 cm., Radna cu 140 cm. și Arad cu 80 cm. La Alba - lulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de inundații. - Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre în amonte, apele sunt în continuare peste cotele de inundație la Feldioara cu 70 cm., Hoghiz cu 30 cm. și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș Olt, Slatina și Rm. Vîlcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de inundații. Siretul a continuat să scadă, apele depășind cota de inundație în bazinul inferior la Lungoci cu 160 cm. și la Șendriceni (57 km. de la Dunăre) cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sunt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sectorul Baziaș - Cernavodă și sunt relativ staționare în Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării va atinge culminația la Baziaș la 27 mai. De menționat că, în zona Dunării inferioare, vîntul se va intensifica ajungînd la 10-15m/sec., ceea ce va favoriza erodarea digurilor prin valuri. ★ Cotele apelor Dunării au continuat să crească și în cursul zilei de vineri în Deltă. In calea apelor amenințătoare se ridică, într-un uriaș efort, noi energii omenești. Digul suplimentar înălțat pe faleza portului Tulcea a oprit năvala apelor pe străzile orașului. Locuitorii și alături de ei ostașii consolidează digul, prelungindu-l pe alte sute de metri spre zona industrială și uzina de apă, în jurul gurilor de canalizare din apropierea falezei se construiesc ziduri supraînălțate din beton și ciment, pentru a împiedica pătrunderea apei în oraș pe această cale. Pompe și cisterne sunt permanent folosite în această zonă pentru evacuarea apelor provenite din infiltrații. Pe brațul Sulina, la Crișan, unde în noaptea de joi spre vineri digul de apărare a fost străpuns în mai multe locuri, cetățenii au sărit în număr mare să astupe breșele. Tot pe acest braț, în orașul Sulina, apa a pătruns pe străzi, inundînd circa 50 de case. Pentru a-i opri înaintarea, populația ridică noi stavile. O încleștare eroică cu apele se duce în alt punct critic al Deltei, în dreptul Brăilei, la Smîrdan, unde sute de oameni și mașini lucrează neîntrerupt de cîteva zile la supraînălțarea și consolidarea digului ce apără locuințe, grădini și ferme ale unităților agricole. în prezent, mai mult de 3000 de oameni, 26 de ambarcațiuni și numeroase utilaje lucrează la consolidarea și supraînălțarea digurilor de apărare a incintelor agrostaficole Rusca, Pardina, Carasuhat, Tătaru, Popina, Ostrov - Peceneaga - Turcoaia și Caracaliu - Măcin - 23 August, precum și a incintelor piscicole Stipoc și Obretin din Delta Dunării. (Agerpres). Starea căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor și telecomunicațiilor Organele de resort ale Ministerului Transporturilor și Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor anunță următoarea stare a căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor, circuitelor telefonice urbane și interurbane și a oficiilor PTTR de pe teritoriul țării, în ziua de 22 mai s-au redeschis liniile ferate Satu Mare Halmeu, Baia Mare - Satu Mare, Luduș - Măgheruș Șieu, Ilva Mică - Sîngeorz Băi, Leordina - Valea Vișeului - Sighetul Marmației - Cîmpulung pe Tisa și Blaj — Jidvei. Sînt încă suspendate transporturile feroviare pe sectoarele : Crăciunel - Bod Mureș, Mia - Dobra, Radna - Naidorf, Mărișelu - Măgheruș Șieu, Dej - Jibou, Ulmeni - Sălaj - Mireșul Mare, Beclean - Miogoșeni, Vișeul de Jos - Leordina, Sîngiorz Băi - Rodna Veche, Sărățel - Bistrița Bîrgăului, Jidvei — Praid, Vînători - Odorhei, Războieni - Uioara, Șeitin — Nădlac, Bărboși - Șerbești și Baldovinești - Bărboși. Unitățile Direcției generale a drumurilor, trusturile locale de construcții și montaj, sprijinite de ostașii forțelor noastre armate, au reușit să restabilească circulația pe magistrala DN 7 Deva - Mia - Săvîrșin - Arad. Se lucrează, în continuare, cu eforturi sporite pentru reluarea traficului pe drumurile anunțate anterior în presă ca fiind închise. Direcția generală a aviației civile comunică menținerea restricției de închidere a aeroporturilor Sibiu și Satu Mare. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor informează că s-au restabilit legăturile telefonice cu toate oficiile PTTR și consiliile populare comunale din țară. Traficul telefonic interurban și internațional al localităților de pe traseul Brăila - Galați se realizează cu ajutorul circuitelor telefonice învecinate. Activitatea poștală și de difuzare a presei întîmpină încă dificultăți în județele Alba, Iași, Galați și Brăila, în prezent sunt transportate spre Satu Mare, Sibiu, Hunedoara și Alba lulia, centrale telefonice, echipament tehnic, aparate, cabluri și alte materiale în vederea restabilirii cît mai grabnice a rețelei de telecomunicații din aceste zone lovite de calamități. (Agerpres). l IP PAGINA 3 State, organizații internaționale și persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații în aceste momente grele, cînd mari regiuni ale țării noastre se află încă sub puterea nestăpînită a apelor, cînd se conturează tabloul sumbru al uriașelor distrugeri provocate de inundații, sunt tot mai numeroase dovezile de solidaritate pe care le manifestă față de România state, organizații internaționale, persoane din străinătate, cetățeni străini aflați în România. Prin scrisori și telegrame, sunt adresate poporului român cuvinte de îmbărbătare, de compasiune, de profundă simpatie pentru eforturile eroice pe care le face in vederea recuperării marilor pierderi suferite. In același timp, pentru a contribui la ștergerea cît mai grabnică a urmărilor cumplitei calamități care s-a abătut asupra țării se fac donații însemnate în bani, materiale, articole de îmbrăcăminte, medicamente și alimente. Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat că va trimite un nou ajutor constînd din 1.500 paturi pliante, medicamente și pături. Cu același avion va fi transportat și ajutorul oferit de Crucea Roșie din S.U.A. întreprinderea iugoslavă de comerț exterior „Interexport" din Belgrad a hotărît să acorde populației sinistrate din țara noastră un ajutor sub formă de îmbrăcăminte și medicamente în valoare de 10.000 dolari SUA. Crucea Roșie din R.F. a Germaniei a trimis vineri, in ajutorul sinistraților din zonele inundate, medicamente, îmbrăcăminte, pături, corturi și 4 microbuze. Crucea Roșie suedeză a alocat un fond de 400.000 coroane pentru ajutorarea sinistraților români. Vor fi trimise medicamente în valoare de 30.000 coroane, 20 tone îmbrăcăminte, produse alimentare etc. Autoritățile britanice au trimis cu avionul, la 22 mai, primele cantități de medicamente. Pentru 25 mai a fost anunțată trimiterea, tot cu avionul, a unui nou lot de medicamente. La rîndul său, societatea vestgermana „Karitas“ din Freiburg va trimite 3 camioane cu medicamente, corturi, îmbrăcăminte, pături, utilaje medicale și o instalație de purificare a apei, iar Societatea pentru ajutorarea copiilor orfani din Bonn va trimite 300 kg. îmbrăcăminte și medicamente. Crucea Roșie canadiană a donat pentru populația sinistrată din regiunile lovite de inundații suma de 10.000 dolari SUA. Societatea de Semilună Roșie din Algeria a hotărît să trimită un avion cu diferite ajutoare pentru populația din zonele lovite de calamități. La Casa de cultură a studenților din Capitală funcționează, în aceste zile, în cursul dimineții, un centru de colectare a donațiilor făcute de membrii corpului diplomatic pentru ajutorarea sinistraților. Pînă acum s-au primit, din partea personalului ambasadelor Marii Britanii, SUA, R.D. Germane, Elveției și R. F. a Germaniei la București pachete conținînd diferite articole de îmbrăcăminte, medicamente, alimente, obiecte de uz casnic. Oferind 50.000 de lire italiene pentru ajutorarea populației sinistrate, Boni Vincenzo, reprezentant al firmei italiene „Giza“, din Reggio Emilia, și-a însoțit donația de următoarea declarație : „Vin de mai mulți ani în țara dv. Cunosc eforturile pe care poporul dv. le face pentru dezvoltarea și propășirea țării. Intr-un cuvînt, mă simt foarte legat de România. Nu cu mulți ani înainte și țara mea a suferit de pe urma inundațiilor. Știu ce înseamnă acest lucru. De aceea, un semn de solidaritate și adîncă simpatie față de țara și poporul dv. m-am hotărît să fac această donație“. Exprimîndu-și sentimentele de compasiune față de populația sinistrată, J. Donald Rollins, președintele firmei United States Steel Enginers and Consultants - Pittsburg - SUA, care se află în România într-o vizită de afaceri, a depus la Banca Română de Comerț Exterior suma de 200 dolari pentru ajutorarea sinistraților. Printr-ur, telex adresat de dr. Hans Gerd Kirchfeld și dr. Klaus von Menges ministrului comerțului exterior se arată : „Ca expresie a compasiunii noastre față de poporul român care a fost lovit de această calamitate naturală, firmele „M.A.N.“, „G.H.H.", „Sterkrade", „Schloemann" „Kirchfeld“ din R.F. a Germaniei și vă pun la dispoziție suma de 25.000 mărci vest - germane pe care le vom transfera telegrafic“. Interexul adresat de Pietro Bove, agent al întreprinderii de comerț exterior „Fructexport" pentru Italia, se spune : „Consider că este de datoria mea să mă alătur efortului general pentru limitarea și repararea daunelor provocate de inundații, dîndu-mi modesta contribuție de 100.000 lire italiene în valută. Mă voi strădui, să adun alte fonduri de la clienți și prieteni“. In numele vechii prietenii pe care o nutresc față de poporul și statul român, se spune într-o telegramă adresată de Arnesto Tattoni, președintele firmei Sintimexport din Italia, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în afara sumei de 450.000 lire italiene depusă la Ambasada României din Roma de către familia mea și firma pe care o conduc, subscriu pentru ajutorarea sinistraților din regiunile lovite cumplit de inundații, în numele biroului firmei din București, suma de 200 de dolari. Pe adresa Oficiului Național de Turism a sosit o telegramă în care reprezentantul unei Centrale de desfacere a unor produse farmaceutice din Elveția, Constantin Greceanu, oferă ca o modestă donație pentru atît de dureroasa încercare prin care trece în momentul de față poporul român suma de 200 dolari. In același timp, anunță că a cerut telegrafic laboratoarelor producătoare elvețiene să trimită diverse medicamente în sprijinul sinistraților din România. Prin intermediul întreprinderii „Prodexport“ au mai trimis în același scop : Firma Vincenti din Liban - 500 dolari, firma Delfik din Australia - 20.000 lei, Marcheriotis din Cipru - 50 lire sterline. Un grup de cetățeni israelieni, din orășelul Kiriat Shmona, au donat suma de 700 dolari SUA în contul fondului de ajutorare a sinistraților din România. Firma austriacă „Josef Zimmer“ a donat suma de 5.000 schillingi austrieci, iar Firma „Goerz“ a donat 3.000 schillingi. Cetățeanul austriac Alexandru Schwarz a acordat pentru fondul sinistraților suma de 13.000 schillingi. Pe adresa aceleiași întreprinderi, s-a primit un relex din partea firmei „Nordimpex“ din Copenhaga în care se arată, între altele : Deoarece regiunile agricole au fost cel mai mult lovite noi dorim să oferim — ca un ajutor cu totul simbolic pentru poporul român, un vagon cu juninci de reproducție din rasa de lapte daneză de cea mai bună calitate, pentru înlocuirea unora din animalele care s-au pierdut in urma inundațiilor, precum și 1.000 de doze de material de însămînțari pentru taurine. Directorii firmelor olandeze „Poll En Scharp" și „Junes" aflați în Capitală, au depus vineri la conducerea întreprinderii românești de comerț exterior ,,Tehnoforestexport" un cec în valoare de 5.000 guldeni pentru sinistrații fabricilor de mobilă din Tg. Mureș și Satu Mare, întreprinderi cu care firma olandeză se află în relații comerciale de mai mulți ani. De asemenea, ei au dispus firmelor lor să expedieze pentru colectivele acelorași unități un vagon cu articole de îmbrăcăminte și medicamente. La ghișeele Băncii Române de Comerț Exterior se prezintă numeroși cetățeni străini aflați în Capitala țării noastre în vizită, sau pentru interese de serviciu care depun diferite sume de bani în valută, în sprijinul populației atît de greu încercată din zonele sinistrate. Am reținut cîteva nume de pe distanțele înregistrate în cursul dimineții de vineri , Luigi Trinda, reprezentant al firmei italiene Mecaniche Moderne a oferit 1.000 dolari, Sergio Curie, din Milano 500 dolari. BILANȚUL DAUNELOR Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite economiei naționale, așezărilor omenești. Situația întocmită la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților pînă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1.000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32.000 case, precum și aproximativ 10.000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265.000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 726.000 hectare ; o bună parte din această imensă suprafață era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700.000 de animale. Identificările făcute pînă ieri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28.000 de animale. Din alte județe ale țârii ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inundații, adăugîndu-se uriașelor pagube materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de calamități. SIBIU. Pierderile de producție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica“, „Emailul Roșu", țesătoria „Tîrnava" și alte unități industriale ale orașului. COVASNA. Dintr-o situație întocmită la Direcția județeană de statistică reiese că principalele unități industriale din județ înregistrează mari pierderi de producție. Stagnarea timp de 5 zile activității de extracție la întreaprinderea minieră Căpeni, cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și tritorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicație forestieră a întrerupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de producție : pierderea de producție se cifrează, între altele, la circa 2.000 m.c. cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16.000 m.p. țesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul1", apele au distrus importante cantități de materiale de construcție : la producția marfă se consemnează o restanță de peste 700.000 cărămizi și cahle de teracotă. BRAȘOV. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km. căi de comunicație, au inundat aproape 20.000 hectare teren agricol. Fabrica „Emailul Roșu“ din Mediaș, după retragerea apelor (Urmare din pagina I) cărți, rechizite, prosoape, cămăși. Deasupra unui chetă : Bejenaru pachet, o etiMstică, elev, clasa a ll-a, Școala generală nr. 7, Municipiul Botoșani, Lîngă ea, un bilet pe care citim : „Dragii mei. Pe mine mă cheamă Mitică, sînt în clasa a ll-a, la Școala nr. 7 din Botoșani. La școală, tovarășii învățători ne-au povestit cum la voi a venit apa mare, a intrat prin școli, prin case, a luat oameni și animale și blocuri. Noi vrem să vă ajutăm că voi aveți greutăți. Vă trimit o hăinuță și niște caiete și un creion pentru ca să mergeți din nou la școală. Râ$pundeți-mi dacă le-ați primit ! Mitică". Gestul școlarului, multiplicat la scara întregii școli, a întregului municipiu școlar mi se pare revelator. Copiii, cu un mare sentiment de generozitate, își ajută, în aceste clipe grele, colegii din zonele sinistrate. Pachete de diferite forme, mărimi , îmbrăcăminte, încălțăminte pentru oamenii aflați în durere. Pe ușă intră alți donatori : cunoscutul pensionar Mihai Rotaru, predă un capot, alte flanele, cămăși, Eugenia Roșcanu, lucruri. Bătrîna desface pachetul , un costum nou-nouț, în valoare de 1000 lei. Urmează : Domnica Zaim, Anica Matei, Israel Denihaus și alții, și alții. O activitate intensă s-a desfășurat, în ziua de 21 mai, la toate centrele de colectare a îmbrăcămintei și altor obiecte pentru ajutorarea populației sinistrate. Comandamentul județean ne-a pus la dispoziție un prim bilanț, încheiat în după amiaza zilei de joi : 26 costume bărbătești, 53 buc. haine bărbătești, 216 cămăși bărbătești, 37 buc. pantaloni, 117 uniforme școlare, 246 rochii, 169 bluze, 122 fuste, 248 baticuri, 151 cămăși copii, 174 rochițe copii, 206 prosoape, 28 perne, 10 pături, diver snimo și se metraje — 272 m. și multe alte obiecte. .. ..Contul C.E.C. — 2000. Fiecare sumă înscrisă aici, mare sau mică, reprezintă un imens ajutor, un semn al omeniei, al solidarității cu locuitorii loviți de furia apelor. La Agenția C.E.C. nr. 1 Botoșani s-au prezentat, pînă acum, numeroși cetățeni depunînd, din toată inima, sume variind între 50 — 1500 lei. Preotul Gheorghe Lungu, a oferit, în dimineața zilei de joi — 1200 lei. In aceeași zi, la aceeași agenție, au pensionat Mihai depus , inginerul Gherman — 400 lei, inginerul Petru Donica — 500 lei, Mihai Arnăutu, str. Maxim Gorki, bloc B5 — 500 de lei, învățătoarea pensionară Eraclia Enășescu — 200 lei, Alexandru Giocaș, str. Unirii 7 A, bloc S3 — 200 lei și mulți alții. Plin de semnificație este gestul elevilor anului IV A (diriginte profesorul Jean Ignătescu) de la Liceul economic Botoșani care au depus, în contul sinistraților, 1 500 lei — bani pe care îi adunase în vederea organizării, la terminarea studiilor liceale, unei excursii în țară. După cum ne informa tovarășa Butnaru, lucrătoare la Agenția CEC nr. 1 Botoșani, pînă joi dimineața, la orele 10, numai la această agenție, erau depuși aproape 12.000 lei. Oameni săritori, buni tovarăși întind o mină de ajutor celor sinistrați, donînd, după puterea fiecăruia, însemnate sume bănești, convinși că prin aceasta îi ajută să-și refacă casele, bunurile pierdute, să-și refacă — înt--un cuvînt — viața. Pentru a veni în întîmpinarea celor ce doresc să depună bani în sprijinul sinistraților, Casa de Economii și Consemnațiuni dispun ca sumele să se poată a depune în afara tuturor unităților CEC din orașe, comune, și la unitățile poștale, prin completarea unui simplu buletin de vărsămînt. Pentru sumele depuse se eliberează chitanțe.