Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-05-23 / nr. 2829

> > \ / 4 ■H Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați .Urmare din pagina I a duse aici fiind prezente ca măr­furi de prestigiu în listele de ex­port ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, raboteazâ piese grele de metal. Se asamblează părți din produc­sul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinde­rii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcînd parte dintr-un lot de 72, sînt ga­ta să iasă pe porțile uzinei. In­ginerul Gheorghe Munteanu fa­ce precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de ca­litatea produsului, a adresat u­zinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încărcare a compresoarelor și excavatoare­lor are loc un schimb de pă­­reri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele pro­duse în prezent sunt de o con­cepție depășită și că uzina asi­milează acum un tip de excava­tor modern și de mai mare ca­pacitate, excavatorul cu acțio­nare hidraulică, ale cărui 5 pro­totipuri sînt în curs de execu­ție, urmind ca în curînd el să intre în producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele a­­cestei întreprinderi­­ excavatoa­re, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de con­strucție­­ au o mare importan­ță acum, în eforturile ce ne aș­teaptă pentru refacerea drumu­rilor, șoselelor, căilor ferate, construcțiilor din localități, între­a­prinderi și din agricultură, du­pă retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și in toate sectoarele vizitate se lu­crează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului Nicolae Ceaușes­cu, celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegînd momentele grele prin care trece țara, își înzecesc efor­turile pentru a da mai multe pro­duse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducă­torului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor de­vastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la e­­fortul general al clasei munci­toare, al întregului popor, pen­tru recuperarea pagubelor pro­vocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează fe­licitări conducătorilor uzinei, in­ginerilor și tehnicienilor, munci­torilor, pentru succesele dobândite și totodată îndemnul de a depu­ne eforturi sporite pentru crește­rea productivității muncii, pen­tru scurtarea termenului de asi­milare a produselor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de ce­lelalte colective industriale ale patriei, în vederea depășirii cit mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca ur­mare a dezastrului natural pro­dus în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștin­ță, la fața locului, de nivelul a­­pelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea a­­cestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construi­rea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km. și înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie scînduri, cară pămînt și nisip, le tasea­­ză. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe mi­lioane de lei. Secretarul gene­ral al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se des­part de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară pes­te o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem în pri­viri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureșului, So­meșului, Tîrnavelor. Parcă pe a­­ceste pămînturi s-ar fi transfor­mat în realitate povestea biblică a potopului. Cît poți cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd, parcă, în abisuri, căi fe­rate sparte și tîrîte de Viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna - Vădeni, zace cu­fundată în mocirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavind loc în Dunăre, Sire­tul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combi­­natul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotpu­terniciei lui, în fața forțelor na­turii. Este ora 17. Elicopterul ate­rizează pe stadionul din cartie­rul Țiglina. In prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor in­terne, și de Constantin Dăscă­­lescu, prim - secretar al Comi­tetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare , cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai de­vreme calea ferată Galați - Te­cuci a fost redată traficului­ în­cercuit de puhoaie, orașul re­zistă eroic, spărgind breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pan­carte pe care stă scris „P.C.R.­­ Ceaușescu“, au ieșit în întîm­­pinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majo­ritatea sunt femei, elevi și pio­nieri. Este și firesc : bărbații se află la muncă, ln întreprinderi sau pe digul de peste 8 km. lun­gime care se ridică în partea de est a orașului pentru preve­nirea viiturilor maxime ce sunt anunțate in zilele următoare. Portul Galați. Pe punți ridica­te peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pa­sageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului a­­flat in plină construcție, in drep­tul șantierului­­ naval se profi­lează silueta masivă a mineralie­rului de 12.500 tone aflat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone a­­flate în proiect. Dincolo de ma­­caralele șantierului se profilea­ză halele laminorului de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie sal­vate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgentarea lucră­rilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capa­cități tehnice și umane sub un comandament de înaltă califi­care. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre arma­te, lucrează zi și noapte pe șan­tierul acestui dig. 1.000 de stu­denți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului îm­potriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de­ solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. in afară de ofranda in munca tenace a cetățenilor pentru apă­rarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape salariații Com­binatului siderurgic­­ Galați con­tribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor cala­mitate, precum și cu importante cantități de materiale de con­strucție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salaria­ților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, du­pă calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante can­tități de cereale, numeroase ani­male precum și însemnate sume de bani silit date în contul s­listraților de către unitățile de stat și cooperatiste din agricul­tură, de către familiile țărănești. Sunt valori destinate să aco­pere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamități, precum și pentru lichidarea efec­telor inundațiilor. Tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele în­serării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul ma­lului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de ase­menea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și a Ialo­­miței, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agri­cole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cît și ferme zooteh­nice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale uni­tăților de stat și cooperatiste, li­vezi și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lă­sate de inundații pe aceste cîmm­­­pii mănoase sînt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în pen­umbra inserării, dînd dimensiu­nea pagubelor pe care intem­periile le-au produs în însăși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit in jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmind neabă­tut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român cîrmaciul încercat al României socialiste. ★ Ca și în celelalte județe afec­tate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu ceilalți conducători de partid și și de stat a constituit pentru ce­tățenii din județele Brăila și Ga­lați un puternic imbold de munci cu înaltă răspundere pa­­­triotică pentru preîntîmpinarea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbăr­bătare in lupta cu stihiile natu­rii și de manifestare a solidari­tății socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socia­listă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU SITUAȚIA HIDROLOGICA Datele primite de Comisia cen­trală de apărare împotriva inun­dațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, în estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va traver­sa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensitate care se a­­preciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor interioa­re a continuat să scadă în ba­zinele hidrografice din Transil­vania și nordul Moldovei, conti­­nuînd însă să se mențină la ni­veluri ridicate și chiar să crească pe Prut, în județele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre în Deltă.­­ Pe Prut, viitura se afla ieri în zona Drînceniului, unde atinsese o cotă de 688 cm., cu aproape 1 metru peste cota de inundații. Apele au crescut în aval, în zona Fălciu, depășind cu 40 cm. cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm, la 26-28 mai, zonă în care se menține pericolul de­pășirii digurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lu­crări de apărare. Punctele hidro­­metrice de la Rădăuți și Ștefă­­nești au înregistrat o nouă creș­tere a apelor Prutului, însă de o intensitate mai mică decît cea precedentă - circa 33 cm. sub cota de inundații. Nivelul acestei unde va scădea în aval și nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundații.­­ Pe Mureș, nivelul apei a con­tinuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundații - la Săvîrșin cu 140 cm., Radna cu 140 cm. și Arad cu 80 cm. La Alba - lulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de inundații. - Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre în amonte, apele sunt în continuare peste cotele de inundație la Feldioara cu 70 cm., Hoghiz cu 30 cm. și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș Olt, Slatina și Rm. Vîlcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul co­telor de inundații. Siretul a continuat să scadă, apele depășind cota de inunda­ție în bazinul inferior la Lungoci cu 160 cm. și la Șendriceni (57 km. de la Dunăre) cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sunt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sectorul Baziaș - Cernavodă și sunt rela­tiv staționare în Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării va atinge culminația la Baziaș la 27 mai. De menționat că, în zona Du­nării inferioare, vîntul se va in­tensifica ajungînd la 10-15m/sec., ceea ce va favoriza erodarea di­gurilor prin valuri. ★ Cotele apelor Dunării au con­tinuat să crească și în cursul zi­lei de vineri în Deltă. In calea apelor amenințătoare se ridică, într-un uriaș efort, noi energii omenești. Digul suplimentar înăl­țat pe faleza portului Tulcea a oprit năvala apelor pe străzile orașului. Locuitorii și alături de ei ostașii consolidează digul, pre­­lungindu-l pe alte sute de metri spre zona industrială și uzina de apă, în jurul gurilor de cana­lizare din apropierea falezei se construiesc ziduri supraînălțate din beton și ciment, pentru a împiedica pătrunderea apei în oraș pe această cale. Pompe și cisterne sunt permanent folosite în această zonă pentru evacua­rea apelor provenite din infiltra­ții. Pe brațul Sulina, la Crișan, unde în noaptea de joi spre vi­neri digul de apărare a fost străpuns în mai multe locuri, ce­tățenii au sărit în număr mare să astupe breșele. Tot pe acest braț, în orașul Sulina, apa a pă­truns pe străzi, inundînd circa 50 de case. Pentru a-i opri îna­intarea, populația ridică noi sta­vile. O încleștare eroică cu apele se duce în alt punct critic al Del­tei, în dreptul Brăilei, la Smîrdan, unde sute de oameni și mașini lucrează neîntrerupt de cîteva zile la supraînălțarea și consoli­darea digului ce apără locuințe, grădini și ferme ale unităților a­­gricole. în prezent, mai mult de 3000 de oameni, 26 de ambarcațiuni și numeroase utilaje lucrează la consolidarea și supraînălțarea digurilor de apărare a incinte­lor agrostaficole Rusca, Pardina, Carasuhat, Tătaru, Popina, Os­trov - Peceneaga - Turcoaia și Caracaliu - Măcin - 23 August, precum și a incintelor piscicole Stipoc și Obretin din Delta Du­nării. (Agerpres). Starea căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor și telecomunicațiilor Organele de resort ale Minis­terului Transporturilor și Ministe­rului Poștelor și Telecomunicațiilor anunță următoarea stare a căi­lor ferate, drumurilor, aeropor­turilor, circuitelor telefonice ur­bane și interurbane și a oficii­lor PTTR de pe teritoriul țării, în ziua de 22 mai s-au redes­chis liniile ferate Satu Mare Halmeu, Baia Mare - Satu Ma­­­re, Luduș - Măgheruș Șieu, Ilva Mică - Sîngeorz Băi, Leordina - Valea Vișeului - Sighetul Marmației - Cîmpulung pe Tisa și Blaj — Jidvei. Sînt încă sus­pendate transporturile feroviare pe sectoarele : Crăciunel - Bod Mureș, Mia - Dobra, Radna - Naidorf, Mărișelu - Măgheruș Șieu, Dej - Jibou, Ulmeni - Să­­laj - Mireșul Mare, Beclean - Miogoșeni, Vișeul de Jos - Leor­dina, Sîngiorz Băi - Rodna Ve­che, Sărățel - Bistrița Bîrgăului, Jidvei — Praid, Vînători - Odor­­hei, Războieni - Uioara, Șeitin — Nădlac, Bărboși - Șerbești și Baldovinești - Bărboși. Unitățile Direcției generale a drumurilor, trusturile locale de construcții și montaj, sprijinite de ostașii forțelor noastre arma­te, au reușit să restabilească circulația pe magistrala DN 7 Deva - Mia - Săvîrșin - Arad. Se lucrează, în continuare, cu eforturi sporite pentru reluarea traficului pe drumurile anunțate anterior în presă ca fiind închi­se. Direcția generală a aviației civile comunică menținerea res­tricției de închidere a aero­porturilor Sibiu și Satu Mare. Ministerul Poștelor și Teleco­municațiilor informează că s-au restabilit legăturile telefonice cu toate oficiile PTTR și consiliile populare comunale din țară. Tra­ficul telefonic interurban și in­ternațional al localităților de pe traseul Brăila - Galați se rea­lizează cu ajutorul circuitelor te­lefonice învecinate. Activitatea poștală și de difuzare a presei întîmpină încă dificultăți în ju­dețele Alba, Iași, Galați și Brăi­la, în prezent sunt transportate spre Satu Mare, Sibiu, Hunedoa­ra și Alba lulia, centrale telefo­nice, echipament tehnic, aparate, cabluri și alte materiale în ve­derea restabilirii cît mai grab­nice a rețelei de telecomunica­ții din aceste zone lovite de ca­lamități. (Agerpres). l IP PAGINA 3 State, organizații internaționale și persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații în aceste momente grele, cînd mari regiuni ale țării noastre se află încă sub puterea nestăpî­­nită a apelor, cînd se conturea­ză tabloul sumbru al uriașelor distrugeri provocate de inunda­ții, sunt tot mai numeroase do­vezile de solidaritate pe care le manifestă față de România sta­te, organizații internaționale, persoane din străinătate, cetă­țeni străini aflați în România. Prin scrisori și telegrame, sunt a­­dresate poporului român cuvinte de îmbărbătare, de compasiune, de profundă simpatie­­ pentru e­­forturile eroice pe care le face in vederea recuperării marilor pierderi suferite. In același timp, pentru a contribui la ștergerea cît mai grabnică a urmărilor cumplitei calamități care s-a a­­bătut asupra țării se fac donații însemnate în bani, materiale, articole de îmbrăcăminte, medi­camente și alimente. Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat că va trimite un nou ajutor constînd din 1.500 paturi pliante, medicamente și pături. Cu același avion va fi transportat și ajutorul oferit de Crucea Roșie din S.U.A. întreprinderea iugoslavă de co­merț exterior „Interexport" din Belgrad a hotărît să acorde populației sinistrate din țara noastră un ajutor sub formă de îmbrăcăminte și medicamente în valoare de 10.000 dolari SUA. Crucea Roșie din R.F. a Ger­maniei a trimis vineri, in ajutorul sinistraților din zonele inundate, medicamente, îmbrăcăminte, pă­turi, corturi și 4 microbuze. Crucea Roșie suedeză a alo­cat un fond de 400.000 coroane pentru ajutorarea sinistraților ro­mâni. Vor fi trimise medicamen­te în valoare de 30.000 coroane, 20 tone îmbrăcăminte, produse alimentare etc. Autoritățile britanice au tri­mis cu avionul, la 22 mai, pri­mele cantități de medicamente. Pentru 25 mai a fost anunțată trimiterea, tot cu avionul, a unui nou lot de medicamente. La rîndul său, societatea vest­­germana „Karitas“ din Freiburg va trimite 3 camioane cu me­dicamente, corturi, îmbrăcăminte, pături, utilaje medicale și o in­stalație de purificare a apei, iar Societatea pentru ajutorarea co­piilor orfani din Bonn va trimite 300 kg. îmbrăcăminte și medica­mente. Crucea Roșie canadiană a do­nat pentru populația sinistrată din regiunile lovite de inundații suma de 10.000 dolari SUA. Societatea de Semilună Roșie din Algeria a hotărît să trimită un avion cu diferite ajutoare pentru populația din zonele lo­vite de calamități. La Casa de cultură a studen­ților din Capitală funcționează, în aceste zile, în cursul dimine­ții, un centru de colectare a do­națiilor făcute de membrii corpu­lui diplomatic pentru ajutorarea sinistraților. Pînă acum s-au pri­mit, din partea personalului ambasadelor Marii Britanii, SUA, R.D. Germane, Elveției și R. F. a Germaniei la București pache­te conținînd diferite articole de îmbrăcăminte, medicamente, ali­mente, obiecte de uz casnic. Oferind 50.000 de lire italiene pentru ajutorarea populației si­nistrate, Boni Vincenzo, reprezen­tant al firmei italiene „Giza“, din Reggio Emilia, și-a însoțit dona­ția de următoarea declarație : „Vin de mai mulți ani în țara dv. Cunosc eforturile pe care po­porul dv. le face pentru dezvolta­rea și propășirea țării. Intr-un cuvînt, mă simt foarte legat de România. Nu cu mulți ani înain­te și țara mea a suferit de pe urma inundațiilor. Știu ce în­seamnă acest lucru. De aceea, un semn de solidaritate și adîn­­că simpatie față de țara și po­porul dv. m-am hotărît să fac această donație“. Exprimîndu-și sentimentele de compasiune față de populația sinistrată, J. Donald Rollins, pre­ședintele firmei United States Steel Enginers and Consultants - Pittsburg - SUA, care se află în România într-o vizită de afa­ceri, a depus la Banca Română de Comerț Exterior suma de 200 dolari pentru ajutorarea si­nistraților. Printr-ur, telex adresat de dr. Hans Gerd Kirchfeld și dr. Klaus von Menges ministrului comerțu­lui exterior se arată : „Ca expre­sie a compasiunii noastre față de poporul român care a fost lovit de această calamitate natu­rală, firmele „M.A.N.“, „G.H.H.", „Sterkrade", „Schloemann" „Kirchfeld“ din R.F. a Germaniei și vă pun la dispoziție suma de 25.000 mărci vest - germane pe care le vom transfera telegrafic“. In­terexul adresat de Pietro Bove, agent al întreprinderii de comerț exterior „Fructexport" pentru Italia, se spune : „Consi­der că este de datoria mea să mă alătur efortului general pen­tru limitarea și repararea dau­nelor provocate de inundații, dîndu-mi modesta contribuție de 100.000 lire italiene în valută. Mă voi strădui, să adun alte fon­duri de la clienți și prieteni“. In numele vechii prietenii pe care o nutresc față de poporul și statul român, se spune într-o telegramă adresată de Arnesto Tattoni, președintele firmei Sin­­timexport din Italia, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în afara sumei de 450.000 lire italiene depusă la Ambasada României din Roma de către familia mea și firma pe care o conduc, subscriu pentru ajutorarea sinistraților din re­giunile lovite cumplit de inunda­ții, în numele biroului firmei din București, suma de 200 de dolari. Pe adresa Oficiului Național de Turism a sosit o telegramă în care reprezentantul unei Cen­trale de desfacere a unor pro­duse farmaceutice din Elveția, Constantin Greceanu, oferă ca o modestă donație pentru atît de dureroasa încercare prin care trece în momentul de față po­porul român suma de 200 dolari. In același timp, anunță că a cerut telegrafic laboratoarelor producătoare elvețiene să trimită diverse medicamente în sprijinul sinistraților din România. Prin intermediul întreprinderii „Prodexport“ au mai trimis în același scop : Firma Vincenti din Liban - 500 dolari, firma Delfik din Australia - 20.000 lei, Mar­­cheriotis din Cipru - 50 lire ster­line. Un grup de cetățeni israelieni, din orășelul Kiriat Shmona, au donat suma de 700 dolari SUA în contul fondului de ajutorare a sinistraților din România. Firma austriacă „Josef Zimmer“ a donat suma de 5.000 schillingi austrieci, iar Firma „Goerz“ a do­nat 3.000 schillingi. Cetățeanul austriac Alexandru Schwarz a acordat pentru fondul sinistrați­lor suma de 13.000 schillingi. Pe adresa aceleiași întreprin­deri, s-a primit un relex din par­tea firmei „Nordimpex“ din Co­penhaga în care se arată, între altele : Deoarece regiunile agricole au fost cel mai mult lovite noi do­rim să oferim — ca un ajutor cu totul simbolic pentru poporul ro­mân, un vagon cu juninci de re­producție din rasa de lapte da­neză de cea mai bună calitate, pentru înlocuirea unora din a­­nimalele care s-au pierdut in ur­ma inundațiilor, precum și 1.000 de doze de material de însămîn­­țari pentru taurine. Directorii firmelor olandeze „Poll En Scharp" și „Junes" a­­flați în Capitală, au depus vineri la conducerea întreprinderii ro­mânești de comerț exterior ,,Teh­­noforestexport" un cec în valoa­­re de 5.000 guldeni pentru sinis­trații fabricilor de mobilă din Tg. Mureș și Satu Mare, între­prinderi cu care firma olandeză se află în relații comerciale de mai mulți ani. De asemenea, ei au dispus firmelor lor să expe­dieze pentru colectivele acelo­rași unități un vagon cu articole de îmbrăcăminte și medicamente. La ghișeele Băncii Române de Comerț Exterior se prezintă nu­meroși cetățeni străini aflați în Capitala țării noastre în vizită, sau pentru interese de serviciu care depun diferite sume de bani în valută, în sprijinul populației atît de greu încercată din zone­le sinistrate. Am reținut cîteva nume de pe distanțele înregistrate în cursul dimineții de vineri , Luigi Trind­a, reprezentant al firmei italiene Mecaniche Moderne a oferit 1.000 dolari, Sergio Curie­, din Milano 500 dolari. BILANȚUL DAUNELOR Știrile de vineri adaugă la bi­lanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date pri­vind daunele pricinuite econo­miei naționale, așezărilor ome­nești. Situația întocmită la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că, de la de­clanșarea calamităților pînă vi­neri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1.000 de locali­tăți. Inundațiile au distrus și a­­variat peste 32.000 case, pre­cum și aproximativ 10.000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265.000 oameni au fost evacuați de furia apelor revăr­sate. Suprafețele agricole total aco­perite de ape însumau ieri peste 726.000 hectare ; o bună parte din această imensă suprafață era cultivată cu cereale, plante teh­nice, legume. Alte mii de hecta­re, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alu­necările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700.000 de animale. Identificările făcute pînă ieri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28.000 de animale. Din alte județe ale țârii ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inunda­ții, adăugîndu-se uriașelor pagu­be materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de ca­lamități. SIBIU. Pierderile de producție la unitățile industriale din Me­diaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 mi­lioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Auto­­mecanica“, „Emailul Roșu", țe­­sătoria „Tîrnava" și alte unități industriale ale orașului. COVASNA. Dintr-o situație în­tocmită la Direcția județeană de statistică reiese că principalele unități industriale din județ în­registrează mari pierderi de pro­ducție. Stagnarea timp de 5 zile activității de extracție la între­a­prinderea minieră Căpeni, cau­zată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și tritorsura Bu­zăului, avarierea căilor de co­municație forestieră a întrerupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de produc­ție : pierderea de producție se cifrează, între altele, la circa 2.000 m.c. cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat u­­zinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de produc­ție de circa 16.000 m.p. țesă­turi. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul1", apele au dis­trus importante cantități de ma­teriale de construcție : la pro­ducția marfă se consemnează o restanță de peste 700.000 cără­mizi și cahle de teracotă. BRAȘOV. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km. căi de comunicație, au inundat aproape 20.000 hectare teren agricol. Fabrica „Emailul Roșu“ din Mediaș, după retragerea apelor (Urmare din pagina I) cărți, rechizite, prosoape, cămăși. Deasupra unu­i chetă : Bejenaru pachet, o eti­Mstică, elev, clasa a ll-a, Școala generală nr. 7, Municipiul Botoșani, Lîngă ea, un bilet pe care citim : „Dragii mei. Pe mine mă cheamă Miti­că, sînt în clasa a ll-a, la Școa­la nr. 7 din Botoșani. La școa­lă, tovarășii învățători ne-au po­vestit cum la voi a venit apa ma­re, a intrat prin școli, prin case, a luat oameni și animale și blocuri. Noi vrem să vă ajutăm că voi aveți greutăți. Vă trimit o hăinuță și niște caiete și un cre­ion pentru ca să mergeți din nou la școală. Râ$pundeți-mi dacă le-ați primit ! Mitică". Gestul școlarului, multiplicat la scara întregii școli, a întregului muni­cipiu școlar mi se pare revela­tor. Copiii, cu un mare sentiment de generozitate, își ajută, în a­­ceste clipe grele, colegii din zo­nele sinistrate. Pachete de diferite forme, mă­rimi , îmbrăcăminte, încălțămin­te pentru oamenii aflați în dure­­­re. Pe ușă intră alți donatori : cunoscutul pensionar Mihai Rotaru, predă un capot, alte flanele, cămăși, Eugenia Roșcanu, lucruri. Bătrîna desface pa­chetul , un costum nou-nouț, în valoare de 1­000 lei. Urmează : Domnica Zaim, Anica Matei, Is­rael Denihaus și alții, și alții. O activitate intensă s-a des­fășurat, în ziua de 21 mai, la toate centrele de colectare a îm­brăcămintei și altor obiecte pentru ajutorarea populației si­nistrate. Comandamentul jude­țean ne-a pus la­ dispoziție un prim bilanț, încheiat în după a­­miaza zilei de joi : 26 costume bărbătești, 53 buc. haine bărbă­tești, 216 cămăși bărbătești, 37 buc. pantaloni, 117 uniforme școlare, 246 rochii, 169 bluze, 122 fuste, 248 baticuri, 151 cămăși copii, 174 rochițe copii, 206 pro­soape, 28 perne, 10 pături, diver­­ snimo și se metraje — 272 m. și multe alte obiecte. .. ..Contul C.E.C. — 2000. Fie­care sumă înscrisă aici, mare sau mică, reprezintă un imens a­­jutor, un semn al omeniei, al so­lidarității cu locuitorii loviți de furia apelor. La Agenția C.E.C. nr. 1 Botoșani s-au prezentat, pînă acum, numeroși cetățeni depunînd, din toată inima, sume variind între 50 — 1­500 lei. Preotul Gheorghe Lungu, a ofe­rit, în dimineața zilei de joi — 1200 lei. In aceeași zi, la aceeași agenție, au pensionat Mihai depus , inginerul Gherman — 400 lei, inginerul Petru Donica — 500 lei, Mihai Arnăutu, str. Maxim Gorki, bloc B5 — 500 de lei, învățătoarea pensionară E­­raclia Enășescu — 200 lei, A­­lexandru Giocaș, str. Unirii 7 A, bloc S­3 — 200 lei și mulți alții. Plin de semnificație este gestul elevilor anului IV A (diri­ginte profesorul Jean Ignătescu) de la Liceul economic Botoșani care au depus, în contul sinis­traților, 1 500 lei — bani pe care îi adunase în vederea organi­zării, la terminarea studiilor li­ceale, unei excursii în țară. Du­pă cum ne informa tovarășa But­­naru, lucrătoare la Agenția CEC nr. 1 Botoșani, pînă joi diminea­ța, la orele 10, numai la a­­ceastă agenție, erau depuși a­­proape 12.000 lei. Oameni sări­tori, buni tovarăși întind o mină de ajutor celor sinistrați, donînd, după puterea fiecăruia, însemna­te sume bănești, convinși că prin aceasta îi ajută să-și refacă ca­sele, bunurile pierdute, să-și re­facă — înt--un cuvînt — viața. Pentru a veni în întîmpinarea celor ce doresc să depună bani în sprijinul sinistraților, Casa de Economii și Consemnațiuni dispun ca sumele să se poată a depune în afara tuturor unități­lor CEC din orașe, comune, și la unitățile poștale, prin completa­rea unui simplu buletin de văr­­sămînt. Pentru sumele depuse se eliberează chitanțe.

Next