Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-08-08 / nr. 2895
CLOPOTUL 0 PAGINA 2 Privînd acest arsenal de material didactic, pe fiecare unitate școlară din județ, în parte, și mai ales verificîndu-l după nomenclatorul de înzestrare i se observă o serie întreagă de goluri care au consecințe funeste în cunoștințele elevilor cu toate eforturile de suplinire teoretică. Intrînd în laboratoarele școlilor, în camerele lor de materiale, impresia este că între distanța față de magazia de materiale a inspectoratului școlar și gradul lor de înzestrare cu material didactic este o inversă proporționalitate, adică cu cît școala e mai depărtată de reședința de județ, cu atît este mai vitregită în dotare. Se poate remarca, de asemenea, o diferențiere școli în ce privește starea între de vechime a materialului didactic, unele școli avindu-l mai uzat, mai decolorat datorită faptului pe de o parte, că provine din ediții mai vechi, iar, pe de altă parte, că nu a fost utilizat și păstrat în condiții optime de conservare. La multe școli nu se găsesc globuri și hărți geografice din tranșele noi, mai ales cele ale continentelor. Există o „suferință" în aprovizionarea școlilor cu materiale didactice, „această aprovizionare făcîndu-se cu priorități, la magazia de la Botoșani, repartiția făcîndu-se după cum ești cunoscut — ne relata tov. Eugen Sîrghi, directorul coordonator de la Ungureni. Și mai greu e de căpătat ceva cînd se solicită aparatură mai costisitoare cum ar fi cea necesară înființării unui cerc cu caracter tehnic". O altă constatare este că, în chiar aceeași comună, școlile de 4 ani dispun de mai puțin material didactic decit școlile generale de 8—10 clase, la aceeași categorie de învățămînt, deoarece aprovizionarea acestora făcîndu-se indirect prin școala de centru de comună sau de centru de circumscripție, acestea din urmă își iau „partea leului“. Lâsînd la o parte ceea ce e obiectiv în situația de înzestrare și analizînd numai ceea ce depinde de conducerea unității școlare se observă că deși fiecare are conștiința importanței materialului didactic, preocuparea conducerilor de școli nu e echivalentă în fapt cu recunoașterea acestei importanțe. Se poate conchide aceasta din faptul că dintr-un număr de școli în care ne-am interesat de dotare numai la școlile generale Cătămărăști — Vale, com. Mihai Eminescu și la școala nr. 8 Botoșani se știa că există un nomenclator de înzestrare, tot la aceleași școli vorbindu-ni-se de preocuparea teriai didactic de a procura maadecvat învățămîntului în clasa I cu copii în vîrstă de 6 ani. Cum vă îmbogățiți colecția Urgente pe agenda de lucru a pregătirilor pentru noul an școlar de materiale didactice ? — am întrebat pe fiecare director de școală. Trecîndu-se sub tăcere posibilitatea foarte largă de a se confecționa acest material pe plan local, posibilitate puțin fructificată, rămîne o singură cale : deplasarea în cît mai dese rînduri la magaziile de aprovizionare ale învățămîntului. Ținîndu-se seama că și mijloacele de transport de la distanțe mai mari, sînt foarte greu asigurate prin consiliile populare comunale este explicabil de ce aprovizionarea este deficitară. „Le aducem cu ce putem atunci cînd avem ocazia“ — spun unii directori. „Uneori ne lăsăm păguba și a mai lua ceva pentru că dacă vrem să obținem un anumit obiect ni se impune a lua și altele care ne sînt de prisos dar pe care de la magazie ni le bagă pe gît pentru a se debarasa de ele. Cum tot portbagajul ne e servieta renunțăm, ca să nu mai cărăm în spate 30 de planșe pe care le mai avem la școală în cîteva exemplare". Un consens al cadrelor didactice apreciază că în majoritatea școlilor e o nevoie stringentă de materiale de fizică, de electrotehnică pentru clasele a IX-a (măcar un generator de curent), de hărți noi de toate categoriile. Planigloburile la oricare școală sunt vechi abia se mai poate întrezări incit pe ele contururile continentelor. Lipsesc diapozitivele privind geografia județului Botoșani sau flora lui specifică. Prin comparație cu materialul demonstrativ cea mai stringentă necesitate se resimte în privința materialului de proiecție, cel de sunet și a materialelor necesare desfășurării orelor cu caracter practic, a orelor de atelier etc. De exemplu, la școala generală nr. 8 care concentrează un număr atît de mare de elevi la pregătirea tehnică și aplicativă aprovizionarea cu materiale de lucru (scîndură, tablă, fier - potcovite, materiale izolante, conductoare) se face prin posibilitățile elevilor. Din cauză că școala nu e dotată cu aparate electrocasnice, și profesorul le demontează, elevii repară și le montează „din melemorie“. Ori, acest procedeu, ca și altele care s-ar încerca a aplica din lipsa unui anumit gen de material didactic nu-și va dovedi eficiența în pregătirea unor oameni care vor viețui în mediul arhiautomatizat al anului 2000. EUGEN HRUȘCA DOTAREA ȘCOLII CU MATERIAL DIDACTIC „EUROPA, încotro ? “ In luna iunie a acestui an, Editura politică București a pus la dispoziția cititorilor o importantă carte istorico - politică : „Europa, încotro ?“, semnată de Cristian Popișteanu și Mircea Bogdănescu. Cu exces de modestie, autorii își caracterizează cartea o „schiță istorico - politică" menită să sprijine cititorii să-și fixeze în cîteva repere evoluția ideii de securitate internațională, să înțeleagă conținutul acestor idei și mai ales al căilor prin care poate fi înfăptuită în prezent securitatea internațională în general și în special securitatea Europei. Cu multă competență fundă documentare autorii și preevidențiază rolul și locul Europei în viața popoarelor de pe glob, cauzele care determină cu necesitate obiectivă înfăptuirea securității europene. Ei admit părerea, afirmația certă, mai bine zis a unor prestigioși istorici și sociologi că în ierarhia istoriei omenirii, Europa se situează drept leagăn al civilizației moderne. Fiecare dintre popoarele Europei a contribuit efectiv la făurirea patrimoniului universal de cultură și știință, făcînd din acest continent dintre centrele propulsoare unul ale progresului și civilizației, in Europa au luat naștere cele mai mari mișcări populare și curente de gîndire care au culminat cu învățătura despre democrație, socialism și comunism și tot pe solul Europei s-a inaugurat transpunerea în practică a ideilor revoluției socialiste. In milenara sa istorie, bătrînul nostru continent a fost locul de pe care au izbucnit multe războaie de diferite categorii, inclusiv cele două războaie mondiale, dar și leagănul celor mai înalte idei, proiecte și tratate pentru sălășluirea unei păci durabile între popoarele lumii. Autorii înfățișează cititorului strălucite episoade din frămîntata istorie a poporului român, care nu numai că veacuri la rînd a fost un stăvilar al Europei împotriva expansiunii otomane, dar a promovat întotdeauna, alături de cele mai progresiste forțe sociale, idealurile păcii și prieteniei între popoare. Incepînd de la formarea sa și pînă astăzi, nu există nici un eveniment important din viața poporului român care să nu fi fost strîns legat de istoria continentului european. In paginile cărții „Europa, încotro ?“, cititorul găsește răspunsuri competente la cele mai diverse întrebări ce și le pune omenirea cu privire la posibilitățile actuale ale instaurării păcii în lume. De asemenea, în toate cele opt capitole ale cărții autorii reușesc să scoată în relief înțeleaptă politică externă a statului român, contribuția sa activă la lupta pentru apărarea păcii, pentru făurirea securității europene. Temeinic documentată, sinteză științifică a ideilor ce se confruntă pe plan mondial între forțele progresiste și cercurile imperialiste revanșarde, lucrarea concluzionează realist că procesul de destindere - cooperare - securitate poate fi realizat : ...... este întrutotul realist ca la întrebarea fundamentală pe care, în momentul cînd omul a părăsit leagănul terestru, apărînd pe teritorii cerești, mulți sînt în drept să o pună — Europa, încotro ?, să nu se răspundă, decit printr-un răspuns rațional , spre un viitor de încredere, spre un dialog constructiv al cooperării, spre redescoperirea Europei". Capitol cu capitol, cartea lui C. Popișteanu și M. Bogdănescu, este deosebit de utilă în activitatea lectorilor, a propagandiștilor, a tuturor activiștilor angrenați în munca de propagandă. M. DOBOȘ f Un buchet de fete LA INSPECTORATUL SILVIC Dezbatere pe probleme profesionale La inspectoratul silvic județean a fost organizată recent — din inițiativa consiliului sindical o dezbatere cu inginerii și tehnicienii din silvicultura județului pe tema „Culturi speciale de plopi și rășinoase pentru lemn de celuloză în județul Botoșani." Au fost prezentate comunicări de către inginerii Victor Corduneanu și Dumitru Ciubotaru. Pe lângă alte concluzii interesante, dezbaterea a reliefat necesitatea efectuării de cartări staționate pentru fiecare parcelă unde urmează să se planteze plopul, în funcție de care condiții să fie introduse varietăți care să dea maximum de masă lemnoasă, introducerea rășinoaselor în locul arboretelor de fag de clasă inferioară care se exploatează etc. NOTE DE LECTURĂ „Codul penal—pe înțelesul tuturor a cest scop — așa cum subliniază și „cuvîntul înainte“ — autorii au renunțat la limbajul de strictă specialitate juridică, adoptînd, pentru apropierea cititorului de conținutul și sensul exact al dispozițiilor legii, vorbirea obișnuită, lexicul la îndemîna oricui. In plus, autorii au folosit cu succes pentru ilustrarea și pătrunderea subtilităților unor dispoziții, noțiuni și instituții juridice, numeroase exemplificări literare și istorice, pilde și aforisme din tezaurul cultural al poporulu nostru și cel al culturii universale. Autorii fac adesea incursiuni și în istoria dreptului — referindu-se, pentru informarea cititorului, la unele reglementări din dreptul roman și din alte legiuiri ale antichității, precum și la reglementări din vechiul drept românesc (în special la Pravila lui V. Lupu, importantă legiuire din acea vreme în țara noastră). In prima parte a lucrării (corespunzător părții generale codului), cititorul este inițiat a asupra înțelesului legii penale, a domeniului ei de aplicare (în spațiu și timp) ; i se dezvăluie apoi ce este infracțiunea, formele acesteia, continuînd cu prezentarea sistemului pedepselor, modul de aplicare și funcția acestora. In a doua parte a lucrării (cuLucrarea „Codul penal pe înțelesul tuturor“, recent publicată în Editura politică de reputații juriști dr. George Antoniu, Marin Popa și dr. Ștefan Daneș, prezintă publicului una cele mai importante legi dintre ale țării, adoptată de forul suprem legislativ în anul 1968 : Codul penal al Republicii Socialiste România. Volumul se adresează celor mai diverse categorii de cititori, autorii străduindu-se — cu plină reușită — să explice deși să dezvăluie înțelesul exact al textelor codului, adeseori și lapidare, încît acestea, deci să devină accesibile tuturor. Intrespunzător părții speciale a codului, autorii prezintă, rînd pe rînd, infracțiunile concrete (faptele antisociale) prin care se aduc atingeri valorilor apărate de legea penală , sociale infracțiunea contra statului contra vieții, sănătății și demnității persoanei, contra avutului personal și obștesc, contra autorității organelor statului, a relațiilor sociale etc. Ceea ce se cuvine a fi subliniat, este faptul că lucrarea nu constituie numai o călăuză pentru înțelegerea și cunoașterea de către cititor a dispozițiilor codului, ci și un îndreptar de comportare civilizată și demnă a acestuia. Din acest punct de vedere, cartea poate fi apreciată ca o pledoarie caldă și înțeleaptă pentru dragostea față de patria socialistă, pentru grija deosebită față de viață, sănătate și demnitatea persoanei umane, față de avuția obștească și proprietatea personală, precum și față de celelalte valori sociale. „Codul penal — pe înțelesul tuturor“, carte pe cît de instructivă pe atît de agreabilă mai are meritul de a păstra integral bogăția de idei și conținutul riguros științific al reglementării cuprinse în codul penal. Ea constituie, de aceea, o contribuție însemnată la opera de răspîndire și popularizare a noii legislații penale a țării în rîndul maselor și totodată o însemnată acțiune de prevenire a faptelor antisociale și de întărire a legislației socialiste. VLADIMIR MOGÂRZAN procuror I Tribuna „Clopotul“ ! TOT PE DRUM... /" In ianuarie anul trecut am lucrat la Baza de recepție Vorniceni (șef de bază, Petru Cutur) la condiționatul fasolei. Ni s-a promis că vom fi retribuiți în natură, cu ducă-1 răi. De atunci, am tot bătut drumul la această bază dar absolut degeaba, penttru că nu ni s-au dat drepturile cuvenite. Am solicitat conducerii întreprinderii de valorificare a cerealelor — în a cărei subordine se află baza — să soluționeze ea cazul. Dar și la aceasta am avut tot atîta „audiență“. Nu am primit nici măcar răspuns la plîngerile noastre. i Ce-ar fi dacă toți acești salariați, care nu ne achită drepturile cuvenite, ar trebui să umble tot atit cît umblăm noi pentru a-și primi salariul ? MIHAI V.APOPEI PETRU CÎRLIGEANU / Dorobanți — Nicșeni NOI TINERII DIN COMUNA PRÂJENI:.. ... sîntem dornici să participăm la activitățile căminului cultural ca tinerii din alte comune ale județului. Dar nu știm nici dacă există un director al căminului. Mulți dintre noi ar vrea să-și valorifice talentul pe scenă dar căminul este mai tot timpul închis. Sîmbătă seara, în loc să mergem la un film, stăm pe marginea șanțului, iar duminica stăm pe sub pereții școlii sau pe drum. Am dori foarte mult să organizăm o serbare pentru 23 August. Cui să ne adresăm ? UN GRUP DE TINERI din Prăjeni L DACĂ NU NE DAȚI... PLECĂM ! Atunci cînd trebuie de făcut vreo lucrare de gospodărie la școală, apelăm la muncitorii I.G.C.L. sau de la „Prestarea“. Dar ei așa de greu vin la lucru încît tare aș dacă ar fi posibil, să nu vrea, mai am nevoie de ei. Trimisesem la I.G.C.L .o adresă pe 7 martie, solicitînd niște lucrări de mică durată, dar atît de urgente încît numai nu le-am scris S.O.L. Insă lucrătorii mi-au sosit abia pe 14 iulie. Tot cu o astfel de întîrziere au venit și niște instalatori ai cooperativei „Prestarea“ pentru a ne recondiționa instalația de apă. Aceștia, după ce că au venit ne-au pretins să le dăm tîrziu, și materiale și mîncare, dorință pe care nu le-o putem îndeplini, neavînd posibilitatea în prezent și despre care nici n-a fost vorba în contract. „Dacă nu ne dați, vă lăsăm instalația baltă și plecăm" — ne-a amenințat unul dintre ei. Și mă tem că pot să o facă pentru că alți doi salariați ai I.G.C.L. ne-au meșterit acoperișul școlii nr. 2 pe un sfert după care și-au luat zborul. Mă tem să nu se repete întîmplarea măcar că dictonul spune „nu de două ori la fel“. CONSTANTIN LEIZERIUC directorul Liceului Trușești Imagine din Dorohoi Arii din Vorniceni Trei inși din Vorniceni, Gheorghe Ivinca, Dumitru V. Ștefan și minorul Mircea Pînzaru au fost găsiți, pe cînd plecau de la aici, cu grîu dosit prin căruțe. Dacă încercarea de sustragere a făcut-o fiecare solist, în schimb împreună vor cînta... aria pedepsei. Destinația medicamentului In ziua de 2 august a fost internată la Spitalul de copii — unde a decedat apoi — Niculina Costaș din Copălău în vîrstă de 1 an și 8 luni. Părinții lăsaseră la vedere și îndemînă 80 de tablete de Sintezid pe care fetița, în absența părinților, le-a consumat. Așa deci, cînd aveți în casă sau folosiți medicamente, supravegheați-le cu cea mai mare grijă destinația I Pseudosportiva Venită în Dorohoi pentru cumpărături, Hareta Posteucă a colindat mai multe magazine poposind și în cel cu materiale sportive. Poate gîndindu-se la iarnă și la veleitățile sportive ale soțului (?) a pîndit neatenția gestionarului și a transferat din raft în coșul ei o pereche de pantaloni bărbătești pentru schi. Dar gestul n-a scăpat celorlalți clienți din magazin. Și cînd s-a aflat că Posteucă e ARCA LUI NOE și recidivistă în chestii de astea... Așa a văzut că de fapt marfa a costat-o. Cu majorări! Feriți recolta! Șirului de avertizări în legătură cu respectarea tuturor regulilor de prevenire a incendiilor și adăugăm cîteva cuvinte și exemple în contextul apărării de incendii a recoltei din acest an. știință sau Fiindcă din inconinddență, unii inși riscă să prejudicieze munca de un an de zile pe hectare întregi. Tractoristul Adrian Muscaliuc de la ferma 8 a I.A.S. Cătămărăști, Ilie Neamțu, tractorist la C.A.P. Bucecea, cooperatorul Ioan Culiuc din Dîngeni au fost detectați fumînd în lanurile de cereale. La o brigadă de la C. A. P. Blîndești s-a făcut foc deschis pe miriște. Mecanicul de locomotivă Dorin Druțu a plecat în cursă fără să verifice starea sitei de protecție de la coșul locomotivei și cu cenușarul necurățat. Au zburat scîntei și resturi de cărbuni aprinși pe calea ferată Ungă lanuri. Numai intervenția promptă a unor cetățeni a evitat incendiul. Unele utilaje au defecțiuni care constituie pericol de foc : tractoare la I.M.A. Bucecea și Dorohoi, la secțiile I.M.A. Brăești și Ibănești. Toate acestea sunt contravenții, sancționabile. Dar distrugerea recoltei prin incendii astfel provocate are numai o sancțiune materială ? Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT I „Hora fetelor” interpretată de dansatoarele căminului cultural Fundu Herții Fotografiile IOAN NEGREA DUMINICA 9 AUGUST 1970 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Vacanța copiilor. 10.00 Viața satului. — Calendarul lucrărilor agricole : semănatul porumbului din nou în actualitate. 11.15 In reluare la cererea telespectatorilor. — Recital Margareta Pîslaru. — Recital Udo Jürgens. 12.00 De strajă patriei. — Spre cotele iscusinței. 12.30 Concert simfonic. Culorile romantismului. 13.15 Emisiune în limba maghiară. Din cuprins — însemnări săptămînale. 14.45 închiderea emisiunii de dimineață. 16.00 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal . Retrospectivă Mexic '70. Aspecte de la meciul România — Cehoslovacia. 17.00 Studioul „N’ — Invitatul emisiunii : Prof. dr. Nicolae Cojal — Madrigale cu „Madrigal“. 19.00 Anunțuri — publicitate. 19.10 Flori de mină. Emisiune consacrată Zilei minerului. In program cîteva din cele miale mai frumoase creafolclorului minieresc culese de poeta Ana Soit. Emisiune realizată, cu concursul artiștilor amatori din Valea Jiului, Țara Moților și centrul minier Deva, de Dan Constandecu și Auel Cerbu. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Orizontul unu, Reportaj din Valea Jiului. 20.30 Concert. Salvatore Adamo la București. Regia Al. Bocăneț. Redactor Radu Anagnoste. 21.45 Luna-Parc. București, august 1970. Reportaj de Carmen Dumitrescu. 22.00 In lumea desenului animat. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Telesport. Informații și reportaje la zi — Marile meciuri de box ale anului 23.00 închiderea emisiunii programului 1.