Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-16 / nr. 2927

ALEGERILE U.T.C. In conformitate cu preve­derile statutului U.T.C., ple­nara C.C. al U.T.C. din 4—5 septembrie a.c. a ho­­tărit ca, în perioada imediat următoare, să se pregăteas­că și să se desfășoare, în toate organizațiile U.T.C., adunări de dare de seamă și alegeri ale organelor U.T.C. In legătură cu acest eveniment important, iată cîteva amănunte oferite, spre informarea cititorilor de tovarășul Ioan Dragomir, prim secretar al Comitetului județean Botoșani al U.T.C.: „— Am luat parte la des­fășurarea lucrărilor recen­tei plenare a C.C. al U.T.C. — care a analizat, în prin­cipal, activitatea din do­meniul muncii organizato­rice și a vieții interne de organizație — și pot să spun că în perioada care ne-a mai rămas pînă la sfîrșitul anului curent, Ute­­ciștii, toți tinerii din unită­țile industriale din școli, au de și agricole, îndeplinit un vast program de activi­tăți, cu obiective dintre cele mai importante. Astfel, pe lingă activitatea privind in­tensificarea muncii educati­ve în rîndul tinerilor, în or­ganizațiile U.T.C., începînd de la grupe și pînă la con­ferința județeană, vor avea loc adunări de dare de sea­mă și alegeri U.T.C., ele desfășurîndu-se în perioada 25 septembrie - 30 decem­brie a.c. Semnificația și importan­ța deosebită a alegerilor U.T.C. din acest an capă­tă contururi și mai mari fi­indcă ele preced sărbăto­rirea semicentenarului cre­­erii Partidului Comunist Ro­mân și lucrările celui mai înalt forum al tineretului din țara noastră — Congresul al IX-lea al U.T.C., care va avea loc in primele luni ale anului viitor. Pe fondul unor asemenea evenimente de profundă re­zonanță in conștiința noas­tră, se vor desfășura adună­rile de dare de seamă și alegeri ale organelor U.T.C., iar faptul în sine trebuie să constituie un fericit pri­lej al tinerei generații de a-și conecta și mai mult în­treaga sa energie la efortul general al muncii. Adunările de dare de sea­mă și alegeri vor oferi ac­tivelor U.T.C., tuturor tine­rilor uteciști, prilejul unor dezbateri a celor mai impor­tante probleme ale activită­ții organizațiilor U. T. C. și vor constitui un cadru de ele­vată muncă politică de masă. Și fiindcă vorbim de tineri a căror calitate de membru al organizației U.T.C. le con­feră dreptul de a alege sau de a fi aleși, adunările din acest an vor trebui să ca­pete nu numai un caracter de lucru, dar și un cadru de largă manifestare democrației Interne de orga­­­nizație. Tinerii să fie pre­zenți la toate acțiunile în­treprinse de către organi­zațiile U.T.C., atît ca ini­țiatori, cit și ca beneficiari ai propriilor lor Inițiative. De asemenea, în întreprin­deri economice, în unități a­­gricole, cit și în comerț, co­operație, școli, acolo unde avem organizații U.T.C., ti­nerii trebuie să întîmpine a­­legerile cu noi succese în muncă și la învățătură, să dovedească, prin atitudinea lor conștientă și activă, că sunt hotărîți să-și aducă con­tribuția la realizarea tutu­ror sarcinilor trasate de partid. TH. UNGUREANU Bucecea. Blocuri pentru locuințe Fotografia : I. NEGREA D0­ 1K D00 St Citiți zilnic ” (( DDDQ D C) CLOPOTUL • PAGINA 3 (Urmare din pagina I) apoi paiele adunate), creșterea procentului producției marfă în producția totală la 81 la su­tă, ritmul alert de pe șantierul de construcție a noilor grajduri etc. Ce putem spune despre cele­lalte două ferme ? Inginerul șef Isac Mihailovici de la C.A.P. Le­­orda, justifica producția mai scă­zută de la ei prin diferența de calitate între efective. Se poa­te. Dar asta nu-i meritul celor de la Cucorăni ? In treacăt fie spus, are și d-lui cîțiva ani de cînd răspunde cu conducerea coope­rativei de destinele unității, in­clusiv de ale fermei de vaci. Și dacă fostul Inginer zootehnist, actualul șef de fermă Gh. San­du, n-a reușit să imprime mun­cii de selecție caracterul științi­fic de care avea nevoie, nu-i scu­tit cu totul de vină nici inginerul șef, un om suficient de energic pentru a-și imprima autoritatea și asupra acestui sector. Potrivit planurilor de profilare, în viitor cooperativa din Leorda nu va mai crește vaci de lapte, ci porci. Cam jumătate din efec­tiv există în intenție să fie re­distribuit încă din această toam­nă altor cooperative, care își vor forma ferme specializate mai mari. Pînă atunci însă cele ca­re rămîn trebuie să producă. Și nu vedem cum se va realiza pro­ducția planificată, în situația cînd o serie de furaje se mai a­­flă pe cîmp, cînd ordinea, exi­gența față de programul de ac­tivitate din tabără nu ating ni­velul impus de obținerea aces­teia. La Brăești în schimb unitatea e profilată pe producția de lap­te și în viitor. Dar nimic nu in­dică sporirea răspunderii în ra­port cu cerințele dezvoltării u­­nei ferme specializate. De cîteva zile șeful de fermă este în con­cediu. In acest timp nici măcar economistul Fănel Bejenaru n-a trecut pe la tabără să urmăreas­că ce se petrece acolo. Am dis­cutat cu ing. Maria Dumbravă, fosta zootehnistă a unității, as­tăzi șefa altei ferme din aceeași cooperativă agricolă, factorilor ce au condus la asupra ase­menea rezultate slabe. Spunea dînsa că în efectiv sunt multe vaci tarate, că pășunea e puți­nă, că rezultatele ar fi bune da­că s-ar practica întreținerea în stabulație, cum a văzut ea la C.A.P. Ripiceni. Dacă asemenea concluzii sunt formulate de ce nu sunt exploatate atunci prac­tic ? Se apropie vremea cînd va începe întocmirea proiectelor de plan de producție pe anul viitor. Este bine să fie luate în discu­ție foarte amănunțit astfel de situații pentru ca tot ce am des­prins din experiența anului aces­ta în funcționarea fermelor să fie fructificat. De aceea în pla­nuri să se prevadă și să se du­că la îndeplinire măsuri mai hotărîte de creșterea producției zootehnice : acum trebuie însă­­mînțată secara masă verde, tre­buie strînsă sămînța de trifon­e­­ne cu care vor fi extinse supra­fețele de furaje valoroase în primăvara viitoare. Să capteze întreg interesul astfel de proble­me. Pe de altă parte să fie a­­dunate toate resursele furajere, să se însilozeze ceea ce se mai poate aduna de pe miriști, în urma altor culturi, de pe văi, pentru că nimeni n-are dreptul să se extazieze în fața celor cî­teva șire de fîn adunate în plus față de anul precedent. Pentru că există o astfel de tendință, nejustificată, să luăm numai un caz : la Leorda, unde sunt mai puține animale ca la Brăești, s-a adunat cu vreo sută de tone mai mult fîn și tot nu-i suficient. După cum rezultă din datele ce le-am prezentat la început, acum producțiile zilnice sunt a­­propiate. Pentru a mai recupera din restanțe fiecare dintre re­prezentanții celor trei unități ne-au spus că vor mai introdu­ce în rații, zilele acestea, tăiței umezi de sfeclă, ceva masă ver­de de pe otavă etc. Asemenea măsuri sînt salutare. Numai să nu rămînă niște vorbe aruncate în vînt. Trei unități, trei feluri de muncă SPORT . SPORT FOTBAL CAMPIONATUL JUDEȚEAN In sfîrșit, exceptînd neprezentarea — justificată — a Unirii, s-au dis­putat toate meciurile etapei de duminică a campionatului județean. An­gajarea echipelor la întrecere se vede a fi mai animată de spirit com­petitiv decît in celelalte ediții și realitatea e că formațiile rămase ca și cele prezente prima oară în campionat, au posibilități destule ca să facă față în condiții onorabile marșului lung care este campionatul. REZULTATELE TEHNICE. ETAPA A II-A : Voința Dorohoi — Unirea Săveni 3—0 Flamura Roșie Botoșani — Confecția Dorohoi 4—1 Victoria P.T.T.R. Botoșani — Gloria Frumușica 3—1 Sănătatea Darabani — Siretul Bucecea 1—0 Motorul Botoșani — stă SĂNĂTATEA —­ SIRETUL 1—0 (1—0). Unicul gol al partidei a fost înscris în minutul 35 de Min. Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Dorohoi, la centru Teodoriu. FLAMURA ROȘIE BOTOȘANI — CONFECȚIA DOROHOI 4—1 (1—0). In prima repriză, Flamura Roșie are o ușoară superioritate și reu­șește să deschidă scorul prin Tudose. Confecția a contraatacat peri­culos, ratînd cîteva situații favorabile. După pauză, dorohoianii, defi­citari la capitolul condiție fizică se retrag în apărare. Atacanții boto­­șănenii profită de greșelile comise de apărătorii adverși și mai înscriu de trei ori. Autorii : Tudose (2) și Sandu. Golul dorohoienilor este re­zultatul unei lovituri de la 11 metri. Rezultatul final reflectă fidel ra­portul de forțe de pe teren. VICTORIA P.T.T.R. — GLORIA FRUMUȘICA 3—1 (1—1) După cîteva minute de tatonare, Victoria P.T.T.R. pune stăpînire pe joc. Surprinzător însă, Gloria deschide­­ corul prin Siminiuc. Boto­­șănenii continuă ofensiva, și după numeroase furturi reușesc egalarea datorită lui Costea, care înscrie spectaculos printr-un șut de la distan­ță. In repriza a II-a, botoșănenii asediază poarta adversă și se des­prind în învingători prin golurile înscrise de Costea și Lupu. A condus bine arbitrul Mihop la centru, ajutat la linie de Prusac C. și Prusac M. (toți din Botoșani). CLASAMENTUL Duminică au început jocurile din divizia națională pentru juniori și școlari la handbal. Liceul M. Eminescu a evoluat la Suceava avînd ca parteneră de întrecere echipa Liceului Ștefan cel Mare. Botoșănenii s-au impus de la început jucînd mai bine, atît în apă­rare (portarul Cantoreanu s-a comportat excelent) cît și în atac. Scorul a fost permanent favorabil botoșănenilor la o diferență de 3—4 goluri. In repriza secundă, oaspeții forțează ritmul și conduc la un moment dat cu 17—11. In final, sucevenii mai reduc din handicap da­r nu pot evita înfrungierea. Principalii realizatori : Axinte (5), Gafironeanu (5) pen­tru învingători și Nistor (6) pentru învinși. ION GHEORGHICA HANDBAL LICEUL „M. EMINESCU" BOTOȘANI - MARE“ SUCEAVA : 16—15. LICEUL „STEFAN CEL Lupta sub panou Fotografia : I. HELICI Flamura Roșie Voința P.T.T.R. Motorul Botoșani Gloria Frumușica Voința Dorohoi Sănătatea Darabani Siretul Bucecea Confecția Dorohoi Unirea Săveni 2200 7—1 4 2200 5—2 4 1100 6—2 2 2101 4—3 2 2101 5—6 2 2­101 1—3 2 1001 0—1 0 2002 2—6 0 2002 0—6 0 DRAGI CITITORI. Pentru ca ziarul nostru să satisfacă mai bine cerințele dv., consecvenți în a vă cere părerile, în vederea reînnoirii 1. Ce rubrici, pagini din ziarul nostru citiți cu regula­ritate ? Pe care dintre ele le apreciați neinteresante și credeți că trebuie să renun­țăm la ele ? 2. Ce rubrici ne propuneți? Cum ați dori să arate ele ? (Explicați). Desigur, sugerați-ne și al­te idei care nu pot fi cuprin­se în cele două răspunsuri la întrebările noastre. Acest talon completat, decupat din ziar, il așteptăm pe a­unor rubrici, pagini care să devină cît mai interesante, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări : dresa , Redacția „Clopotul“ Botoșani, ziarului Calea Națională nr. 261. Vă mul­țumim pentru manent pe care sprijinul per­ni-l acor­dați. LA SEMNALELE ZIARULUI „CLOPOTUL­ „INCERTITUDINI IN ZONA BENEFICIILOR“ Articolul cu titlul de mai sus publicat in ziarul nostru viza, printre altele, lipsuri serioase in activitatea financiară a unor întreprinderi, printre care și a I.I.L. Dorohoi, unde planul de bene­ficii in primul semestru fusese realizat numai în proporție de 66 la sută. Atenționarea s-a dovedit utilă. „Conținutul articolu­lui — relatează în răspunsul adresat redacției, I.I.L. Dorohoi — a făcut obiectul unor analize temeinice. Punînd în aplicare pla­nul de măsuri întocmit cu acest prilej au fost reduse consumu­rile specifice și cheltuielile neeconomicoase, au fost îmbună­tățite normele de producție, iar o parte a producției fabricii „Granitul“ a fost reprofilată". Consemnăm cu evidentă plăcere rezultatele financiare ob­ținute în primele 8 luni ale anului de întreprinderea de indus­trie locală dorohoiană , planul de beneficii a fost depășit, ca urmare a eforturilor depuse, cu 300 mii lei, iar volumul imobi­lizărilor și a împrumuturilor restante este în continuă scădere. „GREU VANDABILE­ DE CE?" La semnalul nostru critic, apărut in ziarul nr. 2914 sub titlul de mai sus, I.C.R.T.I. Botoșani ne răspunde : „Articolul a fost prelucrat cu lucrătorii din aparatul comercial, luindu-se o serie de măsuri pentru impulsionarea desfacerilor, dintre care enumerăm : s-au făcut demersuri la M.C.I. pentru suplimenta­rea fondului necesar și corelarea acestuia cu necesitățile orga­nizațiilor comerciale cu amănuntul din județul Botoșani și Su­ceava pentru toate mărfurile care au suferit reduceri de pre­țuri. In această privință, s-a încheiat o minută cu Direcția co­mercială a județului Botoșani, prin care se hotărăște livrarea de către I.C.R.T.I. a unor mărfuri cu prețuri reduse în valoare de un milion lei, iar in județul Suceava, mărfuri în valoare de 1 227 000 lei. In plus, au fost luate măsuri ca pina la data de 1 octom­brie 1970 întreprinderea noastră să deschidă un magazin cu a­­mănuntul in orașul Botoșani, str. Sovenilor nr. 14 pentru des­facerea acestor mărfuri. Mărfurile disponibile au fost oferite altor I.C.R.T.I. și I.C.S.T.I. din țară. De asemenea, s-a impulsionat activitatea voiajorilor comerciali, a șefilor de depozite și a merceologilor de sectoare pentru desfacerea acestor mărfuri către organizațiile comercia­le cu amănuntul din județul Suceava și Botoșani. Mulțumim redacției pentru cele semnalate, articolul fiind de un real folos în activitatea noastră“. NU NUMAI CONTROL, CI SI ACȚIUNI PRACTICE IN OBIECTIVELE SANITARE In articolul intitulat „Ce inspectează inspectorii sani­tari ?“ și apărut în ziarul „Clopotul“, nr. 2863, arătam că acti­vitatea sanitaro - antiepidemică desfășurată de unele cadre de specialitate ale Inspectoratului sanitar de stat se reduce ade­sea doar la controlul evidențelor primare — procedeu criticat de noi ca fiind mai mult unilateral decât contraindicat. Dove­­dindu-se utilă observația pe care am făcut-o, Inspectoratul sanitar de stat, prin adresa nr. 2173, ne răspunde următoarele: „Controalele activității sanitaro - antiepidemice se fac în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Sănătății și, așa cum bine se precizează și în articolul dv., ele trebuie să vizeze a­­tît verificarea evidențelor primare, cît și o serie de acțiuni prac­tice în terenul și obiectivele circumscripțiilor sanitare. In afară de controlul și îndrumarea circumscripțiilor sanitare din județ, Inspectoratul sanitar de stat a adoptat și o serie de măsuri pri­vind îmbunătățirea condițiilor de mediu în întreprinderile eco­nomice, prevenirea bolilor infecto - contagioase, îmbunătățirea alimentației și aprovizionării cu apă a populației. Prin specificul activității noastre, suntem­ puși în situația de a rezolva și unele probleme de amănunt, cum ar fi : autorizări sanitare, avize de amplasări și construcții de noi obiective. Pe viitor, se spune­mn încheierea răspunsului semnat de dr. Stelian Cîmpeanu, inspector șef al Inspectoratului sanitar județean, vom ține cont, în acti­vitatea pe care o desfășurăm, de toate sugestiile venite de la cetățeni prin intermediul ziarului „Clopotul“ și care, coroborate cu instrucțiunile Ministerului Sănătății, vor contribui la îmbu­nătățirea continuă a activității de ocrotire a sănătății popu­lației“. „SECRETARUL CONSILIULUI POPULAR - REPREZENTANTUL LEGII ÎN COMUNĂ“ Primim de la comitetul executiv al consiliului popular ju­dețean, la articolul nostru cu titlul de mai sus, precizarea că „în cadrul acțiunilor de îndrumare și control efectuate la co­mitetele executive ale consiliilor populare comunale respective, s-au dat îndrumările necesare în vederea intrării în legalitate, atenționîndu-se persoanele vinovate de asemenea încălcări asupra consecințelor deosebite pe care acestea le cauzează activității pe care o desfășoară. De asemenea, cu ocazia instruirii trimestriale ce va avea loc în luna septembrie cu secretarii comitetelor executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale vor fi prelucrate aspectele sesizate în ziar". Sperăm, în felul acesta, că activitatea de asistență juridi­că la nivelul comunelor numite atunci — și nu numai a ace­lora — se va îmbunătăți sensibil căpătînd astfel un certificat de existență reală. ­Urmare din pagina I­­tului, cu produse lactate ! La I. I. L. DOROHOI este în construcție o linie tehnologică cu uscator artificial, care are o valoare de investiții de 22 mi­lioane lei. Discutăm cu Paul Cohn, inginerul șef de la între­prinderea de industrie locală, beneficiara acestei lucrări, cărui termen de intrare în func­a­țiune este trimestrul III - 1971. Va fi respectată această scadență de către constructor ? — Greu de apreciat ! Con­structorii noștri fac minuni cînd vor. (Numai că vor cam rar — n.n.). Păstrind însă ritmul actual de execuție, în mod cert, acest termen nu va fi respectat. Pla­nul constructorului pe anul 1970 consemna o producție de 3776 mii lei. Pînă în prezent nu s-a realizat decît 1054 mii lei. Și in cazul uscătorului artificial se aduc acuzații constructorului. Cum s-ar putea ieși din im­pas ? In primul rînd, printr-o mai bună și rațională organizare a muncii fiindcă front de lucru există suficient. I.J.C.M. Botoșani să asigure aprovizionarea prom­ptă a șantierului cu materialele necesare. Pe șantier, forța de muncă și utilajele să fie utiliza­te în mod judicios. Să se asigu­re lucrul în două schimburi, așa cum s-a stabilit și cum, pînă în prezent, constructorul n-a făcu­t-o încă. Autobaza din Dorohoi să asigure mijloacele de tran­sport conform planului operativ. De asemenea, personalul tehnic al șantierului nr. 3 — care răs­punde de această lucrare — să asigure in mod permanent asis­tența tehnică cerută de comple­xitatea obiectivului. Un singur maistru, cît se află acum pe șantier, nu poate face față tu­turor lucrărilor. — In calitate de constructor al uscătorului artificial, ce aveți de spus ? Am adresat această întrebare tovarășului Gh. Ninea­ca, șeful șantierului nr. 3 Do­rohoi. — Este foarte adevărat că lucrările sînt mult rămase în urmă. Dar nu suntem­ de vină numai noi. Timpul nefavorabil din primăvară a îngreuiat ope­rațiile de excavare. Cînd, în sfîrșit, am­ avut timp frumos, autobaza de transporturi a găsit de cuviință să nu respecte pla­nurile operative lunare. Trei u­­tilaje grele și anume, un excava­tor de 0,6 m.c., unul de 0,3 m.c. și al treilea de 0,5 m.c. nu au putut realiza indicii de utilizare planificați din cauza lipsei mij­loacelor de transport. Am fi in­trodus lucrul în trei schimburi dar autobaza refuză lucrul de noapte. Din această cauză, tim­pul frumos nu a fost folosit din plin, lucrîndu-se doar intr-un singur schimb. Dar greutăți ne fac însăși fi­nele secții ale întreprinderii noastre de construcții-montaj din Botoșani. Secția de utilaje și transport, în loc să compenseze greutățile ce nu le face autoba­za, se raliază acestui gen prejudicios de activitate. Lipsa produselor de balastieră este în mare măsură urmarea unei­ ne­raționale exploatări de către S.U.T. a parcului auto. Utilaje­le ce le avem pe șantier nu asi­gură ritmicitatea producției. A­­vem o singură betonieră și a­­ceea lucrează defectuos. Am ce­rut, prin planul operativ, de la I.J.C.M. încă una dar nu ne-a trimis. Vreau să atrag atenția că ducem lipsă de produse ba­lastiere și că dacă nu vom aprovizionați imediat, după în­­­­­eperea sezonului ploios, a­­ceasta practic nu va mai fi posi­bilă. Apoi, interlocutorul nostru ne-a spus : — Pentru a putea face față sarcinilor ce le avem se impu­ne lărgirea parcului de utilaj. Mai avem nevoie de un excava­tor de 0,3 m.c. și de un buldo­zer S 650. I.J.C.M., de asemenea, să asigure repartițiile de com­bustibil și lubrifianți, să nu mai umblăm cu împrumutul ca acum. ...Suntem­ bucuroși că pe lângă cele două aspecte negative din investițiile dorohoiene, putem prezenta acum și unul pozitiv. Es­te vorba de șantierul stației de în­nobilare a nisipului. Aici lucră­rile de construcții sunt intr-un stadiu mult avansat față de gra­ficul de eșalonare. L-am pe inginerul Ernest Vasiliu, rugat șe­ful serviciului investiții al între­prinderii miniere Miorcani și di­riginte al acestui șantier, să ne facă o prezentare a situației, ia­tă ce ne-a declarat : — Instalația de înnobilare a nisipului trebuia predată torilor francezi pe data de mai- 15 septembrie 1970, la nivelul pri­mului etaj. La ora actuală, con­strucția se află la cota + 13 m deci cu 3 etaje mai sus. Struc­tura de rezistență a depozitului de nisip brut, prevăzută a terminată la 15 octombrie, va fi fi gata între 15—18 septembrie. In același stadiu se află și instala­ția de uscare. Iată deci, că atunci cînd e­­xistă voință, se pot face și lu­cruri bune. (Urmare din pagina I) pune in evidență faptul că, la început, acești doi cetățeni au fost cinstiți, ei făcindu-și dato­ria, îndemnați de cugetul curat care nu admitea tolerarea hoțu­lui. Ei însă n-au avut tăria mo­rală să fie consecvenți pînă la capăt. Și încă ceva : schimba­rea atitudinii lor nu putea fi întîmplătoare, lucru ce s-a a­­deverit atunci cînd au fost che­mați să dea socoteală de min­ciunile spuse. Cu această oca­zie, s-a dezvăluit că familia in­culpatului — soția și mai ales fiica, ginerele și fratele acestuia — au exercitat presiuni asupra celor doi, fie prin aluzii la a­­numite represalii, fie apelînd la false sentimente de milă. special, D. Ghiorghițanu a rela­­a­tat cu tot „curajul“ că a mărtu­risit mincinos în fața instanței de judecată, în dorința de a-l „ajuta" pe vinovat, ca urmare a influenței exercitată de rudele acestuia. Deși într-o anumită măsură a­­devărul a putut fi restabilit, a­­ceastă atitudine ambiguă martorilor a pus instanța în si­­­tuația de a da numeroase ter­mene de judecată, a obligat-o la audieri și reaudieri de mar­tori, la confruntări etc., toate acestea ingreunînd și întirziind, pe de o parte soluționarea cauzei, iar pe de altă parte, pri­mejduind stabilirea adevărului. O situație asemănătoare s-a constatat și în dosarul privi­tor la inculpatul Constantin Ba­­ciu din Sulița, care a fost con­damnat la 1 an și 6 luni închi­soare pentru furt de mărfuri dintr-un magazin cu autoservire din municipiul Botoșani. In cursul judecății martorii Gheorghe acestui proces, Corna, str. Dochia nr. 10 și Ioan Manale, str. Dreptății nr. 46, din Boto­șani, au declarat în fața tribu­nalului că inculpatul ar fi cum­părat sticla cu țuică (pe care o furase), de la un alt maga­zin (?!), deși tot ei declaraseră, în fața organelor de urmărire, că hoțul n-a cumpărat marfa din alt magazin, pentru că nici nu avea cum, deoarece nu in­trase în nici un alt magazin pi­na la autoservire. Cind au fost puși in fața alternativei , sau a­­devărul, sau penale pentru pornirea urmăririi mărturie minci­noasă, cei doi și-au amintit e­­xact cum s-au intimplat lucrurile, relatînd toate detaliile adevă­rate. Ei au mai recunoscut că au fost influențați de soția incul­patului, care i-a rugat stăruitor să-i „salveze” soțul, dovedit vi­novat pentru furt. Și aici, deci, a intervenit falsul sentiment de milă pentru cel care a încălcat legea. Trebuie să menționăm că, dorința sa de a facilita stabili­za­rea adevărului, legiuitorul a per­mis — în ceasul al 12-lea — ca martorul să se răzgîndească și să retracteze mărturia minci­noasă, evident în anumite con­diții, respectiv pînă intr-un anu­mit stadiu al procesului, scutin­­du-l de pedeapsă. Este și ca­zul celor de mai sus, care reve­nind de la minciună la adevăr, au dovedit că mai au un dram de conștiință și au evitat con­secințele aspre ale legii. Există însă și martori înrăiți, care nu înțeleg, nici măcar în acest ultim moment cerința imperioasă de a se situa pe li­nia adevărului, persistînd cu în­­căpățînare în susținerile minci­noase ce­­ au făcut. Este ca­racteristic în această privință cazul martorei Lucia Grădinaru din Unțeni care, în ultima fază a procesului lui Vasile Vezniuc, din aceeași comună (trimis în judecată pentru tentativă de o­­mor, pentru care a fost con­damnat la 7 ani închisoare) a­­tunci cînd toată lumea era con­vinsă cine este autorul faptei, a declarat că făptașul nu este totuși cel trimis în judecată, ci un altul — Gheorghe Strugaru. Cu toate sfaturile ce i s-au dat, atît de către instanță, cît și de către organele de urmărire, cu tot avertismentul primit, Lucia Grădinaru a stăruit în afirmațiile sale, deși acestea veneau în contradicție cu toate celelalte dovezi din dosar. Și în acest caz s-au exercitat, probabil, anu­mite influențe. Cu toate acestea, eforturile martorei de ... ocazie n-au servit la nimic, deoarece in­stanța a avut putința să stabi­lească just faptele și să ajungă la concluzia vinovăției făptașu­lui, căruia i s-a aplicat pedeap­sa bine meritată, pe baza altor numeroase date și împrejurări existente în dosar și pe care „martora“, în naivitatea ei, nu avea cum să le aprecieze, îm­potriva acestei martore s-a în­ceput urmărirea penală, potrivit prevederilor legale. Este necesar însă ca împotriva unor astfel de manifestări să se acționeze nu numai cu ase­menea mijloace. Trebuie ca toți factorii de răspundere, toți co­legii de muncă să dezaprobe comportarea acestor indivizi, să le înfiereze acțiunile care con­travin normelor moralei noastre. CONTRASTE prețul adevărului in

Next