Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-08-04 / nr. 2891

ș > > ) i­ Anul XXV, nr. 2891 mărfi 4 august 1970 4 pagini 30 bani URBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN i Campania agricolă în imagini SECERIȘUL INFORMEAZĂ ing. IVasi­e ALUNGULESEI director adjunct la Direcția agricolă Pînă duminică s-a recoltat peste 80 la sută din supra­fața cultivată cu grîu, 11 cooperative agricole din județ au încheiat secerișul acestei culturi. O parte din combinele din aceste unități au fost dirijate operativ în acelea în care se­cerișul este mai întîrziat. In felul acesta s-au creat condiții ca în toate cooperativele agricole din județ recoltatul să se în­cheie în maximum 2 — 3 zile. Se cere, în aceste zile, exploatarea la întreaga capaci­tate a combinelor. Lucrul să înceapă cît mai de dimineață, iar seara să se încheie numai la căderea întunericului. Mu­tarea lor între unități și de pe o tarla pe alta să se facă numai în cursul nopții , în situația cînd se prevede încheierea secerișului pe o tarla în timpul zilei, să se lase acolo numă­rul de combine care să aibă de lucru pe toată ziua iar cele­lalte să fie mutate în altă parte. Timpul, pentru moment, ne favorizează, deși în continuare se anunță prof. N. R. De semnalat că, duminică, la Bălușeni n-au lu­crat decît combinele venite în sprijin de la C.A.P. Stăuceni. Inginerul șef, care a trecut dimineața pe la sediul C.A.P., n-a luat măsuri pentru organizarea muncii și la celelalte combine. 4 dintre ele repartizate în trupul Zăicești au staționat în tot cursul după-amiezii. La Copălău, batoza a fost pusă în func­ție de organe județene. In această situație mai poate fi rea­lizată recoltarea în termen ? 1 TREIERIȘUL RELATEAZĂ GhE­ȚUGUI, vicepreședinte al U.J.C.A.P. O primă apreciere este aceea că ritmul treierișului în cooperativele agricole de producție, cu toate succesele unor unități, continuă să fie sub posibilități. O demonstrează însăși faptul că între recoltare și treieriș, treieriș și livrarea produse­lor, s-a creat un decalaj nepermis de mare. Unde se poate conduce o slabă organizare a muncii o demonstrează și e­­xemplele din tabelul de mai jos (datele de sîmbătă): Intîrzierile de pînă acum sunt o consecință a nepunerii în funcțiune a batozelor. Pentru aceasta poartă vina atît con­ducerile cooperativelor (care n-au asigurat peste tot echipe­le de deservire și n-au transportat snopii la arie) cît și con­ducerile I. M. A. La Vatra - Hudești, de exemplu (I. M. A. Da­rabani), cînd să fie puse în funcțiune cele două batoze, s-a constatat că trebuie duse la repara­ curelele ! Din 150 batoze, n-au funcționat în săptămîna trecută nici a 3-a parte. Organele județene au dispus ca toate batozele, toate combinele să fie imediat puse în funcțiune. Săptămîna aceas­ta trebuie să fie o săptămina record la treieriș,­­ operațiune care avem obligația să o încheiem în întreg județul în jurii datei de 10 august. C.A.P. Recoltat Treierat C.A.P. Recoltat Treierat ha ha___________________ha_____ha Mindrești V. 285 15 Șendriceni 506 43 Vatra 425 36 Fd. Herții 380 11 Pomîrla 200 20 Călărași 464 64 Socrujeni 540 165 Blîndești 493 110 Mînăstireni 341 41 Saucenița 310 70 Cordăreni 500 60 Adășeni 290 85 araturile de vara PREZINTĂ doctor inginer Viorel PEȘTEANU, șeful C.I.L. Albești Prima condiție ca acestea să fie reușite e operativita­tea cu care se fac în urma eliberării terenului. Pentru cul­turi duble, ajunge o arătură ceva mai superficială (circa 15 cm). Pentru griul de toamnă și culturile de primăvară cu se­mințe mici este bine ca adîncimea să fie, în zona noastră, de 20 — 22 cm. Nu trebuie arat prea adînc pentru că terenul e tasat și se scot bolovani. Plugurile să lucreze numai în agre­gat cu grapa stelată, și să se discuiască arăturile într-un in­terval de cel mult 24 ore de la executare. Mai ales, unde griul va urma după grîu, trebuie să aplicăm 25 kg aldrin la hectar sau alt insectorungicid, concomitent cu 300 kg super­­fosfa­t și 100 kg azotat de amoniu. După leguminoase, e bine să dăm 200 kg superfosfat. Arătura pentru grîu să fie pre­lucrată cu polidiscul după fiecare ploaie, nu numai în preaj­ma semănatului. In felul acesta vom scăpa și de o parte din buruieni. Trebuie să facem tot ce e posibil pentru a avea pregătit din vreme patul germinativ al griului, întrucît întîr­­zierile ne conduc în mod categoric la producții mici. Griul, pe care l-am semănat după 10 octombrie, ne-a dat în anul a­­cesta doar 1800 kg la hectar, față de 3200 kg cît am obținut în tarlalele semănate în epoca optimă. Nota redacției : Ritmul­­ în care se execută arăturile în județ este complet nesatisfăcător, cu toate că foarte multe tractoare nici nu sunt folosite. Din comentariul tovarășului Peș­­teanu, lucrătorii din agricultură au obligația să desprindă toate concluziile necesare. Fotografiile: IOAN NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI • VA l Redactie și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Administrația­­ 11328 - 11725 - 12075 - 12487 - 11106 - 11217 - 12372 Telefoane Redactor șef Redactor șef adjunct Secretariatul de redacție Secțiile economică și culturală Secțiile viată de partid și construcții de stat Secțiile informații și scrisori Bucecea. Vedere de ansamblu Fotografia s I. NOUR ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR MASURI CONCRETE PENTRU ORGANIZAREA MAI BUNA A MUNCII Prima și cea mai importantă concluzie a adunării generale a reprezentanților salariaților de la Fabrica de industrializarea lapte­lui Botoșani, este participarea activă la dezvăluirea cu curaj a neajunsurilor, la găsirea celor mai bune soluții pentru înlătura­rea lor, cu alte cuvinte un interes sporit față de sarcinile de plan și creșterea eficienței muncii. Materialul prezentat de către ing. Silviu Cozorici, președintele comitetului de direcție, a cuprins suficiente aspecte critice, însă succesul dezbaterilor s-a datorat în special celor ce și-au spus cu­­vîntul despre felul cum comitetul de direcție și consiliul de admi­nistrație al combinatului s-au preocupat de rezolvarea proble­melor stringente din activitatea bazelor de recepție și a secțiilor de preluarea laptelui. De altfel, asemenea dezbateri se impuneau avînd în vedere că în semestrul I a.c., planul la pro­ducția de unt și produse proas­pete a fost realizat în proporție de 85 și respectiv 94 la sută, că sarcinile de preluare la lapte de vacă prezintă o restanță de 22.619 lel și mai ales, că în a­­nul 1971 producția globală ur­mează să crească cu 15,3 la su­tă, reducerea cheltuielilor la mie lei producție marfă cu 22,5 o lei și sporirea beneficiilor cu două milioane lei. Trebuie să evidențiem faptul că salariații ce au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor nu au ne­gat criticile îndreptățite aduse în material pentru cazurile de indisciplină în producție, pentru lipsa de responsabilitate în înde­plinirea sarcinilor, a proastei gospodăriri a materiei prime, a stării de igienă necorespunzătoa­re, și că în același timp, au se­sizat mari defecțiuni organizato­rice a activității curente determi­nate nu de muncitori, ci de cei puși să organizeze și să conducă activitatea, cerînd luarea urgen­tă a celor mai bune măsuri. Achizitorul Mihai Padovei ară­­tînd influența negativă a neres­­pectării obligațiilor contractuale de către producători asupra pre­luărilor de lapte, a spus : „Dacă laptele este ținut în condiții ne­corespunzătoare de la orele 20 pînă a doua zi la orele 13, din cauză că nu vin cisternele să-l ridice, desigur că acesta își pier­de calitățile, iar faptul că pro­ducătorii nu au primit de mai multe luni de zile cantitățile de tărîțe cuvenite creează nemulțu­miri în rîndul acestora". Mari neajunsuri în transportul laptelui au fost semnalate de Va­sile Rotaru, șeful bazei de recep­ție Săveni care a arătat : „NU IONAȘ VLĂICEANU (Continuare în pagina a lll-a) La Fabrica de industrializare a laptelui Botoșani Diploma școlii generale — certificat pentru lenevie ? Ce fac tinerii din mediul să­tesc după terminarea cursurilor școlii generale . Iată o întreba­re căreia, în mod firesc, ar tre­bui să i se răspundă laconia și numai într-un singur fel : unii își continuă pregătirea în diferi­te școli, iar ceilalți lucrează în cooperativa agricolă. Dacă nu­mai astfel ar trebui să se întîm­­ple, o investigația în cîteva co­mune ale județului nostru ne-a relevat că de cele mai multe ori, situația prezintă un alt as­pect, evident nedorit, o parte a tinerilor absolvenți bună ai școlii generale din mediul sătesc rămîn — din cauză că nu vor să muncească — o povară a fa­miliei. Trei factori — după cîte știm — concură la formarea persona­lității și inclusiv a viziunii tine­rilor despre rolul tuturor pro­fesiilor la înnobilarea omului prin muncă în societatea noastră so­cialistă și anume : familia, școa­la și organizația de tineret. Dacă acești trei­ factori ar privi cu toată răspunderea misiunea ce o au, de a pregăti și orienta tineretul spre cele mai diverse profesii — fiecare după aptitudini, posibili­tăți etc. — atunci este neîndoiel­nic că o mare parte a adoles­cenților n-ar mai bîjbîi pe anu­mite drumuri pentru a găsi pro­fesia cea mai convenabilă sau cel puțin, nu s-ar obișnui să „ar­dă gazul“ pe banii tăticului și a mămîchii. 1. Familia. La nenumărate fa­milii din mediul sătesc se mai întîlnește tendința de a-și ve­dea copiii, indiferent prin ce mij­­loace, plasați într-un oraș. „N-am vrut să-l țin acasă. L-am trimis la frate-său, la Brașov, poate îi va găsi vreun serviciu pe acolo. Să stea și «I în­ sat ca și mine? (!)“, ne spunea gestio­narul Gheorghe Ostafi din satul­ Dersca, referindu-se la fiul său Aurel. Oare nu era mai normal ca acest tată, respectabil la ve­dere, să-și fi ținut băiatul acasă să lucreze, aidoma atîtor tineri vrednici, în cadrul cooperativei Numeroși tineri din mediul să­tesc, în loc să muncească în cooperativa a­­gricolă, devin o povară a familiilor agricole ? Fără a mai vorbi de importanța satului în viața noastră socială, se știe că nu­meroși tineri, cu distinse studii superioare își desfășoară activi­tatea în sat, astăzi cadru propice de afirmare. Oare familia nu s-a gîndit că pentru un tînăr la 16 ani, a cărui personalitate în­că nu s-a conturat precis și pe deasupra care nici­­ n-a dat do­vada unei perseverențe în via­ță (rămînînd repetent), un me­diu eterogen, ca și nesiguranța unei slujbe, îl poate conduce la fapte reprobabile cu repercu­siuni pentru o viață întreagă ? Și numărul un­or astfel de ti­neri poate fi continuat chiar în satul Dersca, (Constantin D. I­van, de exemplu), unde inițiati­va plecării de acasă pornește chiar de la „responsabilii" fa­miliei. 2. Profesia să înceapă școală. E drept că în școlile să­în­tești orientarea profesională cum lasă de dorit. Datorită acestui lucru, mulți tineri, după termi­narea școlii generale, nu știu încotro s-o apuce. De aceea, credem că la orele de dirigenție ca și în cele de cunoștințe a­­gricole, ar trebui să se vorbeas­că mai mult despre profesia de țăran cooperator, despre impor­tanța economică a satului în societatea noastră, ca și, mai ales, despre ceea ce va oferi satul în viitor. O a doua „școală“ a profe­siei de cooperator ar trebui să fie însăși cooperativa agrico­lă, în care elevii, încă din timpul cursurilor, să se deprin­dă cu munca, să aplice proce­deele învățate la cursuri. „In toate adunările generale ale coopera­torilor ce au avut loc pînă acum s-a discutat problema includerii tineretului în procesul de produc­ție ne spunea Ioan Moroșanu, președintele C.A.P. Vf. Cîmpu­­lui — și cred că din acest punct de vedere la noi nu s-au întîm­­pinat greutăți“. Afirmația pre­ședintelui era justă deoarece din statisticile pe care le poseda se­cretarul comitetului comunal U.T.C., prof. Ion Crîșmaru, toți cei 280 de tineri sînt încadrați în procesul de producție avînd norme efectuate în diferite sec­toare ale cooperativei. Așadar, între școlile generale sătești și S. AILENEI (Continuare în pagina a lll-a) ■1t 6 Pentru zilele de 5, 6 și 7 au­gust vremea se anunță în ge­­neral frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil. Vîntul va su­fla potrivit. Temperaturile vor fi cele caracteristice sezonului estival, cu limite minime cu­prinse între 13 și 16 grade, iar nivelul maxim cu valori de 27 — 30 grade. Astăzi soarele a răsărit la o­­rele 5,06 și va apune la orele 19,37. PROGNOZA

Next