Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-27 / nr. 2937

Anul XXVI nr. 2937 duminică 27 septembrie 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ALEGERI IN ORGANIZA­ȚIILE DE PARTID In baza Statutului partidului, a hotărîrii Secretariatului Comi­tetului Central, între 1 octombrie și 15 decembrie a.c. se vor des­fășura adunări și conferințe pentru dări de seamă și alegeri în grupele de partid, în organi­zațiile de bază din întreprinderi, cooperative meșteșugărești din construcții și transporturi, din in­stituții, școli, cartiere, în orga­nizațiile de partid conduse de comitetele de partid pe între­prinderi și instituții, în C.A.P., I.M.A., I.A.S., precum și în or­ganizațiile de partid din între­prinderile și instituțiile mai mari, conduse de comitete de partid de gradul I, în organizațiile co­munale și orășenești de cate­goria a Il-a ale partidului. Desfășurîndu-se într-o perioa­dă în care eforturile tuturor co­muniștilor, ale celorlalți oameni ai muncii sînt mobilizate în în­deplinirea hotărîrilor Congresu­lui al X-lea al partidului, ale plenarelor în înfăptuirea Comitetului Central, propriilor hotărîri, adunările și conferințele pentru dări de seamă și alegeri sunt chemate a efectua o temeinică și profundă analiză a muncii or­ganelor și organizațiilor de par­tid desfășurată pină în prezent, să deschidă noi perspective e­­fortului general, au loc alegerile Zilele în care în organiza­țiile de partid sînt zile hotărîtoare pentru îndepli­nirea planului pe anul în curs, pentru pregătirea producției a­­nului viitor, iar acum, la conflu­ența a două cincinale, bilanțul care se va face, schițarea coor­donatelor activității de viitor va trebui să fie pătrunsă de ma­ximă responsabilitate comunistă, iar caracterul combativ, militant al acțiunii să fie un prilej de mobilizare a tuturor forțelor la îndeplinirea sarcinilor. Pregătirea și desfășurarea a­­dunărilor generale și a confe­rințelor pentru dări de seamă și alegeri trebuie să ducă la creș­terea rolului conducător al or­ganizațiilor de partid, la dezvol­tarea democrației interne, la promovarea principiului muncii și conducerii colective, la întă­rirea răspunderii fiecărui om pentru munca ori sarcina încre­dințată, căci apropiata aniver­sare a jumătate de secol de la crearea partidului trebuie să constituie, pentru fiecare comu­nist, nu numai un prilej de a­­naliză critică a propriei activi­tăți, ci și un angajament de a face mai mult pentru cauza par­tidului, pentru prosperitatea pa­triei. Analiza profundă a activității desfășurată în spirit critic și au­tocritic, prin dezvăluirea cu cu­raj a lipsurilor și prin reliefa­rea experienței înaintate pot constitui factori activi în stimu­larea fiecărui comunist de a participa la perfecționarea mun­cii de partid, condiție a întăririi organizatorice și politice a par­tidului însuși. Unul din sensurile esențiale ale adunărilor și conferințelor IOAN PAPARA, secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. pentru dări de seamă și alegeri rezidă în aceea ca ele pot con­tribui la o mai mare edificare a comuniștilor cu importanța dez­voltării economiei pentru înflori­rea multilaterală a patriei. De aceea, atenția va trebui cu prio­ritate îndreptată spre analiza modalităților politice de inter­venție pentru realizarea sarcini­lor din economie, căci capacita­tea organelor și organizațiilor de partid de a se orienta în multitudinea de probleme și de a rezolva cu mijloacele lor spe­cifice sarcinile ce le revin, con­stituie proba maturității politice a organelor și organizațiilor de partid. Astfel, în industrie, construcții și transporturi în centrul dezba­terilor organizațiilor de partid vor trebui să stea eforturile făcute pentru îndeplinirea tuturor in­dicatorilor de plan, a angaja­mentelor luate pe anul 1970 și pentru recuperarea pierderilor provocate de calamitățile natu­rale din acest an. E necesar să se acorde atenția cuvenită sta­bilirii de măsuri pentru valorifi­carea cît mai completă a tutu­ror rezervelor existente în între­prinderi, folosirea deplină a ca­pacităților de producție, îmbu­nătățirea calității produselor, realizarea ritmică a planului la export, creșterea productivității muncii, încadrarea în normele de consum stabilite și asigurarea stocurilor normate de materii pri­me și materiale necesare desfă­șurării ritmice a activității produc­tive, reducerea cheltuielilor de producție, creșterea eficienței în­tregii activități economice. In cadrul dezbaterilor, comuniștii trebuie să analizeze modul în care au fost aplicate în prac­tică măsurile privind organiza­rea științifică a producției și a muncii, punerea în funcțiune a noilor obiective industriale, atin­gerea la termen a parametrilor proiectați, măsurile concrete pre­conizate pentru lichidarea risi­pei de materiale pe șantiere. O atenție deosebită să se acorde problemelor privind exploatarea în bune condițiuni a mașinilor și instalațiilor cu respectarea stric­tă a tehnologiilor de fabricație, modului în care au fost efectua­te reviziile și reparațiile acesto­ra, pregătirea șantierelor pen­tru desfășurarea normală a lu­crului pe timp de iarnă, întări­rea disciplinei, folosirea timpului de lucru, atragerea salariaților la dezbaterea și soluționarea problemelor ce privesc activita­tea întreprinderii. Din dezbateri să reiasă măsurile politice și organiza­to­rice care s-au luat în vederea mobilizării tuturor forțelor și resurselor pen­tru pregătirea în bune condițiuni a producției pe anul 1971, pri­mul an al viitorului plan cincinal, urmînd a se pune un accent deosebit pe felul în care este a­­sigurată aprovizionarea tehni­­co-materială, pentru realizarea ritmică a planului încă din pri­mele zile ale anului viitor, sta­diul contractării la intern și ex­port a producției, gradul de asi­gurare cu documentații și utilaje a lucrărilor de investiții. In uni­tățile ce compun combinatul textil să se acorde o maximă a­­tenție problemei calității produ­selor, calificării oamenilor, folo­sirii timpului de lucru. Obiective asemănătoare e necesar să ur­mărească și organizațiile de par­tid din unitățile combinatului a­­limentar. In agricultură, dările de sea­mă și dezbaterile vor analiza ac­tivitatea organelor și organizați­ilor de partid pentru înfăptuirea complexului de măsuri stabilit de conducerea partidului în ve­derea creșterii producției vege­tale și animale. In întreprinde­rile agricole de stat și de me­canizare a agriculturii să se a­nalizeze activitatea organelor și organizațiilor de partid, a con­siliilor de administrație și co­mitetelor de direcție pentru rea­lizarea sarcinilor de plan, îm­bunătățirea organizării produc­ției și a muncii, folosirea rațio­nală a mijloacelor materiale și financiare în vederea creșterii e­­ficienței economice și rentabili­zării tuturor sectoarelor de acti­vitate din aceste unități. In cooperativele agricole de producție, dezbaterile să acor­de atenție analizării activității pentru aplicarea întocmai a mă­surilor stabilite de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, normării și retribuirii muncii, participării tuturor co­operatorilor la muncă în vederea înfăptuirii la timp și în bune condițiuni a lucrărilor agricole, înlăturarea efectelor calamități­lor naturale, respectarea con­tractelor de predare la fondul de stat. Dările de seamă și dezbaterile să se refere la mă­surile concrete luate pentru creș­terea efectivelor și producțiilor animaliere. De asemenea, se va insista asupra modului­­ în care s-a acționat pentru întărirea disciplinei muncii, combaterea risipei și a sustragerilor din a­­vutul obștesc, asupra modului în care prind viață indicațiile din scrisoarea Secretariatului C. C. al P.C.R. în legătură cu efec­tuarea la timp și în bune con­dițiuni a lucrărilor agricole de toamnă, ca și a Ordinului 2000 al M.A.S. tist In comerțul de stat, coopera­și în unitățile prestatoare de servicii, în adunările de partid să se insiste îndeosebi pe mo­dul în care conducerile unități­lor s-au preocupat de realizarea sarcinilor de plan, de desfacerea mărfurilor și lichidarea stocurilor greu vandabile, de buna deser­vire a populației, de reducerea cheltuielilor de circulație. De asemenea, să se analizeze pre­ocuparea pentru educarea sala­riaților în spiritul îndeplinirii în mod conștiincios a sarcinilor de serviciu, a grijii față de avutul obștesc, de cultivarea unei ati­tudini civilizate în relațiile cu ce­tățenii. In domeniul artei și culturii să se acorde atenție muncii pen­tru dezvoltarea activității literar­­artistice. Să se dezbată proble­mele creației, ale orientării ei ideologice, contribuția oameni­lor de cultură la activitatea e­­ducativă în rîndurile oamenilor muncii. Să se analizeze cu multă atenție activitatea politico - i­­deologică desfășurată de orga­nizațiile de partid în rîndurile in­telectualității, poziția combativă împotriva ideilor retrograde, neștiințifice. In școli, atenția organizațiilor (Continuare în pagina a lll-a) 1 După un drum lung și obo­sitor — ca orice călătorie cu trenul, chiar dacă acesta se numește Bari—Orient Express — întîlnirea cu Praga, noap­tea, are farmecul marilor e­­moții. Știi totul și nimic, curio­zitatea începe să te stăpineas­­că și regreți că trebuie să aș­tepți dimineața. Și cînd te tre­zești, primul lucru pe care ești nevoit să-l faci e să-ți corec­tezi ceasul după fusul orar al Europei Centrale. Orașul te cucerește de la cel dintîi contact. Mai ales prin vechimea sa, prin imense­ e-i oaze de verdeață ce-ți incintă privirile de pe oricare din cele șapte coline te-ai găsi. Din vremuri de demult încă, Praga a stîrnit admirația mul­tora dintre cei ce i-au trecut porțile. Cu peste un mileniu în urmă negustorul Ibrahim Ibn Iacob nota că Praga, „orașul construit din piatră și var es­te cel mai bogat dintre toa­te ..." Goethe compara Praga cu „o piatră prețioasă în co­roana lumii“ iar Auguste Ro­și cenușii pe care și-au pus amprenta, veacurile impună­toare castele și palate ce îm­bină cele mai diverse stiluri, turnuri sobre dominind înălți­mile. Aceasta este așa numita „Pragă de aur" — nucleul Capitalei de azi — încadrată tentă, Praga este cu cel puțin cinci secole mai „bătrînă“). Străzile pragheze formează un adevărat labirint, cu alu­ră de burg medieval, întrerup­te pe alocuri de piețe liniștite sau mai degrabă taciturne. Ineditul acestor străzi il din o numea „Roma Nordu- de paralelipipedele din beton lut”­ și sticlă ale orașului modern. Impresia că te afli într-o­­ Dacă Bratislava — „metropo­­străveche așezare te stăpîneș­­ta" Slovaciei — a împlinit nu te tot timpul : clădiri masive de mult o mie de ani de exil- NOTE DE DRUM „PRAGA DE AUR^” DE LA COLABORATORUL NOSTRU ION BELDEANU dau și însemnele speciale de pe unele case. Pe vremea cînd nu exista o numerotare a lo­cuințelor, praghezii se orien­tau după niște inscripții dese­nate pe fațade ori deasupra intrărilor: un urs negru, trei trandafiri, o lebădă, trei i­­nimi... Cu deosebire, ele s-au păstrat pină azi în renumite­le cartiere Mala Strana și „O­­rașul Vechi". De altfel, „Praga de aur" fiecare clădi­îe re­poarta două numere : unul trecut pe o tăbliță roșie, celă­lalt pe o tăbliță albastră — respectîndu-se astfel și prima numerotare efectuată cu înce­pere din anul 1770. Aici, unde pare că nimic din ceea ce a fost durat cîndva n-a avut de suferit, se află în­scrisă întreaga istorie a Ce­hiei. La fiecare pas, dincolo de trepidația vieții întîlnești o mărturie, moderne, un mo­nument, un vestigiu ce-și aș-(Continuare în pagină a lll-a) ^ \ Plenara Comitetului municipal Botoșani al P.C.R. Vineri a avut loc plenara Co­mitetului municipal Botoșani al P.C.R., la care au participat membrii supleanți ai Comitetului municipal de partid, membrii co­misiei de revizie, precum și acti­vul salariat al Comitetului muni­cipal de partid, secretarii organi­zațiilor de bază și ai comitete­lor de partid din întreprinderile și instituțiile municipiului, con­ducători ai organizațiilor de masă și obștești. La lucrările ple­narei a participat, de asemenea, tovarășul Ioan Papară, secretar al Comitetului județean de par­tid. La primul punct de pe ordinea de zi tovarășul Constantin Iurea, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, a prezentat plenarei concluziile cu privire la întărirea vieții interne de partid reieșite din largul studiu între­prins de organul municipal de partid în rîndul unui mare nu­măr de comuniști din toate orga­nizațiile de bază din municipiu. In cuvîntul lor, cei înscriși la cuvînt au subliniat necesitatea întăririi și perfecționării continue a muncii de partid, ridicarea competenței organizației, premise ale creșterii rolului conducător al organizației de partid din toate domeniile de activitate. In încheiere, a fost prezentat plenarei planul de măsuri al Comitetului municipal de partid cu privire la pregătirea și des­fășurarea adunărilor și conferin­țelor pentru dări de seamă și alegeri. Vedere parțială a șan­tierului noilor obiective de la Fabrica de cărămizi din Dorohoi Fotografia : I. NEGREA r- PROGNOZA In zilele de 28, 29 și 30 septembrie a.c., vremea in curs de încălzire. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vintul va sufla potrivit. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse in­tre 4 și 9 grade, iar cele maxime între 17 și 22 gra­de. Astăzi soarele a răsărit la ora 6,08 și va apune la ora 18,04. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I Redacția și administrația Botoșani Calea i­aționala nr. 261 Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție 12075 Secțiile economicâ și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația " 12372 Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tovarășul Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, sîmbătă la a­­miază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniver­sări a zilei de naștere a tovară­șului Vasile Vîlcu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Pă­­țan, Chivu Stoica, Constantin Pîr­­vulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe to­varășul Vasile Vîlcu, urîndu-i să­nătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încre­dințate de partid, de statul nos­tru socialist. In timpul prînzului a toa­stat pentru sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilatera­lă a patriei elaborat de Con­gresul al X-lea al P.C.R., la po­litica externă a partidului și sta­tului nostru de prietenie și ali­anță cu țările socialiste, de so­lidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, cola­borare și pace în lume, secreta­rul general al partidului a ară­tat că, alături de întreaga ducere de partid și de stat, cân­da toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în costrucția societății socialiste, to­varășul Nicolae Ceaușescu urat tovarășului Vasile Vîlcu să­a­nătate și putere de muncă pen­tru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activita­tea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîl­cu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, săr­bătoritul a mulțumit pentru apre­cierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adre­sate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, con­strucției socialismului în patria noastră. Tovarășul Vasile Vîlcu și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — con­ducător marxist - leninist încer­cat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va în­deplini cu cinste și în viitor mă­reața misiune istorică ce-i revi­ne in asigurarea prosperității Ro­mâniei. Masa s-a desfășurat intr-o at­mosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Urgențe în actuala campanie agricolă Din 117 cooperative agricole care cultivă floarea-soarelui, 58 erau — la mijlocul acestei săp­­tămîni — cu recoltatul încheiat sau în situația de a-l termina. Cu rare excepții, se poate afirma că în raport cu dinamica coa­cerii, recoltatul s-a desfășurat operativ. Singurul inconvenient ivit e doar acela întîlnit la Suli­ța și în alte cîteva cooperative, unde n-au ieșit concomitent la lucru toți cooperatorii, încît pe lanuri costate sînt 4 — 5 parcele­re­și una-două pe care plantele mai sînt în picioare. To­tuși în cîteva va fi încheiată, zile operațiunea brigăzile dispu­­nînd de suficientă forță de mun­că pentru a realiza acest lucru. Cum se desfășoară însă treie­­rișul, operațiunea care finali­zează munca din 33 240 ha unui an întreg ? cultivare pro­ducția a fost treierată doar de pe circa 5.200 ha. Sigur, există o perioadă în care capitulele trebuie lăsate să piardă din u­­miditate și apoi să fie trecute prin combină sau batoză. Dar nici aceasta nu presupune mai mult de 4 — 5 zile la mijloc. Ploaia care a venit a mai pre­lungit și ea puțin uscarea , dar cu toate aceste circumstanțe — însumînd zilele care au trecut de la începerea recoltatului — ajungem implicit la concluzia că realizările trebuiau să fie mult mai importante. Cauzele care mențin un ritm scăzut la treie­­riș le-am aflat în cîteva coope­rative agricole ce au avut în cultură suprafețe mari cu floa­rea-soarelui. La Râuseni, coope­rativa a recoltat floarea - soa­relui de pe toate cele 600 ha cultivate. In urmă cu cîteva zile aveau însă treierată abia pro­ducția de pe vreo 70 ha. Sînt 7 combine pregătite însă acestea nu sînt folosite în fiecare zi la întreaga capacitate. In ziua cînd am fost în cooperativa respec­tivă am vizitat tarlaua în care lucrau la treieriș cooperatorii din brigada lui Costache D. Cioacă ; conducerea cooperati­vei agricole repartizase acestei brigăzi două combine pentru treieriș. Dînsul, cu toate că a­­vea pe lan destui cooperatori, a găsit de cuviință să folosească numai una.Și-i drept că realiza la ea o productivitate bună. Pe la amiază treierase deja peste 5000 kg. Același lucru l-ar fi pu­tut realiza însă și cu combina lui Vasile Vieru, care sta nefolo­sită. Și-a recunoscut pe loc vina, dar ce folos că timpul de lucru tot s-a irosit ! Incit, folosirea de­plină a capacităților de lucru existente se bine în această impune cu deose­perioadă aglo­merată în lucrări, de acest lucru au obligația să se ocupe cu întreaga răspundere pre­ședinții, inginerii și brigadierii. In alte locuri, vina pentru tă­răgănarea treierișului o poartă secțiile de mecanizare, care n-au pus la punct combinel^ și trac­toarele ce le acționează. A­­ceastă constatare ne-a oferit prilejul să o facem secția de mecanizare de la Lunca. Din patru combine repartizate să lucreze în brigada a lll-a, a lui Petru Vâtavu, două (deservite de mecanizatorii C. Păduraru și N. Luca) staționaț de mai multe ore. Șeful de echipă Ilie Breșug, ne-a întîmpinat justificată­a celor cu reclamația 30 coope­ratori din subordinea sa, care pierduseră deja jumătate de zi bună de lucru fără să realizeze nimic. Șeful secției de mecani­zare, Mihai Chibrițan, prezent la discuție, în loc să-și ceară cel puțin scuze oamenilor că me­canizatorii le toacă timpul de pomană, căuta să ne convingă că cetățenii n-au dreptate ! Ul­terior a motivat defecțiunile de la combine prin aceea că du­pă grîu, a trebuit să treiere fa­sole și apoi imediat au început la floarea-soarelui. E drept că el este tînăr în muncă și poate ar trebui mai mult ajutat de că­tre conducerea I.M.A. Albești, în soluționarea problemelor ce le ridică conducerea secției. Aceas­ta nu scuză cu nimic defecțiu­nile ce se produc , secțiile de mecanizare trebuie să vească în mod exemplar deser­co­operativele agricole, să reme­dieze operativ defecțiunile ce se ivesc pentru ca membrii co­operatori să nu piardă timpul de lucru. Suprafețe și netreierate mari sunt recoltate la cooperativele agricole din Roma, Santa Mare, Rînghilești, Manoleasa, Bold, Mitoc etc. In unele cooperative recoltatul s-a încheiat numai în ultimile zile și pe acele su­prafețe nu s-a putut începe i­­mediat treieratul. In schimb în fiecare dintre ele există și tere­nuri de pe care cultura a fost strînsă mai de mult și la mijlo­cul acestei săptămîni nu începu­seră de loc treierișul. Printre a­­cestea găreni,­ figurează cele din Călu- Borzești, Nichiteni, A­­vrămeni, Iacobeni, Dobîrceni etc. De obicei se invocă motivul că producția, în urma treierișului, rezultă cu umiditate mare. Dar dacă vor veni noi ploi nu se va păgubi mai mult ? De aceea e mai bine să se treiere cu umi­ditate ceva mai mare, iar se­mințele să se întindă la soare în strat subțire pentru a se usca, decît să se aștepte nu știu cit timp, cu riscuri mai mari. I. MAXIMIUC TREIERATUL FLORII - SOARELUI CU ADRESĂ... CU ADRESĂ... „CHESTIE FAMILIARĂ“ CRĂIȚA MINDRA VASILE LA Uzinele textile „Moldova", Fabrica de confecții din Botoșani, Uzi­na de reparații, de altfel ca și în alte întreprinderi și instituții, unii sa­lariați întîrzie sau lipsesc de la serviciu din cauza chefurilor prelungite (îndeosebi de duminică seara), invocînd a doua zi că au avut de rezolvat cine știe ce treburi în familie. — Vă rog să mă scuzați .... am rezolvat niște chestii fami­liare.

Next