Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-11-21 / nr. 2984
CLOPOTUL m PAGINA 2 - 1 Apreciez că organizația noastră de partid, cei 30 de membri ai săi au muncit satisfăcător. Faptele evidențiate în darea de seamă sunt ilustrative fin acest sens. Dar, recunosc însă și existenta a numeroase deficiențe. Știm cu toții că lipsurile nescoase la iveală nu numai că nu întăresc reputația unității în care ne desfășurăm activitatea, dar duc la slăbirea ei , pentru că neajunsurile camuflate se perpetuează, prind rădăcini, ajung să înăbușe în cele din urmă laturile pozitive ale activității noastre. Și tovarășul Bujor Ionutaș, participant la discuțiile ce se purtau în adunarea de dare de seamă și alegeri a organizației de partid de la Consiliul popular al comunei CRISTEȘTI, a relatat, amănunțit despre nesatisfăcătoarea participare a multor locuitori ai comunei, dintre care unii sunt membri de partid, la executarea lucrărilor în C.A.P., insuficienta grijă pentru apărarea avutului obștesc, deficiențele ce se manifestă în aprovizionarea cooperativei de consum cu mărfurile solicitate, slaba muncă politico - educativă etc., arătînd și o parte din cauzele acestor stări de lucruri. La sfîrșitul intervenției sale vorbitorul s-a întrebat „eu cu ce-am contribuit la activitatea organizației de partid?“ Firește, a urmat o autocritică principială, profundă, argumentată. La fel au procedat și alți cîțiva comuniști, din cuvîntul lor rezultînd că sînt pătrunși de un înalt sentiment de responsabilitate civică pentru întreaga muncă ce se desfășoară în comună, de o sporită exigentă fată de munca altora, dar și fată de propria lor activitate, atitudinea lor dovedind o etică de oameni înaintați care își pun la inimă prestigiul organizației, al unității în care lucrează, al colectivului în mijlocul căruia trăiesc. In adunarea amintită a vorbit și comunistul Dumitru Borfotină, președintele consiliului popular comunal. Puțin iritat, probabil, de referirile critice din darea de seamă adresate lui, intervenția i s-a caracterizat prin foarte multă critică și... deloc autocritică. De pe poziția și cu autoritatea conferită de funcție, a criticat pe cei patru membri de partid din permanența consiliului popular, ca de altfel și pe alții, pentru că nu-s exemplu personal în muncă , i-a reproșat lui Aursulesei (agent fiscal) că este greoi, nehotărît, fără inițiativă, fostului secretar al organizației de bază că „habar nu are de munca de partid“, că își permite să-i dea lui sarcini, lui care-i membru de partid cu vechime și experiență și ales într-un organ de partid superior. A urmat apoi înșiruirea unor preocupări pe linie profesională, niște autoaprecieri cum că munca de președinte e grea, complexă, (lucru necontestat de nimeni) și că el face tot ce-i posibil pentru a se „achita de sarcinile încredințate", în final rostind un angajament ce lăsa să se înțeleagă că în viitor va presta o și mai rodnică activitate. Aproape nimic, însă, n-a avut să-și reproșeze în legătura cu munca pe care a desfășurat-o în calitate de comunist, de membru al organizației de bază, al comitetului comunal de partid. Consemnăm, cu mai puțină plăcere, o astfel de manifestare a comunistului. Aceasta pentru că spiritul critic nu poate fi rupt de cel autocritic, că pentru a avea eficiență critica trebuie să fie obiectivă, principială, partinică, constructivă. Este în firea comuniștilor ca în toate situațiile să dovedească un dezvoltat spirit constructiv, critic și autocritic, o înaltă exigență, să scoată, cu curaj lipsurile la iveală, să analizeze cauzele acestora și să lupte pentru lichidarea lor, să renunțe la ceea ce se dovedește vechi, perimat, să prevină greșelile, abuzurile, subiectivismul și să-și intensifice forțele pentru obținerea de rezultate maxime în aplicarea politicii partidului nostru. Și tot în firea lor este și recunoașterea cinstită și deschisă a propriilor greșeli și deficiențe, analiza profundă a cauzelor care le-au generat, stabilirea măsurilor pentru înlăturarea lor. Viața a demonstrat că critica și autocritica este o metodă principală de luptă împotriva vechiului și pentru promova ALEGERI ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID rea noului, de educare comunistă a oamenilor muncii, este o lege a dezvoltării sociale, un factor fundamental al lichidării neajunsurilor și rămînerii în urmă, al asigurării mersului hotărît înainte al întregii societăți. Așa stînd lucrurile, de ce nu și-ar găsi teren fertil în activitatea tuturor comuniștilor, a organizațiilor de partid din județul nostru ? CONSTANTIN BORȘ ★ Adunarea generală pentru darea de seamă și alegeri a organizației de partid de la consiliul popular al comunei CRISTINEȘTI, la care am luat parte, ne-a prilejuit întîlnirea cu o altă ipostază a „spiritului“ critic și autocritic. După cum unele situații au fost consemnate în darea de seamă — pe capitole — vom încerca și noi să conturăm un număr de idei, pornind, mai întîi, de la punctul de vedere al biroului organizației de bază. Deci, în darea de seamă s-a reproșat comuniștilor din permanența consiliului popular că ritmul lent în care lucrează nu a permis administrației de stat să-și realizeze planurile de încasări. De pildă, încasările pentru impozit agricol se realizează doar în procent de 79 la sută, la ADAS — 85 la sută, contribuție voluntară bănească — 72 la sută, pentru electrificare — 29 la sută. Comuniștii, printre care Ilie Ostafi, au criticat aspru lipsa de activitate a salariaților din consiliul popular comunal, dar, ne întrebăm, care a fost ecoul criticilor aduse în conștiința celor vizați ? Se știe, nu e suficient să asculți o critică fără a te impacienta, după cum nu e suficient nici a răspunde de complezentă. Or, după cum am constatat, tăișul criticii de multe ori e deviat, cu bună știință, ca și cum falsul principiu „lasă că trece și asta" începe să prindă teren la Cristinești. Tot o modalitate curioasă de însușire a criticii constata, in aceeași s-a putut adunare generală de partid , cînd a fost vorba de salariații cooperativei de consum. Atît darea de seamă, cit și vorbitorii, au informat adunarea că din magazinele cooperativei lipsesc un număr de mărfuri mult solicitate, din acelea a căror lipsă nu poate avea nici o justificare : zahăr, biscuiți, drojdie, marmeladă, var, ciment, carton asfaltat, iar alte mărfuri se găsesc în sortimente reduse : bomboane etc. Care a fost reacția celor criticați ? „Mărfuri de acest fel nu se găsesc nici în depozit, pentru că nici tovarășii de acolo nu-și prea fac datoria“. Evident, la prima privire s-ar putea reține ca fundamental motivul. Dar numai la prima vedere, pentru că o analiză mai atentă a situației ar fi iscat o serie întreagă de întrebări, ați informat întreprinderea economică a U.J.C.C. că e defectuoasă funcționarea depozitelor ? De ce v-ați mulțumit cu simpla negație a gestionarilor de la acele centre și n-ați mers mai departe, pentru a fi și în Cristinești mărfurile care în alte comune se găsesc din belșug ? Dar, din păcate, aceste întrebări n-au fost puse, cei prezenți și-au notat în carnete răspunsurile stereotipe, aflate alături de atitudinea înaintată a comuniștilor — și un fals sentiment de satisfacție a înlocuit efortul de limpezire a problemelor aparent spinoase. Este acesta, ne întrebăm, un mod demn de a privi și căuta adevărul, de a-ți însuși critica ? Am pus aceste probleme în discuție nu pentru valoarea lor particulară, de cazuri izolate, ci pentru că mentalitatea „mi s-a spus, am răspuns“ mai e încă prezentă și, apoi, prea puțini se străduiesc să vadă cită principialitate comunistă, cită intransigență — în adevăratul sens al cuvîntului — sintetizează acel „am răspuns“. MIHAI BARNEA, instructor al Comitetului județean de partid Botoșani CRITICA ȘI AUTOCRITICA ÎN HAI MULTE IPOSTAZE Apel telefonic 21 NOIEMBRIE 1970 BOTOȘANI • Luceafărul, orele : 14 , 16,10 ; 18,20 ; 20,30 ; 100 de carabine; • Melodia, orele : 15 , 17.10 19,30 : Joc dublu în serviciul secret. DOROHOI • Cultural, orele : 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : In arșița nopții. • Tineretului, orele : 15 , 17 , 19 i Dreptul de a te naște. DARABANI • Făclia, orele : 18 : Omul cu ordin de repartiție. SAVENI • Patria, orele : 19 : Căldura, BUCECEA • Bucecea, orele : 17 : 19 : Sub semnul lui Monte Cristo. TRUȘEȘTI • Victoria, orele : 18 : Cei 1000 de ochi ai dr. Mabuse. ȘTEFANEȘTI • Prutul, orele : Moll Flanders. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. 17 18 IDILA DE TOAMNA Fotografia : I. NOUR TELEVIZIUNE SIMBĂTA 21 NOIEMBRIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. —■ Secvențe la zi) Rubrică de actualități — Bucureștiul azi și mîine. Reportaj filmat — Seară culturală cu artiștii amatori din Steierdorf — Anina — Cuvintul poetului : Marin Sorescu in traducere germană. Citește poetul Cum Dieter Roth —* vorbim corect. Prezintă acad. prof. dr. Bernhard Capesius — Emisiunea pentru copii , învățăm să gătim. Reportaj filmat la Liceul 21 București , 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculin . România — Iugoslavia (repriza a ll-a). Transmisiune de la Cluj. 20.30 Tele enciclopedia. 21.30 Film serial. Incoruptibilii. Coniacul de Bouverais. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.30 Comici vestiți ai ecranului. Chariot. 23.00 Cîntec de dor. 23.30 închiderea emisiunii. RADIO IAȘI DUMINICA 22 NOIEMBRIE Program de dimineață 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Cintecul care mi-e drag. 18.00 Magazin durr'...al. 19.00 Radiojurnal. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor melodia preferată. 20.45 Pe-un picior de plai. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody - club. DRUMEȚII PIONIEREȘTI • Pionierii detașamentului cl. a VI-a A de la Școala nr. 4 din Botoșani au plecat într-o drumeție „Prin Țara de sus a Moldovei". Li s-a împlinit dorința de a cunoaște mănăstirea Putna, chilia lui Daniil Sihastrul, mănăstirile Moldovița, Sucevița și Voroneț, vechea Cetate de scaun a Sucevei. Ultimul obiectiv vizitat a fost municipiul Suceava, important centru industrial și urban din Nordul Moldovei. • Plecînd din Corni spre Oneaga, detașamentul cl. a VII-a C al școlii din localitate a străbătut, mergînd pe jos, localitățile Sarafinești, Poiana, Vorona Nouă și a poposit la mănăstirea Vorona. După întîlnirea cu detașamentul cl. a VII-a a școlii generale din Oneaga, s-au întors acasă prin satele Schit , Orășeni și Mesteacăn. Tot în aceeași zi, un alt grup de pionieri din Corni au făcut o excursie la Suceava, Cacica, Mănăstirea Humorului și mănăstirea Voroneț. • In întîmpinarea pionierilor de la Răchiți, veniți în excursie, a ieșit întreaga unitate de pionieri de la Frunzi. Gazdele și-au condus oaspeții la învățătorul pensionar I. Simionescu care și-a reamintit, în fața acestui auditoriu, de marile evenimente ale răscoalei din 1907. Vizitatorii au mers, apoi, pe la sediul C.A.P. și la școală, unde s-au desfășurat, ca de obicei, programe artistice și întreceri sportive. Este așteptată cu nerăbdare o nouă întîlnire, de data aceasta la Răchiți, în vederea căreia se pregătește un concurs pe tema „Din istoria partidului“. • La Școala generală Bajura este o intensă activitate pionierească. Din acțiunile organizate în ultima perioadă de timp, cităm : „Să ne cunoaștem ținuturile natale" (drumeție cu popasuri reconfortante și instructive), „Stejarii lui Ștefan Vodă” (drumeție făcută în scopul admirării celor patru stejari multiseculari, declarați monumente istorice), „Pe urmele strămoșilor" (o excursie prin împrejurimile evocatoare). • Unitatea de pionieri de la Școala generală nr. 1 Darabani a avut oaspeți pe pionierii de la Bajura. Cei peste 150 de pionieri au vizitat muzeul școlar și expoziția școlară permanemtă, unde au admirat tablourile micilor artiști plastici, cusăturile naționale executate la cercul de mîini îndemînatice, diferite figuri de artizanat. RADIO DUMINICA 22 NOIEMBRIE 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. Sport. 7.15 Melodii distractive. 7.35 Răsună cintecul și jocul pe întinsul patriei. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră 8.22 Ilustrate muzicale cotidiană, oferite de soliști care ne-au vizitat țara : Jacqueline Midinette, Lili Ivanova, Therese Steinmetz. Roddy Mc. Neil, Bobby Solo și Raphael. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9 30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptămînii . 13.30 Unda veselă. Clasici ai umorului . Mark Twain. 14.00 Orchestra de muzică ușoara a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. 14.15 Sport și muzică. 16.45 Melodii de George Grigoriu și Florentin Delmar. 17.15 Caravana fanteziei, (emisiune pentru tineret). 18.00 Concert de muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune sportivă. Repriza a II-a a meciului de handbal dintre selecționatele R.S. România și R.D. Germane. 19.35 Cinta Angela Moldovan și Pelcian Fărcașu. 20.05 Teatru scurt. 21.00 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Recital Ricardo del Turco. 22.50 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. O noutate editorială, volumul de povestiri Iutlanda posibilă, vine să propună numele unui nou scriitor de pe meleagurile nord - moldovene după George Sidorovici, Alexei Rudeanu și Constantin Ștefuriuc, prezenți în librării, fiecare cu câte o carte, într-un interval destul de scurt: este vorba de Vasile Andru, tînăr lector de literatură franceză la Institutul pedagogic din Suceava. Povestirile și schițele lui Vasile Andru sunt organizate în volum după criterii tematice, autorul manifestind, se pare, și alte intenții în intitularea ciclurilor (Intîmplări, Colind, Alte intîmplări, Menaj și In loc de epilon) dar intenția pe care o reținem, de altfel fără o importanță decisivă, e cea tematică. Realitatea e că această mai mult sau mai puțin utilă compartimentare a prozelor, cu o semnificație estetică benevolă, trădează un tic al autorului și anume dorința de a construi laborios, meticulos, indiferent ce și cum, de a elabora eșafodaje complicate, uneori fragile, în fine nevoia de resperanta de rigoare și simetrie. Evident că în cazul specios al unui asemenea temperament creator să existe și o metodă, una nu numai vizibilă la lectura povestirilor dar și explicită Indelșugat. Să ne oprim o clipă la povestirea Un obicei asiatic supra - intitulată semnificativ în loc de epilog. Aici, într-un chip pedant și nu lipsit de savoare, Vasile Andru furnizează lectorului cheia cu care se poate accede spre semnificația structurii formale (una și aceeași) a prozelor sale. La rândul său, această explicație se structurează identic celei teoretizate indirect astfel că vom avea o grațioasă invitație la infinitul mic al p--" In povestirea amintită e înscenată o convorbire divergentă, de fapt un monolog în monolog. Intr-o cameră de spital deci, cineva descrie un „obicei asiatic" cu mare lux de amănunte, fiecare detaliu proliferînd în lanț astfel că se realizează o anume ambiguizare a termenului de referință — „obiceiul". Acest procedeu de a obscuriza prin disocieri succesive, de a crea mici labirinturi lexicale este perfect stâpinit de V. Andru. Dar, ceea ce trebuie vat aici, prozele, toate, obserdeosebit de clare pentru stnt ochiul familiarizat cu tehnicile narațiunii moderne. E vorba de o claritate nu de suprafață, ci de una de profunzime pentru că V. Andru nici măcar nu-și propune să sugereze abisuri (nu lipsa totală a investigației psihologice) ci să expună situații și să le expliciteze. Personajele au, de altfel, ticurile autorului, deformate însă voit prin exagerare. Revenind la descrierea „obiceiului asiatic", personajul la care ne-am referit își teoretizează punctul de vedere : ....... După ce a terminat primul confesiunea sa, intr-un tîrziu, are cuvîntul următorul. începe astfel o conversație, înțelegim o conversație la care participă toți, deși lucrurile despre care discută sunt absolut diferite unele de altele, fiecare spune ce-l doare pe el, probleme strict personale, care n-ar interesa pe nici unul dintre cei de față. Judecând după contrastul izbitor al dialogurilor, ești derutat și nu știi ce-i unește așa de tare. (...) Ce-i leagă în această mare diversitate ?“ Pentru că, în chip desăvirșit, paragraful citat sintetizează metoda și totodată concepția despre proză a lui V. Andru, vom sublinia : confesiune colectivă, caracterul divergent al acestor confesiuni, („contrast izbitor“) și, în fine, întrebarea finală , care este totuși modul intim de organizare a acestui material ? „Poate e vorba de o compensație muțeniei lor cotidiene, explică mai departe autorul prin vocea personajului său ... Gîndurile lor mult timp comprimate reclamă dintr-odată dreptul să se exteriorizeze“. Explicația este justă și operantă în decodarea povestirilor, de-a face, fără excepție. Avem cu naturi umane traumatizate, cu inhibiții secrete traduse în bizare gesturi de refulare, cu inși complexați, terorizați de singurătate, care se tușează în ritualuri de o descăsolemnitate plină de echivocuri. Cuvîntul „ritual" se repetă nu odată în text, însuși „colindul“ este sau devine aici un ritual golit de semnificația originară. Am citat un pasaj destul de lung tocmai pentru a pune în evidență modul acut în care V. Andru are conștiința scrisului său, acest fapt părîndu-mi cel mai limpede semn de maturitate. Povestirile luate în parte și citite cu atenție nu oferă decit prea puține surprize de veritabilă invenție etică sau caracterologică. S-ar părea că tînârul scriitor sucevean evită aceste aventuri cu prudență. Dar, în fond, povestirile din volum au ceva simplu și original totodată, care ne face să ne gîndim la vechile cîntece rituale, cîntate la unison, pe o singură linie melodică, în care șocul este provocat de contrastul frapant dintre acompaniamentul previzibil și libertatea de virtuozitate a vocii solistice. RADU MAREȘ CRONICA LITERARA IUTLANDA POSIBILA de VISILE ANDRU H MARCA LUI NUE N-aveți un chibrit? N-avem! S-a folosit Verona Penciuc din Tudora care, așa, în joacă, a dat foc la niște coceni de porumb din apropierea casei Elenei Apetrei. Cocenii valorau — cînd valorau! — 5 500 lei. Detalii. Verona are 6 ani. Despre cei care ar fi trebuit s-o supravegheze n-avem nici un indice de identitate... Tractoare și șef La secția de mecanizare de la Hănești, tractoare sunt 19 iar șef numai unul: Ion Chelaru. Iar tractoarele, citesele de multe, lucrează după cum zice unul, șeful. Adică , din 19 funcționează 12, din 3 remorci doar una are tractor Înscris In circulație. Zilele trecute, șeful a primit ordin să trimită remorca cu porumb In baza de recepție. Dar domnia sa a rupt ordinul de lucru și a trimis tractoristul cu remorca la... Păltinoasa • Suceava, după spalieri pentru împrejmuirea incintei secției. Cită clarviziune ! Nu e absolut limpede că cel mai necesar lucru era împrejmuirea secției ? Și apoi, dacă nu trimitea remorca la timp nu se stricau spalierii ? Că doar porumbul nu se strică! Muncă de creație Ion Raica făcea muncă de create pentru că, tovarăși, și croitorii pot face muncă de creație I I. R. lucra Intr-un colectiv de creație care există la F.C. Botoșani. Ca să se poată manifesta în voie, se dă acestui colectiv materiale destule și pe Încredere. Tot pe încredere, adică necontrolat, ieșea I. R. pe poartă zicînd, de pildă, că merge să ofere modele I.C.R.T.I.. ului sau altele. Dar materialele cu care ieșea nu se mai întorceau niciodată și nici nu ajungeau la destinația promisă la poartă. Nu mai explicăm întregul mecanism prin care miliția a constatat că Ion Raica sustrăsese astfel stele de 8 530 lei. Vrem să arătăm doar că creatorul nostru nu a vrut In nici un chip să-și recunoască vina. Dar In fața judecății vor fi prezentate dovezi peremptorii. Și atunci... Iarăși moara Nu este foarte veche informatia noastră că multe mori din mediul rural nu funcționează, obligind sătenii la lungi maratonuri pînă la alte mori, Iată-ne revenind și arătînd că nici acum moara din Socrujeni - Gorbănești, de pildă, nu funcționează justificind protestul localnicilor. Dacă situația se menține, publicăm, oricît de lungă ar fi, lista de nume ale celor... iresponsabili. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ri Școala generală din Todireni Fotografia : I. HELICI Spectacole Teatrul „Mihai Eminescu“ programează azi un spectacol cu „Take, Ianke și Cadîr“. Duminică la orele 11, va fi un spectacol cu piesa „Intîmplare cu haz", reluat seara, la orele 20. Duminică, la orele 16, actorii botoșăneni vă oferă spectacolul „Domnul Puntila și sluga sa Matti“,