Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-18 / nr. 2955

* ► -7 > V POSIBIL CERTIFICAT DE NAȘTERE AL UNEI UNITÁJI COMERCIALE litericul actualului local (co­fetăria din cadrul complexului comercial de pe strada Unirii) e scurt și concis : deschisă în ur­mă cu cițiva ani, unitatea satis­făcea cerințele unui nou micro­­cartier al orașului, fiind bine în­cadrată — structural — în edi­ficiul nu lipsit de o oarecare e­­leganță. Ca un apendice cu o a* l­ara pur decorativă, Tutungeria (amplasată în colțul clădirii) a­­ducea un decor o pată de lumi­nă. Cofetăria a cunoscut o eta­pă de evoluție : elementele co­merciale distinctive erau: se știe acuratețea servirii, ineditul și prospețimea gamei de produse proprii, afluența consumatorilor. In ultimul timp, vadul a scă­zut, o parte din clienții casei re­­mințind la serviciile (îndeobște, nu strălucite !) oferite de perso­nalul T.A.P.L In spațiul celor 24 de locuri îngrămădite în jurul a 6 mese, publicul s-a amestecat, ințelegând prin aceasta alătura­rea bizară a cafelei de diminea­ță cu „micul dejun", suprapune­rea pauzei intelectualilor din in­stituțiile înconjurătoare cu răga­zul constructorilor noului ansam­blu „Octav Băncilă”, nemaivor­­bind de ținuta pestriță a tutu­­rora și de consumația diurnă a zecilor de copii care, deși înso­țiți, inhalează norii de fum ai iubitorilor de cafea. Osmoza nu se realizează, iar atmosfera e­­teroclită proprie cafenelei a de­venit mai vulnerabilă în planul încasărilor, nu numai neatrăgînd clientela, dar mai degrabă înde­­pârtînd-o. In colț, însă, Tutunge­ria vegetează imperturbabil, o­cupînd jumătate plus unu din spațiul întregii suprafețe luată în discuție (planșa 2). Cu aceasta, ne-am plasat în contemporanei­tate. Prezentul imediat, în comerț, poartă pecetea pronunțată a u­­nei susținute activități de valori­ficare și reevaluare, maximă fo­losire utilă și activă a spațiilor. Investigînd o secțiune a dezvol­tării (prezente și viitoare) a mu­nicipiului, reprofilarea spațiului delimitat în perspectiva axono­­metrică (planșa I) își găsește jus­tificarea în cîteva argumente foarte clare : — rentabilitatea investiției (de altfel, minimă) nu suportă decît comentarii pozitive, prin aceea că Tutungeria, practic, nu se în­lătură, ci numai se restrînge la volumul exact trebuincios pentru a funcționa în condiții optime ; — structura socială a popu­lației orașului, calitativ superioa­ră și complexă cu fiecare zi, im­pune de la sine crearea unui local diferențiat ca grad de con­fort și categorie de clasă, cu a­­tît mai mult cu cît, așa cum func­ționează astăzi, unitatea a de­venit neîncăpătoare ; — spectacolul străzii, element de rezistență în activitatea co­mercială, sporește bidimensional, din interior și exterior ; — în întîmpinarea noului an­samblu de locuințe (aflat în con­strucție) din această parte a o­­rașului, vine o unitate pregătită corespunzător din punct de ve­dere al capacității ; — perspectiva complexului, așa cum o văd specialiștii din servi­ciul de arhitectură și sistemati­zare al consiliului popular muni­cipal, este perfectibilă : sub a­­cest unghi, elementul necesar ar urma să fie un chioșc (poate de difuzare a presei), amplasat la o extremitate a edificiului, aco­perind astfel golul existent. Am prezentat aceste elemente constitutive tovarășului economist director D. Puiu, din discuția pur­tată la Direcția comercială a județului rezultînd că, in princi­piu, propunerea noastră este binevenită și are sorți de aplica­re în viață. Exprimîndu-ne spe­ranța că forul județean de re­sort va aviza favorabil transpu­nerea în practică a acestei idei de reașezare eficientă a spațiu­lui comercial respectiv, ținem să preîntîmpinăm, din capul locului, cîteva contraargumente consem­nate în aceeași discuție : — este nefondată, credem, propunerea ca în spațiul actual al Tutungeriei să se amplaseze (din considerente de „centru") o farmacie, cea din urmă fiind o unitate cu un specific atît de bine definit, încît publicul o gă­sește oriunde cînd are nevoie de „magazinul sănătății“ ; — Difuzarea presei din cadrul Direcției județene de P.T.T.R. nu numai că nu va reacționa „nega­tiv“, dar va colabora — sîntem siguri —­ cu organele comerciale, pentru reașezarea unității specifi­ce de difuzare ; — supărarea virtuală a actua­lilor gestionari ai Tutungeriei pentru că li se reduce spațiul ne­folosit (dar nu și încasările­­) nu intră în discuție, fiind strict su­biectivă. Posibilul certificat de naștere al acestei unități moderne fiind semnat, așteptăm — împreună cu cititorii — cuvenita legaliza­re. La ora cînd se va tăia pan­glica inaugurală, vom fi, desigur, prezenți. ALEXEI RUDEANU Desene de arhitect CINDREL LUPE TELEVIZIUNE 18 DUMINICA OCTOMBRIE 9.00 Deschiderea emisiu­nii. Matineu duminical pentru copii și șco­lari. — „Vis spre stele . 10.00 Viața satului. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal: Universitatea Rapid — Craio­va, (Divizia naționa­lă A). Transmisiune de la Stadionul Republi­cii. 14.15 Publicitate și mu­zică. 14.30 Emisiune In limba maghiară. 14.00 Muzică de prome­nadă. Cîntă fanfa­ra Fabricii de con­serve — Tecuci. Di­rijor Victor Dușu. 14.13 Hipism . Marele Premiu de curse cu obstacole de la Par­dubice (înregistrare). 17.30 Patina] artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj întoarcerea TV. bărba­ților. 20.20 Film artistic . Inspectorul general. 22.00 interpreți preferați de muzică populară. Răspund la cererea telespectatorilor: Ma­ria Ciobanu, Tița Ște­fan, Sofia Vicovean­­ca, Lucreția Ciobanu, Dumitru Fărcașu. A­­companiază formația condusă de Florian Economu. Emisiune de Banu și Marius Maria Si­­toianu. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emi­siunii. PODURILE DE PE VLTAVA (Urmare din pagina I) așezate-n coama albăstruie a riului: Podul Palatului, Po­dul Jirasek, Podul 1 Mai... Dar numai unul dintre ele poartă caratele Celebrității — vestitul Pod Carol. Primul lui arhitect și constructor a fost un eminent meșter artist adus de regele Carol al pa­trulea pentru ridicarea cîtor­­va faimoase edificii rămase până azi. La Intrarea pe pod, dinspre Orașul Vechi, Iț­ a­­trage atenția un impunător turn cu statui ornamentale. Întreaga construcție, împre­ună cu alte două turnuri a­­flate pe malul sting, formează un excepțional ansamblu ar­hitectural. Sculptori renumiți l-au împodobit și i-au defi­nit frumusețea. 30 de statui și grupuri statuare se inși­­ruie într-o originală galerie, operă a celor mai iscusiți ar­tiști ai epocii baroce cehe. Se lasă seara, luminile de singe ale apusului plutesc tremurat peste undele VHa­ve! și, nu departe, se aud a­­cordurile unei melodii ritma­te. Trec clipe, și alte acor­duri vin să te poarte într-o dulce reverie. Și-ți amintești că aici, la Praga, muzica se află acasă, că pe aici tumultuosul a trecut cindva Beethoven, că ai întîlnit în cale un muzeu Smetana, un altul Mozart și că în fiecare an orașul găz­duiește un Festival interna­țional denumit poetic „Pri­măvara la Praga". Atunci muzica devine stăpîna spiri­tuală a Vltavei. Frumoasele parcuri și grădini, străvechile castele și palate cunosc fio­rul cîntecului, sus la Cate­drala San Vito, la „Waien­­stein“ sau în vila în care a trăit Mozart unde vin să dea concerte mari orchestre sim­fonice și soliști de renume. Inserările pe malurile Vlta­vei trebuie să aibă în acele minunate zile un fior roman­tic aparte, de neuitat. m­m­m­m­m­m (Urmare din pagina I) la furturi din averea obștească sau particulară, iar in școli în­­tîlnim destule exemple de lene­vie, de abateri de la disciplina școlară. Se pune întrebarea fi­rească : care sint cauzele aces­tei stări de lucruri ? Desigur, sint mai multe : incepind de la educația în familie și apoi in școală, cauzele trebuiesc căuta­te și în conținutul muncii politi­­ce a organizațiilor de tineret, în lipsa de combativitate și opinie din partea colectivelor de sala­riați ai întreprinderilor, institu­țiilor, unităților agricole. Nu putem spune că organele și organizațiile U.T.C. din între­prinderi, instituții, sate etc, ac­tiviștii U.T.C. nu cunosc neajun­surile și lipsurile semnalate, pre­cum și cauzele ce le determină. Se cunosc și intr-un sens și în un fapt incompatibil cu linia po­litică a partidului, cu însuși con­ceptul despre trăsăturile de ca­racter ale omului nou, membru al societății socialiste . Plenara Comitetului județean, despre care am amintit, a ana­­lizat amplu atît succesele, cît și deficiențele muncii educative în rîndurile tineretului adoptînd și un plan cu măsuri complexe, ca­re să determine îmbunătățirea muncii, ridicarea acesteia la ni­velul cerințelor actuale. E tim­pul ca biroul Comitetului jude­țean U.T.C., ca și toate organe­le subordonate acestuia, să se preocupe mai asiduu de găsirea modalității prin care să subor­doneze întreaga activitate edu­cativă cerințelor vieții economi­ce și sociale din întreprinderi, in­stituții, sate. Reflectînd necesi­tățile dezvoltării economiei și culturii socialiste în plin avînt, FIECARE TÎNAR - UN MILITANT CONȘTIENT PENTRU CAUZA PARTIDULUI altul, dar cei în măsură să schimbe lucrurile n-au reușit încă să-și fundamenteze politică și organizatorică munca mesuri științifice, ancorînd pe te­fie­care acțiune în realitate, core­­lindu-și activitatea cu cerințele vieții practice. Organele U.T.C. lucrează încă deseori la întîm­­plare, întreprind acțiuni unila­terale, nu urmăresc finalizarea calitativă a sarcinilor ce și le propun. Așa se explică faptul că la întreprinderile industriale sînt sute de tineri sancționați pe linie administrativă (unii și de 2—3 ori într-un semestru) însă organizațiile U.T.C. nu au făcut din această situație problemă și, în conformitate cu­­ necesitățile, să acționeze pe o li­nie educativă. Organizațiile U.T.C. cunosc nominal tinerii cu o calificare minoră, pe cei care nu-și îndeplinesc normele de producție, pe cei care produse de calitate slabă, dau dar se rezumă la a cunoaște, fără a acționa în consecință. Dr a cunoaște numai râul, cauzele care îl determină și a nu­ acțio­na pentru înlăturarea lui, este ca și pe cele ale modernizării proceselor de producție, orga­nizațiile U.T.C. trebuie să-și în­noiască conținutul muncii poli­tice și culturale, formele de or­ganizare, țintind mereu spre a­­tingerea scopului final : crește­­rea unui tineret bine pregătit profesional, cu o înaltă conști­ință politică, devotat pînă la capăt partidului. Evident, sarcini sporite revin și organizațiilor de partid. Deoarece tot în aceste zile se desfășoară a­­dunările generale pentru dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid, comuniștii sunt obligați să abordeze cu întreaga res­ponsabilitate problema muncii e­­ducative in rîndurile tineretului, să analizeze măsura în care s-au îndeplinit hotâririle Comitetului județean de partid în această privință, propriile hotărîri, să stabilească pentru viitor cele mai judicioase măsuri, apte să conducă la ridicarea calitativă a contribuției tinerilor pe plan e­­conomic și social, apte să facă din fiecare tînăr un­ militant an­gajat al cauzei partidului. CLOPOTUL ® PAGINA 3 PRODUCĂTORI, ÎNTREPRINDEREA DE LEGUME ȘI FRUCTE COTOȘANI c­umpără prin achizitorii săi orice cantitate de nuci pentru intern și export, la prețurile stabilite prin H.C.M. 508/1969, astfel : Pentru intern Calitatea extra I­II — contract 6 lei kg 5 lei kg 4 lei kg — achiziții 5,40 lei kg 4,50 lei kg 3,60 lei kg Pentru export — contract 9 lei kg 7,50 lei kg 5 lei kg — achiziții 8 lei kg 6,75 lei kg 4,50 lei kg Plata se face de achizitori, cu numerar, la preluarea produsu­lui. Condițiile de calitate cont. stas nr. 1288/64 pentru intern și caietul de sarcini pentru export. CUMPĂRĂM SCUMP CA SĂ VINDEM IEFTIN! (Urmate din pagina 1) iar venitul obținut nu depășește 500 lei. Referindu-ne la productivitatea scăzută a vacilor din majoritatea C.A.P., trebuie scos in evidență faptul că în timp ce efectivele au crescut, producția globală de lapte staționează la unele coope­rative sau chiar s-a micșorat. Este cazul la C.A.P. Broscăuți, unde în timp ce efectivul de vaci a crescut cu 100 capete în 1970 față de 1965, producția globală de lapte este mai mică cu 181.460 t. La C.A.P. Vorniceni e­­fectivele au crescut cu 104 vaci în timp ce producția globală a scăzut cu 237.811 I­­apte. Situa­ții similare am constatat și la C.A.P. Leorda, Corni, Dimăcheni, Corlâteni, Mileanca etc. Produc­tivitatea exagerat de scăzută re­zultă în primul rînd din faptul că în efective se mențin nume­roase exemplare bătrîne, sterpe, ce reprezintă 15 — 30 la sută din efectiv. Astfel, la C.A.P. Ha­­virna, în perioada 1966 - 1970, au fost furajate 1016 vaci, din care numai 711 au fost in lac­­tație, de unde rezultă că 70 la sută din vaci au acoperit lipsa de producție a celor 30 la sută sterpe, determinind scăderea producției medii și globale de lapte. La C.A.P. Botoșani, exis­tă in prezent 20 vaci în virstă de peste 15 ani, care produc doar 100 gr lapte pe zi. La C.A.P. Vlăsinești, din 22 juninci care au fătat în trimestrul I și II 1970, în prezent se mai mulg doar 5, pentru că 17 au încetat să dea lapte iar 45 sunt debile, necesi­­tind intervenția imediată pentru evitarea mortalității. La CAP. Vorniceni, la începutul anului 1970, din 381 vaci existente, 150 erau sterpe, din cauza unor a­­fecțiuni moștenite din anii ante­riori, ca urmare a cazării și fu­rajării necorespunzătoare. Nume­roase animale reformate, cu pro­ducție mică și fără producție, care nu au fătat de 1 — 3 ani, se constată și la alte C.A.P.: Leorda — 45 capete, Stîncești — 33, Vlăsinești — 81, Avrămeni — 10, Știubieni — 10 etc. Mortalitățile care au constituit și constituie un balast al zooteh­niei, sunt destul de frecvente la taurine și sunt cauzate, în pri­mul rînd, de cazarea și furaja­rea necorespunzătoare, dar și de factori pur subiectivi, de negli­jența din partea personalului zooveterinar și de îngrijire, de la care organele tutelare încă nu au luat măsuri de recupera­re a pagubelor pricinuite , așa e cazul la C.A.P. Leorda, unde în 1969 au pierit 40 vaci în tabără la pășune, fără motive cu­ de­cît plauzibile. Un număr mare de vaci au pierit și la alte unități ca : Mienăuți — 30, Vatra-Hu­­dești 41, Darabani — 28, Bros­căuți — 58, Vlăsinești — 26, A­­vrămeni — 36, Vorniceni — 70, Corni — 76 etc. Din cele enunțate, apare evi­dent faptul că productivitatea scăzută a vacilor de lapte, vo­lumul mare de cumpărări pentru completarea efectivelor, ca urma­re a ieșirilor anuale nejustificate, transformarea animalelor de ra­să și­ productive în animale ta­rate, precum și valorificarea a­­cestora la prețuri mici, mortali­tățile excesive, sunt cauzate, în primul rînd, de o furajare neco­respunzătoare, iar în unele ca­zuri și de o cazare necorespun­zătoare. Programul național de dezvoltare a zootehniei prevede măsuri precise pentru asigurarea unei corelații perfecte între e­­fective, posibilitățile de cazare și furajare. Dar aceste prevederi nu sunt traduse cu consecvență în practică. Aplicarea lor devine cu atît mai necesară cu cît pro­filarea unor unități pe anumite categorii de animale, implică o­­bligații sporite. O sarcină impor­tantă în această direcție revine organelor județene — A.J.C.A.P., Direcția Agricolă și Banca Agri­colă, — care trebuie să regle­menteze, să îndrume și să con­troleze, constituirea turmei de bază pe seama prășilei proprii, în primul rând, și concomitent cu aceasta, asigurarea construcțiilor necesare și repararea celor vechi, satisfacerea bazei furajere, de calitate, prin repartizarea unei suprafețe mai mari de teren pen­­tru cultura plantelor furajere, creșterea producțiilor medii, pre­cum și buna gospodărire a a­­cestora. Vedere din Săveni Dincolo de faptul în sine... DE CE? Trei săptămini de gineire... Liuba Radu a preluat gestiunea Tutungeriei (Complexul II, Parcul tinereului, din municipiu), la 21 iulie 1970. A girat pen­tru ea un ... prieten, Adrian Romaniuc (Parcul tineretului, 135), depunînd o garanție de 8 000 lei. L. R. a fost instruită, atențio­nată cu privire la importanța valorilor, semnînd cuvenitul pro­­ces - verbal. Din dorința de a-și verifica noua angajată, con­tabilitatea O.C.L. Produse industriale decide să-i inventarieze gestiunea cu două luni înainte de data planificată. Și la data de 26 septembrie a.c., L. R. se prezintă cu o lipsă de 1800 lei. Suma este recuperată integral, contractul de muncă — des­făcut. O.C.L. nu se constituie ca parte vătămată într-un posibil proces penal. Primul DE CE ? Red. : In sarcina cui s-ar putea stabili răspunderea mate­rială pentru nerealizările survenite în acest răstimp ? Tovarășul director Valerian Hariga : „Conform legii, în sar­cina nimănui, Inventarul nu a durat trei săptămâni, dar nu am avut gestionar disponibil pentru unitatea în cauză. Azi, 16 oc­tombrie a.c., se predă tutungeria altcuiva...". Dacă noua angajată (S. R.) ar fi fost totuși verificată ope­rativ, direct, conducerea unității ar fi sesizat faptul că la tejghea vindea, mai tot timpul, Adrian Romaniuc, și nu titulara ges­tiunii. Alt DE CE ? In aceste trei săptămini de gîndire, unitatea a fost practic închisă — inactivitatea ei contribuind la procentul nerealizări­­lor, sporind pagubele comerțului. Cei care au pierdut timp, au fost, în primul rând, cumpărătorii. Dincolo de suma recuperată, L. R. și A. R. au pierdut însă și o doză apreciabilă de încrede­re reciprocă. La acestea toate, neînscrise in litera legii, in ce fel ne poate răspunde forul ierarhic superior ? S. CODREANU IN AQUA FORTE „Pașnicul" înșelător Născut la 27 ianuarie 1943 in comuna Răchiți —- Boto­șani, de profesie muncitor (ultimul loc de muncă : Uzinele tex­tile „Moldova") ; studii : 4 clase ; căsătorit, tată a 2 copii, Ioan Stutaru a fost cercetat și trimis in judecată pentru urmă­toarea infracțiune , înșelăciune și tentativă de înșelăciune în dauna avutului particular, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 215 al. 2 și art. 20 din Codul penal. Cu alte cuvinte, a excrocat în modul cel mai„pașnic“ posibil („Vorbea așa de fru­mos cu mine..." — din declarația unei victime) suma de 4.400 lei, promițînd încadrarea unor persoane în timpul mun­cii contra untui modest onorariu. Demn de consemnat nu sunt așa-zisele metode folosite pentru a-i înșela pe creduli ci, mai cu seamă, profilul moral al acestui om. — De cînd nu „trăiești“ cu soția legitimă ? — Din februarie. Dar îi dădeam în fiecare lună 220 lei pensie alimentară. — Crezi că doi copii pot fi întreținuți doar cu 220 lei pe lună ? — Avea și nevastă-mea salcir. Ciștiga peste o mie. — Rezultă din acte că, împreună cu concubina, la care te-ai și mutat (Lucia Tom­a — 20 ani) ați cîștigat lunar peste 2 500 lei. Cum se face că nu vă ajungeau banii — de unde și... nevoia de a vă procura sume ilicite — iar soției, cu cei doi copii, trebuia sa-i ajungă doar 1 220 lei pe lună ? — Păi, noi mai făceam câte o distracție, mai ne petre­ceam cu prietenii... — Din ce cauză te-ai certat cu soția ? — Din cuvinte... — Adică ? — La început a fost bine. Apoi ea a început să-mi spună lucruri unite. Ba că sunt bețiv, ba altele... — Și numai din cauza asta v-ați despărțit ? — Nu mai puteam indura (el victima ! — n.a.). Au înce­put să se bage și socrii... — Dar cu banii de la oamenii înșelați, cum e ? — Mă gîndeam că la salar­im să le dau banii înapoi, dar au intervenit niște încurcături... De fapt, în gîndurile și conștiința lui, domnește o... încurcătură continuă ! ★ loan Scutaru este un om lipsit de cele mai elementare sentimente, li sînt absolut străine noțiunile de omenie, de cinste, de onoare. Din răspunsurile date și din comportarea sa, rezul­tă că el, individul egoist și răufăcător, sfidează tot: societate, familie, pe proprii săi copii, normele morale. —­ De cînd ești arestat ai primit un pachet. Cine ți l-a a­­dus ? Concubina ?... — A, nuu !... Prietena întru încurcături l-a uitat imediat. Și mai are o singură șansă să revină la o viață normală : să înțeleagă I­ ­OAN NEGREA Cuvinte din public Emil Pahoni (str. Pictor Grigorescu, 8) Botoșani. Nu ne-ar face plăcere să con­struim un „caz“ din ceea ce ne-ați scris, cu răbdare și tact, sînteți în măsură să re­zolvați situația creată. Aștep­tăm să ne scrieți. „In curînd — ne scrie mi­litarul în termen Leonte Mus­tață, originar din județul nos­tru — voi reveni acasă, la haina civilă. Aș vrea să de­vin un adevărat corespon­dent al ziarului „Clopotul“. Vă așteptăm și, înainte de a vă așterne la scris, vă in­vităm la redacție. Darcă Victor zis Dorel (co­muna Păltiniș) de 6 ani, își caută tatăl, pe Aurel Gher­man, despre care știe că lu­crează la Galați, locuind în cartierul Țiglina 4, blocul B 5. Cine deține relații des­pre „uitucul“ părinte, este rugat să se adreseze redac­ției. Concomitent solicităm Inspectoratului miliției jude­țului Galați să ne confirme (sau să ne infirme) această adresă. Reproducem integral scri­soarea unui cititor pe care, de fapt, o așteptam : „Ca vechi cititor al ziaru­lui „Clopotul" am avut satis­facția să citesc multe artico­le, care au adus lumină în unele probleme. Articolul din 13 octombrie a.c., „Alt dosar de reclamații“, m-a satisfăcut deoarece încep să iasă la lu­mină unele nereguli care se practică de ani la această școală tehnică sanitară. Dar vă rezumați la prea puțin. Mult mai multe sunt cazurile de compromisuri prin relații, prin medici cunoscuți. Ata­cați cu curaj și dați numele celor ce au avut amestec în aceste murdare afaceri, așa merită spus, și pe părinții ace­lor candidați care au vrut cu bani să cumpere un loc în a­­ceastă școală, pentru a-i scăpa de armată, gest profund nepa­­­­triotic. Eu nu am copii care­­ să candideze, dar sunt revol­tat cînd aud că uneori poți obține orice cu bani în zilele noastre, doar nu e vremea apusă a altui regim ! Doresc ca acest articol să continue a ne da mai departe unele lămuriri în această proble­mă. Propun să se verifice ino­pinat cunoștințele candidați­lor, să vedem ce știu ei în fond. Cu stimă, un cititor“. P. S. Aștept să văd în ziar ce va urma.

Next