Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-02-26 / nr. 3065

CLOPOTUL I PAGINA 2 conscăedirea pe țară a lucrătorilor drn Întreprinderile AGRICOLE DE STAT A LUT SFlRȘIT RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU Subliniind că prima Consfă­tuire a lucrătorilor din agri­cultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multilate­rală a economiei naționale, pentru înflorirea patriei, tova­rășul Angelo Miculescu, minis­tru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființa­rea lor, întreprinderile agrico­le de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statu­lui nostru. Volumul investiții­lor alocate întreprinderilor a­­gricole de stat, de la înființa­rea lor și pînă în prezent, se ridică la aproape lei. S-au asigurat, 40 miliarde totodată, pentru întreprinderile agrico­le de stat, 16.500 de specialiști, din care peste 6.000 de cadre cu pregătire superioară. între­prinderile agricole de stat dis­pun în prezent de 30.000 de tractoare, cu aproape 5.000 mai multe decît în 1965, revenind astfel 70 ha. de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha. cîre revin pe total agricul­tură. Ele dispun de 11.000 com­bine pentru cereale păioase, față de 8.500 cîte aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce în­seamnă o încărcătură medie de 48 ha., față de 60 ha. pe to­tal agricultură. Industria con­structoare de mașini a diversi­ficat producția de tractoare și utilaje agricole. In ceea ce pri­vește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare și pre­parare a furajelor, transportu­rilor de nutrețuri, aprovizionă­rii cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră experiență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de ne­conceput fără utilizarea largă a unei game variate de produ­se chimice : îngrășăminte, in­­sectofungicide, erbicide, biosti­­mulatori etc. In perioada 1966—1970, cantitățile de în­grășăminte furnizate de indus­trie agriculturii de stat au spo­rit de la un an la altul. Can­titatea de îngrășăminte chimi­ce substanță activă folosită pe hectarul de teren agricol crescut de la 64 de kg. în 1965,­­ la 97 de kg. în 1970. Acțiuni­le hidroameliorative au cu­noscut, în cincinalul trecut, o amploare fără precedent. Nu­mai în lunca îndiguită a Du­nării, suprafața totală cîști­­gată prin asemenea acțiuni însumează peste 250.000 ha. Importante fonduri de investi­ții au fost alocate pentru ex­tinderea suprafețelor amena­jate pentru irigații, care, în 1970, au ajuns la 236.000 ha., față de 100.000 ha. existente în 1965. Orientarea spre intensifica­rea producției agricole a de­terminat ca o mare parte din investiții să fie îndreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeosebi comple­xe de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, su­prafața totală a acestora re­­prezentînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip in­dustrial de creștere și îngră­­șare a porcilor, cu o capaci­tate de 1,3 milioane de capete, complexe avicole cu o capaci­tate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capa­cităților de creștere a animale­lor și păsărilor, s-au luat mă­suri corespunzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns, în 1970, la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone cîte s-au produs în 1965. O deosebită importanță s-a acordat conti­nuării și adîncirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, cale sigură pentru creșterea producției și reduce­rea prețului de cost. In pre­zent, din cele 3.304 ferme, nu­mai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte e­­xistente în anul 1967. In anii 1966—1970, produc­ția globală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse a­groalimentare a fost, în anul 1970, de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție în­semnată au avut întreprinde­rile agricole de stat, în peri­oada 1966—1970, și în sporirea fondului de produse agrico­le destinate exportului. Rezultatele, luate în ansam­blu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sînt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizînd producțiile pla­nificate, se constată că, la mul­te culturi, ele n-au fost rea­lizate. Nivelele de producție atinse sînt mici. In 1970, de exemplu, recolta medie de po­rumb pe terenurile irigate a fost de 4.460 kg. la ha., față de 6.500—7.000 kg. la ha, cît s-a prevăzut în studiile teh­nico - economice. Nu peste tot îngrășămintele chimice au fost aplicate în mod științific. A­­melioratorii au creat, în de­cursul anilor, o serie de soiuri valoroase, dar ele sunt depar­te de a face față cerințelor mari pe care le impune o agri­cultură intensivă. Din aceas­tă cauză, statul a trebuit să facă un important efort valu­tar pentru procurarea unor cantități de semințe cu valoa­re biologică mai ridicată decît cele de care dispunem noi. De­precierea soiurilor, folosirea u­­nor semințe cu valoare biolo­gică scăzută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In continuare, vorbitorul a ci­tat o serie de date compara­tive care ilustrează diferențe mari de producții și de preț de cost în condiții pedoclimatice și tehnico - materiale simila­re, fapt ce relevă în multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele producției. Precizînd că există rezerve de sporire a recoltei de po­rumb, vorbitorul a citat, între altele, exemplul I.A.S. Pie­­troiu, care a obținut 7.700 kg. la hectar, al unor ferme ale I.A.S. Dorobanțu, Jegălia sau Băilești, care au realizat, în condiții de irigare, 6.700—7.000 kg. la hectar. Pentru creșterea producției și a rentabilității la cultura porumbului va trebui ca, începînd cu anul 1971, să se dea cea mai mare atenție aplicării tehnologiei stabilite pentru această cultură — a a­­rătat vorbitorul. In mod deo­sebit trebuie să se insiste asu­pra amplasării judicioase culturii, folosirii hibrizilor in­a­decvați, asigurării densității optime, întreținerii la timp a culturilor și recoltării fără pierderi. In continuare, raportorul s-a ocupat de problemele pe care le ridică cultura de floarea­­soarelui, arătînd că recolta me­die obținută în perioada 1960— 1970 a fost de 1.700 kg. la hec­tar, față de 1.490 kg. realiza­te în cincinalul precedent, dar că nivelul producției este încă scăzut. O deosebită importan­ță s-a acordat în raport ex­tinderii culturii de soia. In aprovizionarea populației cu produse agroalimentare, le­gumicultura ocupă un loc im­portant, întreprinderile agrico­le de stat au sporit cantități­le de legume vândute pe piața internă și la export. Față de 141 mii tone de legume de cîmp livrate la fondul de stat în 1966, s-a ajuns, în 1970, la peste 220.000 tone. Trebuie a­­rătat însă că sporul de pro­ducție s-a obținut mai mult pe seama extinderii suprafețe­lor și mai puțin pe seama creșterii producției medii. In unele unități, producția de le­gume și cartofi nu s-a bucu­rat de atenția cuvenită, influ­­ențînd nesatisfăcător aprovi­zionarea pieței. Avem create toate condițiile, a precizat ra­portorul­­ ca să realizăm pro­ducții medii de cel puțin 20.000 kg. cartofi la hectar. In continuare, au fost abor­date probleme ale viticulturii și pomicultura din întreprin­derile agricole de stat. Patri­moniul viticol al întreprinde­rilor agricole de stat cuprin­de în prezent o suprafață de 55.000 ha., din care 43.000 ha. de vii pe rod. Ele au dat po­sibilitatea furnizării la fondul de stat în anul 1970 a 52.000 tone struguri de masă și a­­proape 11.000 vagoane de vin, apreciat atît pe piața internă, cît și la export. Din păcate însă, în ultimii ani, producțiile sunt scăzute, bat pasul pe loc. O si­tuație similară există și în po­micultură. Și în acest sector s-au extins plantațiile intensi­ve, s-au creat condiții pentru concentrarea și specializarea producției. Cu toate acestea, producția și calitatea fructe­lor, eficiența economică a aces­tei activități nu se ridică la nivelul dorit. In viitor se vor înmulți soiurile de struguri pentru ma­să cu boabe mari și soiurile pentru vinuri roșii, aromate și acele specifice în produce­rea șampaniei și coniacurilor. In pomicultură se vor introdu­ce în producție sortimentele de fructe mult căutate. Arătînd că creșterea anima­lelor reprezintă una din ra­murile principale ale agricul­turii, vorbitorul a subliniat că producția animalieră, funda­mentată pe o concepție nouă, modernă, de concentrare specializare, participă în pre­mi­dent cu 45 la sută la volumul producției globale a întreprin­derilor agricole de stat. Față de anul 1965, întreprinderi­le agricole de stat au livrat, în anul 1970, mai mult cu un mi­lion ki. de lapte, 156 mii tone de carne, 33,6 milioane de ouă și 900 tone de lună. In anul 1970, planul de producție marfă a fost depășit cu 13,8 mii tone de carne și 130 mi­lioane de ouă, iar efectivele de animale au fost realizate și depășite la toate speciile. To­tuși, efectivul de vaci și ju­­ninci a înregistrat un ritm lent de creștere, iar aceasta dato­rită faptului că nu s-a acordat atenția cuvenită selecției, re­producției și creșterii tinere­tului taurin. Producția medie de lapte se menține la un ni­vel scăzut — în jurul a 3.000 litri de lapte. In ultimii ani a sporit pon­derea efectivelor de vaci cres­cute în complexele industriale. Trebuie arătat însă — a subli­niat vorbitorul — că nu s-a reușit încă să se atingă pa­rametrii prevăzuți în studiile tehnico - economice. Nivelele de producție, prețul de cost, rentabilitatea în aceste com­plexe sunt departe de a fi sa­tisfăcătoare. Practica de pînă acum, pro­blemele deosebite ce s-au ridi­cat în legătură cu exploatarea marilor complexe impun rea­lizarea de complexe cu efecti­ve de 1.000 — 2.000 capete, în grajduri de mare capacitate. Sectorul gospodăresc se va dezvolta în continuare prin extinderea și modernizarea grajdurilor existente, astfel ca, în final, să se ajungă la ferme specializate de 800— 1.000 locuri. Va trebui să se continue acțiunea de amelio­rare și selecția. Producția de carne de tau­rină a fost concentrată în u­­nități specializate, ceea ce permis să se facă un salt ca­n­titativ față de trecut. An de an, livrările de carne de tau­rine la fondul de stat au fost depășite. Dar și în cazul com­plexelor pentru îngrășarea taurinelor nu se realizează pa­rametrii prevăzuți în studiile tehnico - economice și se cer făcute în continuare eforturi pentru mai buna folosire tehnologiilor moderne, a sp­­­­țiilor construite, pentru fura­jarea rațională a animalelor. In cincinalul trecut, la com­plexele industriale de îngră­­șare a porcinelor nu s-a reali­zat în întregime planul de li­vrări la fondul central, ritmi­citatea a lăsat de dorit, pier­derile prin mortalități au fost încă destul de mari, de circa 14 la sută din efectiv. In con­diții similare de producție, serie de complexe obțin rezul­­­tate diferite. Pentru a se obține producții la nivelul studiilor tehnico - economice, este necesar să se dea cea mai mare atenție pro­blemelor de reproducție, de introducere și extindere a în­­sămînțărilor artificiale, respec­tării normelor sanitar - vete­rinare și reducerii la minimum a pierderilor prin mortalități. De asemenea, va trebui să se rezolve asigurarea unor fura­je bogate în proteină, să se în­lăture risipa de furaje, în ve­derea reducerii consumului specific. în continuare, vorbitorul s-a ocupat de creșterea ovine­lor, arătînd că, în ultimii ani, s-au obținut unele rezultate pozitive, ca urmare a concen­trării producției. S-au creat complexe de îngrășarea miei­lor în sistem industrial. Pro­ducția medie de lună, însă, a înregistrat creșteri mici de la an la an. Sectorul de creștere a păsă­rilor, unde statul a făcut mari investiții pentru construirea de complexe, și importul de material de reproducție au creat condiții să se realizeze o producție medie pe găina furajată din sectorul indus­trial de peste 220 de ouă, în­­tr-o serie de unități obținîn­­du-se peste 240 de ouă. Cu a­­semenea producții ne situăm la nivelul țărilor cu avicultu­­ră dezvoltată. Punerea în balanță a reali­zărilor și minusurilor în sec­torul zootehnic — a subliniat vorbitorul — arată că mai e­­xistă încă mult de făcut pen­tru a răspunde cerințelor mari puse în fața acestui sector. De­ficiențele semnalate își au ori­ginea în faptul că unii spe­cialiști n-au reușit încă să se alinieze cadrului modern de desfășurare a producției zoo­tehnice. Departamentul IA.S. n-a fost suficient de exigent­­față de unitățile în subordine pentru riguroasa respectare a tehnologiilor recomandate pen­tru diferite specii, a măsurilor pe linie sanitar - veterinare. Principala direcție către ca­re trebuie să ne îndreptăm a­­tenția este de a realiza și de­păși efectivele de animale, în special efectivele - matcă, atît în complexele industriale, cît și în sistemul gospodăresc. Pe acesta din urmă nu trebuie sub nici o formă să-l neglijăm, ci să-i modernizăm, să-i îm­bunătățim condițiile de pro­ducție. In toate complexele vom acționa ca specialiștii să stabilească programe concrete privind corelarea producerii materialului necesar popular­, cu asigurarea furajelor, cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție. In continuare, vorbitorul a înfățișat problematica majoră a agriculturii de stat în cinci­nalul 1971—1975. Caracteristicile activității în­treprinderilor agricole de stat în anii 1971—1975 vor fi adîn­­cirea intensivizării, pe calea continuării procesului de con­centrare și specializare a pro­ducției, diversificarea și rea­lizarea mecanizării integrale, complexe a lucrărilor, atît în sectorul producției vegetale, cît și în cel al producției ani­male, extinderea chimizării și irigațiilor, aplicarea celor mai avansate tehnologii de lucru, creșterea eficienței economice în toate domeniile. La nive­lul anului 1975, întreprinderi­le agricole de stat vor trebui să realizeze o producție globa­lă agricolă de peste 25 miliar­de de lei, cu 80 la sută mai mare față de cea realizată în 1970. Ritmul mediu anual de creștere în perioada 1971 — 1975 va trebui să fie de 10,3 la sută. Producția marfă ce se prevede a se realiza la nive­lul anului 1975 va fi de 20,5 miliarde lei, cu 55 la sută mai mult față de anul trecut. Vo­lumul beneficiilor în anul 1975 va ajunge la aproape 3,4 mi­liarde lei. Creșterea deosebită a volu­mului producției în actualul cincinal necesită o lărgire și modernizare, în continuare, a bazei tehnico - materiale. Pe întreaga perioadă 1971 — 1975, agricultura de stat va primi un volum de investiții de 23,5 miliarde lei, din care 18,5 mi­liarde lei investiții centrali­zate, cu 28 la sută mai mult decît în perioada 1966—1970. Ele vor fi orientate, cu priori­tate, pentru realizarea de noi obiective în sistem agro - in­dustrial. In anul 1975, supra­fața amenajată pentru irigații va crește la 490 mii hectare, reprezentînd peste 30 la sută din totalul terenului arabil, întreprinderile agricole de stat vor primi 378 mii tone de în­grășăminte chimice substanță activă care vor asigura cîte 180 kg. îngrășăminte substanță ac­tivă pe hectarul de teren a­­gricol, de 1.8 ori mai mult de­cit în 1970. Condițiile ce se creează vor permite ca, în ultimul an al cincinalului, să se obțină în medie la hectar: 3.100 kg. grîu, 4.250 kg. porumb, 2.210 kg. floarea - soarelui și 7.290 kg. struguri. Ritmuri și proporții dinami­ce se vor înregistra în actua­lul cincinal și în sectorul zoo­tehnic, dezvoltîndu-se acțiunea de industrializare a creșterii animalelor. Se vor construi 220 de mii de locuri pentru vaci de lapte, precum și 10 complexe de porci și alte o­­biective. în anul 1975, efecti­vul de vaci și juninci, crescut în sistem industrial, va repre­zenta 43 la sută din total, la porcine — 76 la sută, iar la păsări — 100 la sută. Contri­buția agriculturii de stat la constituirea fondului central va fi în anul 1975 de aproape 50 la sută la carnea de porc, de 68,4 la sută la carnea de pasăre, de 59 la sută la ouă, iar la laptele de vacă de 35 la sută. Valoarea exportului pe care trebuie să-l realizeze între­prinderile agricole de stat la nivelul anului 1975 va fi de peste 721 milioane de lei va­lută, cu 78 la sută mai mult față de realizările anului 1970. Pentru a fi compet­itivi pe piața externă, este nevoie să se adîncească specializarea, mergînd pînă acolo încît o se­rie de ferme să producă ex­clusiv pentru export și avînd orientarea producției făcută chiar după specificul anumitor piețe. Anul 1971, primul din actu­alul cincinal, va constitui pen­tru agricultura de stat anul unei hotărîte creșteri a pro­ducției vegetale și animale. Sarcina obținerii unor pro­ducții mari obligă, totodată, să se urmărească cu mai mul­tă perseverență respectarea tehnologiei de irigare a cultu­rilor. După cum s-a arătat la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1970, vor trebui să se ex­tindă formele de cooperare dintre întreprinderile agricole de stat și cooperativele agrico­le de producție. Experiența deja cîștigată, rezultatele bune obținute în anul 1970 arată că această formă permite genera­lizarea mai rapidă a tehnolo­giilor moderne și experienței necesare aplicării acestora și în cooperativele agricole. In acest sens, au fost stabilite programe concrete, dar pentru ca îndeplinirea lor să se reali­zeze este nevoie să se acțio­neze intens, cu mai multă e­­nergie. Trebuie, în același timp, perfectate criteriile de cooperare. Rolul decisiv în realizarea sarcinilor de plan, a programe­lor stabilite îl au, firește, ca­drele. Agricultura de stat dis­pune de cadre valoroase, cu o bogată experiență. Fiecare fer­mă este direct condusă de un specialist. Avem, deci, o forță care, împreună cu tehnicienii, cu mecanizatorii, cu toți lucră­torii permanenți din întreprin­derile agricole de stat, este în stare, și va fi în stare, să atingă nivelele de producție și de rentabilitate stabilite. Pen­tru realizarea sarcinilor ce stau în fața agriculturii de stat se are în vedere lărgirea com­petențelor unităților și îndeo­sebi ale fermelor, creșterea co­interesării salariaților în do­­bîndirea unor rezultate finale superioare. Se analizează în prezent posibilitatea ca sala­riații fermelor să fie retribuiți în acord global pentru munca depusă, pe bază de tarife pe unitatea de produs, corelate cu gradul de rentabilitate reali­zat. Se are în vedere, totodată, ca încadrarea pe posturi de șefi de fermă, de economiști etc. să se facă pe bază de concurs, ținîndu-se seama ati­t de cunoștințele profesionale, cît și de rezultatele obținute în producție. Asigurăm conducerea de partid și de stat — a arătat in încheiere vorbitorul — că nu vom precupeți nici un efort pentru ca sarcinile ce ne revin în acest cincinal să fie înde­plinite cu cinste. Ne angajăm să gospodărim mai bine pă­­mîntul, celelalte mijloace de producție și financiare, bunuri ale întregului popor, să asigu­răm avîntul rapid al agricul­turii de stat și să sprijinim din plin dezvoltarea și consolida­rea agriculturii socialiste. * SOLEMNITATEA VNMINARII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmată din pagina I­­ limentare, Silviculturii și Ape­lor, Augustin I. Nemeș — în­grijitor porcine la Complexul Gornești, județul Mureș, Ma­rin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robănești, județul Dolj, Dumitru D. Pestanția — ingi­ner zootehnist, director la I.A.S. Oradea, județul Bihor, Ion M. Spineanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobești județul Vrancea, Dumitru Gh Știrbu — tehnician agricol, șef de fermă la I.A.S. Studina, ju­dețul Olt, Ion Teșu — șeful Departamentului Agriculturii de Stat, din Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii și Apelor, Ion N. Tom­a — inginer agronom, director la I.A.S. Prejmer, jude­țul Brașov, Francisc F. Wintze — mecanic agricol Udviniș, județul Arad,la I.A.S. Ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa a IlI-a tovarășilor, Ion S. Burcea — in­giner agronom, director gene­ral în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor, Florin Chi­­țu — adjunct al ministrului, agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii și apelor, Ni­­codim N. Dăian — economist, consilier la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii și Apelor,­­ci­ca­teri­na Drăghici — inginer a­­gronom, șef de fermă la I.A.S. Giubega, județul Dolj, Alexan­dru Senciu — tehnician agro­nom, director la I.A.S. „30 De­cembrie", municipiul Bucu­rești, Emil N. Ionescu — in­giner agronom, director I.A.S. Valea Călugărească, ju­ju­dețul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, șef de fer­mă la I.A.S. Miercurea Ciuc, județul Harghita, Ioan P. Ne­­delcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Con­stanța, Ion D. Nicolae — me­canic agricol la I.A.S. Pietroiu, județul Ialomița, Simion S. Pa­­raschiv—inginer agronom, di­rector la I.A.S. Buciumeni, ju­dețul Ilfov, Ioan Al. Popovici — mecanic agricol la I.A.S. Bistrița, județul Bistrița - Nă­­săud, Ion Gh. Stiigă — teh­nician horticol, șef de fermă la I.A.S. Rîmnicu Vîlcea, ju­dețul Vîlcea. Prin același decret au mai fost decorați Un număr de 313 tovarăși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăși cu ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasele IV-a și a V-a, precum și 408 a tovarăși cu „Medalia Muncii". Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință condu­cerii de partid și de stat, în numele celor distinși cu înal­tul titlu de Erou al Muncii Socialiste a luat cuvîntul tova­rășul Ioan Vlad. Noi vedem în aceasta prețuirea, cinstirea pe care partidul și guvernul, per­sonal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă perma­nent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în ac­tivitatea lor dăruire, hărnicie, inițiativă și entuziasm crea­tor. Acestea sunt astăzi în ge­neral atributele omului nou, omul crescut și educat de par­tid în spiritul progresului și al dragostei de patrie. In ace­lași timp considerăm distinc­țiile acordate un simbol al a­­precierii cu care conducători noștri înconjoară întreaga ma­să de lucrători din întreprin­derile agricole de stat. Trăim cu profunde emoții acest moment. El rămîne înti­părit de-a lungul întregii vieți, d­ezășuind îndemnuri nobile pentru noi eforturi creatoare la locurile noastre de mun­că. întorcîndu-ne la locu­rile noastre de muncă, ne vom strădui să transmitem tuturor celorlalți lucrători, tehnicieni și specialiști flacăra dorințelor de realizări supe­rioare, tendința nestăvilită de progres, ambiția de a fi purtă­torii stindardului producțiilor bogate. Indicațiile consfătuirii ne vor ajuta în fiecare clipă să rezolvăm mai operativ și efi­cient problemele ce ne vor sta în față. In mijlocul colec­tivului nostru de muncă, vom căuta să ne situăm la înălți­mea distincțiilor primite, să fim bravi ostași în rînduri ale bătăliilor primele pentru pîinea țării. în cuvîntul său, tovarășul Angelo Miculescu a spus : Dis­tincțiile acordate nouă astăzi, în acest moment important de analiză a rezultatelor activită­ții noastre în plenul consfă­tuirii cadrelor de conducere din agricultura de stat, prima de acest fel după o perioadă lungă de activitate, reprezintă pentru noi un semn de înaltă prețuire a activității depuse, un imbold și mai mare pen­tru a mobiliza participarea și capacitatea de muncă, spre a îndeplini și depăși sarcinile de mare răspundere ce ne revin în activitatea viitoare în agri­cultură. Asigurăm conducerea de partid și de stat, pe dumnea­voastră, tovarășe secretar ge­neral, că ne vom face o preo­cupare de prim ordin din îm­bunătățirea activității secto­rului agricol de Stat, a între­gii agriculturi, a rezultatelor de producție și economice, spre a traduce în viață sarci­nile stabilite de conducerea de partid și­ de stat, a aplica cu succes deplin îndrumările date pentru ridicarea agricul­turii țării noastre la nivelul posibilităților reale pe care le are. Adresînd calde felicitări tu­turor celor distinși cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republi­cii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a subli­niat că acordarea acestor de­corații reprezintă o înaltă a­­preciere a conducerii de par­tid și de stat atît a activității celor distinși, cît și a activi­tății întreprinderilor agricole de stat, a contribuției aduse de ele la dezvoltarea agricul­turii, la asigurarea de produ­se agroalimentare a patriei. (Agerpres). GÎNDIRE DE PERSPECTIVĂ (Urmare din­ pagina I) duse de calitate, competitive și sub aspectul prețului de cost. Complexele de vaci vor fi amplasate în zone în care se asigură cel puțin 600 de ha irigate, încît de pe un pe­rimetru relativ restrîns să se satisfacă cerințele de furaje. Primele complexe de acest fel se vor construi la Huțani, Vo­­rona, Bobulești, unde sînt în­trunite astfel de condiții. Un alt element, menit să favorizeze realizarea con­strucțiilor este că execuția a fost astfel eșalonată încît să se creeze constructorului, in cadrul aceleiași organizări de șantier, continuitate în execu­ție, asigurindu-i posibilități de exploatare rațională a ba­zelor de prefabricate și a lu­crărilor de organizare existen­te în zonă. De asemenea s-a realizat o judicioasă eșalona­re a investițiilor în raport cu solicitările economiei națio­nale : la începutul cincinalu­lui punem accent pe rezolva­rea problemelor ce le ridică producția de carne, iar către sfîrșitul lui — pe cele ale pro­ducției de lapte. Concomitent cu realizarea unor obiective care vor concentra efective mari de animale și, prin ur­mare, produse animaliere, a­­vem în vedere să construim, corelat, și capacitățile de prelucrare respective : un a­­bator, o fabrică de conserve din carne și alta de lapte praf, ce vor fi amplasate în centre­le de greutate ale producției. Faptul că ne aflăm în fața u­­nui program de lungă durată, în care sarcinile sînt stabilite pînă la detaliu, creează pre­mise extrem de favorabile pen­tru a le îndeplini în bune con­diții încă înainte de termen. In momentul de față prezin­tă urgență cîteva măsuri prac­tice, care condiționează zarea acțiunilor cuprinse reali­în programul de dezvoltare a zoo­tehniei. Una dintre ele se re­feră la stadiul proiectării, pentru complexul de porci de la Bucecea — extindere, cît și pentru cele de la Ionă­­șeni (tăurași) și Căt­ămăreșt­i (păsări) există o înt­îrziere mare în ceea ce privește în­tocmirea și predarea proiec­telor. Direcția generală pentru agricultură trebuie să determi­ne proiectantul (I.P.J. Sucea­va) să urgenteze întocmirea și eșalonarea judinioaasă a pre­dării proiectelor, atît la o­­biectivele la care m-am refe­rit cît și la cele ce se va în­cepe execuția în anii viitori. Trebuie să creăm un decalaj între predarea proiectelor și termenul prevăzut, pentru în­ceperea execuției, astfel ca să pregătim bine realizarea Investiției, să putem începe e­­xecuția cu un anumit devans la obiectivele stabilite și să creăm condiții optime reali­zării investițiilor Proiectanții trebuie ulterioare, să exa­mineze și să adopte unele so­luții mai bune, apelînd la materiale mai puțin solicita­te, cu același indici tehnico­­economici sau chiar superiori, fără a afecta costurile. In a­­ceasta ordine de idei se pune, de pildă, problema schimbă­rii soluției la grajdurile de porci de la Bucecea, unde se folosesc învelitori din azbo­ciment, de dimensiuni care se pot procura greu. Pe de altă parte, Direcția generală agricolă să-și vizeze în cel mai scurt orga­timp grupa proprie de proiectare, care să realizeze documenta­țiile tehnice pentru extinderi și plombe în sectoarele zooteh­nice existente. O dată cu am­plasarea de noi obiective în aceste sectoare, trebuie să asigurăm sistematizarea și dotarea lor cu utilitățile ce­rute de tehnologia modernă, introducerea tehnicii noi și în adăposturile mai vechi, creînd astfel un tot unitar. In legătură cu ritmul de realizare a construcțiilor din programul de dezvoltare a zootehniei, va trebui ca în­treprinderea de construcții - montaj să examineze și să stabilească măsuri care să asigure șantierelor, o bună organizare , să pregătească o puternică bază de producție. La Bucecea trebuie dezvoltată o astfel de bază care să asi­gure prefabricate pentru Bu­cecea, Ionășeni și Huțani. La Botoșani, IJCM trebuie să asigure producția în baza nou creată, încît să satisfacă ce­rințele și pentru complexul de la Cătămărăști. Cunoașterea din timp de către construc­tori a amplasamentelor pentru obiectivele ce le are de exe­cutat într-o perioadă mai în­delungată constituie un a­­vantaj deosebit, care trebuie exploatat la maximum rocul pregătirii temeinice în fo­șa organizării execuției. Pe aceeași linie să se în­scrie eforturile Direcției ge­nerale agricole pentru exami­narea în continuare a posibi­lităților de devansare a înce­perii obiectivelor planificate, scurtarea duratei de execuție etc. Se impune în viitor ra­cordarea la calea ferată a complexului de la Bucecea, solicitarea devansării con­strucției la abator, preocupa­rea pentru sporirea gradului de mecanizare în zootehnie, or­ganizarea sistemului de pre­parare a furajelor (eventual construirea unei fabrici de nu­trețuri combinate și de uscare a furajelor verzii etc. O problemă deosebit­ de ac­tuală este zonarea culturilor, în perspectiva realizării o­biectivelor stabilite și în con­cordanță cu acestea. Oficiului de îmbunătățiri funciare (care a întîrziat anul acesta asigura­rea proiectelor și începerea e­­xecuției la acumulările de apă de la Cal Alb și Mileanca) îi revin sarcini importante pen­tru realizarea lucrărilor de i­­rigație a culturilor furajere pentru complexele de vaci (ami în vedere, între altele, și devansarea execuției la acu­mularea Negreni), încă din anul acesta sistemele de iriga­ții existente în zona viitoare­lor complexe—Ionășeni—Virfu Cîmpului, Huțani, Vorona, Bobulești etc. — trebuie exa­minate atît sub raportul stării lor cît și a structurii culturilor amplasate în sistemul de iri­gație, pentru a putea fi aduse corectivele necesare în core­lație cu cerințele realizării planului cincinal. In același timp, pe pășunile comunale va trebui să întreprindem ac­țiuni de anvergură, bine con­duse, cu termene precise de realizare, astfel ca productivi­tatea lor să cunoască o sub­stanțială creștere. In această direcție e necesar să sporească și rolul consiliilor populare comunale. Pentru popularea complexe­lor industriale trebuie să se a­­sigure material biologic de î­­naltă valoare, în care sens tre­buie să se organizeze o cola­borare mai strînsă cu Stațiu­nea experimentală agrozooteh­nică Popăuți, cu fermele de stat. Ținînd seama de rolul prășilei ca factor de producție e necesar ca, în primul rînd, îngrijirii și întreținerii mătcii și tineretului din toate speciile să li se acorde o importanță aparte. Să construim materni­tăți cu încălzire centrală, să creăm condiții bune de creș­tere și, in felul acesta, se vor reduce mortalitățile, care, prezent, constituie o plagă în a zootehniei., Firește că, pentru a conduce procesul tehnologic în aseme­nea complexe e nevoie de cadre de specialitate, Direcția generală pentru agricultură și Uniunea județeană a coopera­tivelor agricole să se îngri­jească pentru a instrui prin practică, în complexe similare, cu durata de 1—3 luni, ingineri cît și alți lucrători. Se înțelege, mai sînt și alte probleme ce necesită soluțio­nare. Exprimîndu-ne recunoș­tința pentru sprijinul ce îl pri­mim din partea conducerii par­tidului și statului pentru a rea­liza un asemenea program im­portant, cum este acesta refe­ritor la dezvoltarea zootehniei, considerăm că lucrătorii din agricultură, construcții și din toate celelalte ramuri, chemați să concure la realizarea lui, vor acorda întreaga importan­ță îndeplinirii acestuia. \ r V V. y

Next