Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-02-26 / nr. 3065
CLOPOTUL I PAGINA 2 conscăedirea pe țară a lucrătorilor drn Întreprinderile AGRICOLE DE STAT A LUT SFlRȘIT RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naționale, pentru înflorirea patriei, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statului nostru. Volumul investițiilor alocate întreprinderilor agricole de stat, de la înființarea lor și pînă în prezent, se ridică la aproape lei. S-au asigurat, 40 miliarde totodată, pentru întreprinderile agricole de stat, 16.500 de specialiști, din care peste 6.000 de cadre cu pregătire superioară. întreprinderile agricole de stat dispun în prezent de 30.000 de tractoare, cu aproape 5.000 mai multe decît în 1965, revenind astfel 70 ha. de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha. cîre revin pe total agricultură. Ele dispun de 11.000 combine pentru cereale păioase, față de 8.500 cîte aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseamnă o încărcătură medie de 48 ha., față de 60 ha. pe total agricultură. Industria constructoare de mașini a diversificat producția de tractoare și utilaje agricole. In ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare și preparare a furajelor, transporturilor de nutrețuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră experiență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de neconceput fără utilizarea largă a unei game variate de produse chimice : îngrășăminte, insectofungicide, erbicide, biostimulatori etc. In perioada 1966—1970, cantitățile de îngrășăminte furnizate de industrie agriculturii de stat au sporit de la un an la altul. Cantitatea de îngrășăminte chimice substanță activă folosită pe hectarul de teren agricol crescut de la 64 de kg. în 1965, la 97 de kg. în 1970. Acțiunile hidroameliorative au cunoscut, în cincinalul trecut, o amploare fără precedent. Numai în lunca îndiguită a Dunării, suprafața totală cîștigată prin asemenea acțiuni însumează peste 250.000 ha. Importante fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea suprafețelor amenajate pentru irigații, care, în 1970, au ajuns la 236.000 ha., față de 100.000 ha. existente în 1965. Orientarea spre intensificarea producției agricole a determinat ca o mare parte din investiții să fie îndreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeosebi complexe de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, suprafața totală a acestora reprezentînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip industrial de creștere și îngrășare a porcilor, cu o capacitate de 1,3 milioane de capete, complexe avicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacităților de creștere a animalelor și păsărilor, s-au luat măsuri corespunzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns, în 1970, la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone cîte s-au produs în 1965. O deosebită importanță s-a acordat continuării și adîncirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, cale sigură pentru creșterea producției și reducerea prețului de cost. In prezent, din cele 3.304 ferme, numai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte existente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția globală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost, în anul 1970, de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată au avut întreprinderile agricole de stat, în perioada 1966—1970, și în sporirea fondului de produse agricole destinate exportului. Rezultatele, luate în ansamblu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sînt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizînd producțiile planificate, se constată că, la multe culturi, ele n-au fost realizate. Nivelele de producție atinse sînt mici. In 1970, de exemplu, recolta medie de porumb pe terenurile irigate a fost de 4.460 kg. la ha., față de 6.500—7.000 kg. la ha, cît s-a prevăzut în studiile tehnico - economice. Nu peste tot îngrășămintele chimice au fost aplicate în mod științific. Amelioratorii au creat, în decursul anilor, o serie de soiuri valoroase, dar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le impune o agricultură intensivă. Din această cauză, statul a trebuit să facă un important efort valutar pentru procurarea unor cantități de semințe cu valoare biologică mai ridicată decît cele de care dispunem noi. Deprecierea soiurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scăzută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In continuare, vorbitorul a citat o serie de date comparative care ilustrează diferențe mari de producții și de preț de cost în condiții pedoclimatice și tehnico - materiale similare, fapt ce relevă în multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele producției. Precizînd că există rezerve de sporire a recoltei de porumb, vorbitorul a citat, între altele, exemplul I.A.S. Pietroiu, care a obținut 7.700 kg. la hectar, al unor ferme ale I.A.S. Dorobanțu, Jegălia sau Băilești, care au realizat, în condiții de irigare, 6.700—7.000 kg. la hectar. Pentru creșterea producției și a rentabilității la cultura porumbului va trebui ca, începînd cu anul 1971, să se dea cea mai mare atenție aplicării tehnologiei stabilite pentru această cultură — a arătat vorbitorul. In mod deosebit trebuie să se insiste asupra amplasării judicioase culturii, folosirii hibrizilor inadecvați, asigurării densității optime, întreținerii la timp a culturilor și recoltării fără pierderi. In continuare, raportorul s-a ocupat de problemele pe care le ridică cultura de floareasoarelui, arătînd că recolta medie obținută în perioada 1960— 1970 a fost de 1.700 kg. la hectar, față de 1.490 kg. realizate în cincinalul precedent, dar că nivelul producției este încă scăzut. O deosebită importanță s-a acordat în raport extinderii culturii de soia. In aprovizionarea populației cu produse agroalimentare, legumicultura ocupă un loc important, întreprinderile agricole de stat au sporit cantitățile de legume vândute pe piața internă și la export. Față de 141 mii tone de legume de cîmp livrate la fondul de stat în 1966, s-a ajuns, în 1970, la peste 220.000 tone. Trebuie arătat însă că sporul de producție s-a obținut mai mult pe seama extinderii suprafețelor și mai puțin pe seama creșterii producției medii. In unele unități, producția de legume și cartofi nu s-a bucurat de atenția cuvenită, influențînd nesatisfăcător aprovizionarea pieței. Avem create toate condițiile, a precizat raportorul ca să realizăm producții medii de cel puțin 20.000 kg. cartofi la hectar. In continuare, au fost abordate probleme ale viticulturii și pomicultura din întreprinderile agricole de stat. Patrimoniul viticol al întreprinderilor agricole de stat cuprinde în prezent o suprafață de 55.000 ha., din care 43.000 ha. de vii pe rod. Ele au dat posibilitatea furnizării la fondul de stat în anul 1970 a 52.000 tone struguri de masă și aproape 11.000 vagoane de vin, apreciat atît pe piața internă, cît și la export. Din păcate însă, în ultimii ani, producțiile sunt scăzute, bat pasul pe loc. O situație similară există și în pomicultură. Și în acest sector s-au extins plantațiile intensive, s-au creat condiții pentru concentrarea și specializarea producției. Cu toate acestea, producția și calitatea fructelor, eficiența economică a acestei activități nu se ridică la nivelul dorit. In viitor se vor înmulți soiurile de struguri pentru masă cu boabe mari și soiurile pentru vinuri roșii, aromate și acele specifice în producerea șampaniei și coniacurilor. In pomicultură se vor introduce în producție sortimentele de fructe mult căutate. Arătînd că creșterea animalelor reprezintă una din ramurile principale ale agriculturii, vorbitorul a subliniat că producția animalieră, fundamentată pe o concepție nouă, modernă, de concentrare specializare, participă în premident cu 45 la sută la volumul producției globale a întreprinderilor agricole de stat. Față de anul 1965, întreprinderile agricole de stat au livrat, în anul 1970, mai mult cu un milion ki. de lapte, 156 mii tone de carne, 33,6 milioane de ouă și 900 tone de lună. In anul 1970, planul de producție marfă a fost depășit cu 13,8 mii tone de carne și 130 milioane de ouă, iar efectivele de animale au fost realizate și depășite la toate speciile. Totuși, efectivul de vaci și juninci a înregistrat un ritm lent de creștere, iar aceasta datorită faptului că nu s-a acordat atenția cuvenită selecției, reproducției și creșterii tineretului taurin. Producția medie de lapte se menține la un nivel scăzut — în jurul a 3.000 litri de lapte. In ultimii ani a sporit ponderea efectivelor de vaci crescute în complexele industriale. Trebuie arătat însă — a subliniat vorbitorul — că nu s-a reușit încă să se atingă parametrii prevăzuți în studiile tehnico - economice. Nivelele de producție, prețul de cost, rentabilitatea în aceste complexe sunt departe de a fi satisfăcătoare. Practica de pînă acum, problemele deosebite ce s-au ridicat în legătură cu exploatarea marilor complexe impun realizarea de complexe cu efective de 1.000 — 2.000 capete, în grajduri de mare capacitate. Sectorul gospodăresc se va dezvolta în continuare prin extinderea și modernizarea grajdurilor existente, astfel ca, în final, să se ajungă la ferme specializate de 800— 1.000 locuri. Va trebui să se continue acțiunea de ameliorare și selecția. Producția de carne de taurină a fost concentrată în unități specializate, ceea ce permis să se facă un salt cantitativ față de trecut. An de an, livrările de carne de taurine la fondul de stat au fost depășite. Dar și în cazul complexelor pentru îngrășarea taurinelor nu se realizează parametrii prevăzuți în studiile tehnico - economice și se cer făcute în continuare eforturi pentru mai buna folosire tehnologiilor moderne, a spțiilor construite, pentru furajarea rațională a animalelor. In cincinalul trecut, la complexele industriale de îngrășare a porcinelor nu s-a realizat în întregime planul de livrări la fondul central, ritmicitatea a lăsat de dorit, pierderile prin mortalități au fost încă destul de mari, de circa 14 la sută din efectiv. In condiții similare de producție, serie de complexe obțin rezultate diferite. Pentru a se obține producții la nivelul studiilor tehnico - economice, este necesar să se dea cea mai mare atenție problemelor de reproducție, de introducere și extindere a însămînțărilor artificiale, respectării normelor sanitar - veterinare și reducerii la minimum a pierderilor prin mortalități. De asemenea, va trebui să se rezolve asigurarea unor furaje bogate în proteină, să se înlăture risipa de furaje, în vederea reducerii consumului specific. în continuare, vorbitorul s-a ocupat de creșterea ovinelor, arătînd că, în ultimii ani, s-au obținut unele rezultate pozitive, ca urmare a concentrării producției. S-au creat complexe de îngrășarea mieilor în sistem industrial. Producția medie de lună, însă, a înregistrat creșteri mici de la an la an. Sectorul de creștere a păsărilor, unde statul a făcut mari investiții pentru construirea de complexe, și importul de material de reproducție au creat condiții să se realizeze o producție medie pe găina furajată din sectorul industrial de peste 220 de ouă, într-o serie de unități obținîndu-se peste 240 de ouă. Cu asemenea producții ne situăm la nivelul țărilor cu avicultură dezvoltată. Punerea în balanță a realizărilor și minusurilor în sectorul zootehnic — a subliniat vorbitorul — arată că mai există încă mult de făcut pentru a răspunde cerințelor mari puse în fața acestui sector. Deficiențele semnalate își au originea în faptul că unii specialiști n-au reușit încă să se alinieze cadrului modern de desfășurare a producției zootehnice. Departamentul IA.S. n-a fost suficient de exigentfață de unitățile în subordine pentru riguroasa respectare a tehnologiilor recomandate pentru diferite specii, a măsurilor pe linie sanitar - veterinare. Principala direcție către care trebuie să ne îndreptăm atenția este de a realiza și depăși efectivele de animale, în special efectivele - matcă, atît în complexele industriale, cît și în sistemul gospodăresc. Pe acesta din urmă nu trebuie sub nici o formă să-l neglijăm, ci să-i modernizăm, să-i îmbunătățim condițiile de producție. In toate complexele vom acționa ca specialiștii să stabilească programe concrete privind corelarea producerii materialului necesar popular, cu asigurarea furajelor, cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție. In continuare, vorbitorul a înfățișat problematica majoră a agriculturii de stat în cincinalul 1971—1975. Caracteristicile activității întreprinderilor agricole de stat în anii 1971—1975 vor fi adîncirea intensivizării, pe calea continuării procesului de concentrare și specializare a producției, diversificarea și realizarea mecanizării integrale, complexe a lucrărilor, atît în sectorul producției vegetale, cît și în cel al producției animale, extinderea chimizării și irigațiilor, aplicarea celor mai avansate tehnologii de lucru, creșterea eficienței economice în toate domeniile. La nivelul anului 1975, întreprinderile agricole de stat vor trebui să realizeze o producție globală agricolă de peste 25 miliarde de lei, cu 80 la sută mai mare față de cea realizată în 1970. Ritmul mediu anual de creștere în perioada 1971 — 1975 va trebui să fie de 10,3 la sută. Producția marfă ce se prevede a se realiza la nivelul anului 1975 va fi de 20,5 miliarde lei, cu 55 la sută mai mult față de anul trecut. Volumul beneficiilor în anul 1975 va ajunge la aproape 3,4 miliarde lei. Creșterea deosebită a volumului producției în actualul cincinal necesită o lărgire și modernizare, în continuare, a bazei tehnico - materiale. Pe întreaga perioadă 1971 — 1975, agricultura de stat va primi un volum de investiții de 23,5 miliarde lei, din care 18,5 miliarde lei investiții centralizate, cu 28 la sută mai mult decît în perioada 1966—1970. Ele vor fi orientate, cu prioritate, pentru realizarea de noi obiective în sistem agro - industrial. In anul 1975, suprafața amenajată pentru irigații va crește la 490 mii hectare, reprezentînd peste 30 la sută din totalul terenului arabil, întreprinderile agricole de stat vor primi 378 mii tone de îngrășăminte chimice substanță activă care vor asigura cîte 180 kg. îngrășăminte substanță activă pe hectarul de teren agricol, de 1.8 ori mai mult decit în 1970. Condițiile ce se creează vor permite ca, în ultimul an al cincinalului, să se obțină în medie la hectar: 3.100 kg. grîu, 4.250 kg. porumb, 2.210 kg. floarea - soarelui și 7.290 kg. struguri. Ritmuri și proporții dinamice se vor înregistra în actualul cincinal și în sectorul zootehnic, dezvoltîndu-se acțiunea de industrializare a creșterii animalelor. Se vor construi 220 de mii de locuri pentru vaci de lapte, precum și 10 complexe de porci și alte obiective. în anul 1975, efectivul de vaci și juninci, crescut în sistem industrial, va reprezenta 43 la sută din total, la porcine — 76 la sută, iar la păsări — 100 la sută. Contribuția agriculturii de stat la constituirea fondului central va fi în anul 1975 de aproape 50 la sută la carnea de porc, de 68,4 la sută la carnea de pasăre, de 59 la sută la ouă, iar la laptele de vacă de 35 la sută. Valoarea exportului pe care trebuie să-l realizeze întreprinderile agricole de stat la nivelul anului 1975 va fi de peste 721 milioane de lei valută, cu 78 la sută mai mult față de realizările anului 1970. Pentru a fi competitivi pe piața externă, este nevoie să se adîncească specializarea, mergînd pînă acolo încît o serie de ferme să producă exclusiv pentru export și avînd orientarea producției făcută chiar după specificul anumitor piețe. Anul 1971, primul din actualul cincinal, va constitui pentru agricultura de stat anul unei hotărîte creșteri a producției vegetale și animale. Sarcina obținerii unor producții mari obligă, totodată, să se urmărească cu mai multă perseverență respectarea tehnologiei de irigare a culturilor. După cum s-a arătat la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, vor trebui să se extindă formele de cooperare dintre întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție. Experiența deja cîștigată, rezultatele bune obținute în anul 1970 arată că această formă permite generalizarea mai rapidă a tehnologiilor moderne și experienței necesare aplicării acestora și în cooperativele agricole. In acest sens, au fost stabilite programe concrete, dar pentru ca îndeplinirea lor să se realizeze este nevoie să se acționeze intens, cu mai multă energie. Trebuie, în același timp, perfectate criteriile de cooperare. Rolul decisiv în realizarea sarcinilor de plan, a programelor stabilite îl au, firește, cadrele. Agricultura de stat dispune de cadre valoroase, cu o bogată experiență. Fiecare fermă este direct condusă de un specialist. Avem, deci, o forță care, împreună cu tehnicienii, cu mecanizatorii, cu toți lucrătorii permanenți din întreprinderile agricole de stat, este în stare, și va fi în stare, să atingă nivelele de producție și de rentabilitate stabilite. Pentru realizarea sarcinilor ce stau în fața agriculturii de stat se are în vedere lărgirea competențelor unităților și îndeosebi ale fermelor, creșterea cointeresării salariaților în dobîndirea unor rezultate finale superioare. Se analizează în prezent posibilitatea ca salariații fermelor să fie retribuiți în acord global pentru munca depusă, pe bază de tarife pe unitatea de produs, corelate cu gradul de rentabilitate realizat. Se are în vedere, totodată, ca încadrarea pe posturi de șefi de fermă, de economiști etc. să se facă pe bază de concurs, ținîndu-se seama atit de cunoștințele profesionale, cît și de rezultatele obținute în producție. Asigurăm conducerea de partid și de stat — a arătat in încheiere vorbitorul — că nu vom precupeți nici un efort pentru ca sarcinile ce ne revin în acest cincinal să fie îndeplinite cu cinste. Ne angajăm să gospodărim mai bine pămîntul, celelalte mijloace de producție și financiare, bunuri ale întregului popor, să asigurăm avîntul rapid al agriculturii de stat și să sprijinim din plin dezvoltarea și consolidarea agriculturii socialiste. * SOLEMNITATEA VNMINARII UNOR ÎNALTE DISTINCȚII AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmată din pagina I limentare, Silviculturii și Apelor, Augustin I. Nemeș — îngrijitor porcine la Complexul Gornești, județul Mureș, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robănești, județul Dolj, Dumitru D. Pestanția — inginer zootehnist, director la I.A.S. Oradea, județul Bihor, Ion M. Spineanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobești județul Vrancea, Dumitru Gh Știrbu — tehnician agricol, șef de fermă la I.A.S. Studina, județul Olt, Ion Teșu — șeful Departamentului Agriculturii de Stat, din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Ion N. Toma — inginer agronom, director la I.A.S. Prejmer, județul Brașov, Francisc F. Wintze — mecanic agricol Udviniș, județul Arad,la I.A.S. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a IlI-a tovarășilor, Ion S. Burcea — inginer agronom, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Florin Chițu — adjunct al ministrului, agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Nicodim N. Dăian — economist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor,cicaterina Drăghici — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Giubega, județul Dolj, Alexandru Senciu — tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie", municipiul București, Emil N. Ionescu — inginer agronom, director I.A.S. Valea Călugărească, jujudețul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, șef de fermă la I.A.S. Miercurea Ciuc, județul Harghita, Ioan P. Nedelcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Ion D. Nicolae — mecanic agricol la I.A.S. Pietroiu, județul Ialomița, Simion S. Paraschiv—inginer agronom, director la I.A.S. Buciumeni, județul Ilfov, Ioan Al. Popovici — mecanic agricol la I.A.S. Bistrița, județul Bistrița - Năsăud, Ion Gh. Stiigă — tehnician horticol, șef de fermă la I.A.S. Rîmnicu Vîlcea, județul Vîlcea. Prin același decret au mai fost decorați Un număr de 313 tovarăși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăși cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasele IV-a și a V-a, precum și 408 a tovarăși cu „Medalia Muncii". Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință conducerii de partid și de stat, în numele celor distinși cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste a luat cuvîntul tovarășul Ioan Vlad. Noi vedem în aceasta prețuirea, cinstirea pe care partidul și guvernul, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă permanent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în activitatea lor dăruire, hărnicie, inițiativă și entuziasm creator. Acestea sunt astăzi în general atributele omului nou, omul crescut și educat de partid în spiritul progresului și al dragostei de patrie. In același timp considerăm distincțiile acordate un simbol al aprecierii cu care conducători noștri înconjoară întreaga masă de lucrători din întreprinderile agricole de stat. Trăim cu profunde emoții acest moment. El rămîne întipărit de-a lungul întregii vieți, dezășuind îndemnuri nobile pentru noi eforturi creatoare la locurile noastre de muncă. întorcîndu-ne la locurile noastre de muncă, ne vom strădui să transmitem tuturor celorlalți lucrători, tehnicieni și specialiști flacăra dorințelor de realizări superioare, tendința nestăvilită de progres, ambiția de a fi purtătorii stindardului producțiilor bogate. Indicațiile consfătuirii ne vor ajuta în fiecare clipă să rezolvăm mai operativ și eficient problemele ce ne vor sta în față. In mijlocul colectivului nostru de muncă, vom căuta să ne situăm la înălțimea distincțiilor primite, să fim bravi ostași în rînduri ale bătăliilor primele pentru pîinea țării. în cuvîntul său, tovarășul Angelo Miculescu a spus : Distincțiile acordate nouă astăzi, în acest moment important de analiză a rezultatelor activității noastre în plenul consfătuirii cadrelor de conducere din agricultura de stat, prima de acest fel după o perioadă lungă de activitate, reprezintă pentru noi un semn de înaltă prețuire a activității depuse, un imbold și mai mare pentru a mobiliza participarea și capacitatea de muncă, spre a îndeplini și depăși sarcinile de mare răspundere ce ne revin în activitatea viitoare în agricultură. Asigurăm conducerea de partid și de stat, pe dumneavoastră, tovarășe secretar general, că ne vom face o preocupare de prim ordin din îmbunătățirea activității sectorului agricol de Stat, a întregii agriculturi, a rezultatelor de producție și economice, spre a traduce în viață sarcinile stabilite de conducerea de partid și de stat, a aplica cu succes deplin îndrumările date pentru ridicarea agriculturii țării noastre la nivelul posibilităților reale pe care le are. Adresînd calde felicitări tuturor celor distinși cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că acordarea acestor decorații reprezintă o înaltă apreciere a conducerii de partid și de stat atît a activității celor distinși, cît și a activității întreprinderilor agricole de stat, a contribuției aduse de ele la dezvoltarea agriculturii, la asigurarea de produse agroalimentare a patriei. (Agerpres). GÎNDIRE DE PERSPECTIVĂ (Urmare din pagina I) duse de calitate, competitive și sub aspectul prețului de cost. Complexele de vaci vor fi amplasate în zone în care se asigură cel puțin 600 de ha irigate, încît de pe un perimetru relativ restrîns să se satisfacă cerințele de furaje. Primele complexe de acest fel se vor construi la Huțani, Vorona, Bobulești, unde sînt întrunite astfel de condiții. Un alt element, menit să favorizeze realizarea construcțiilor este că execuția a fost astfel eșalonată încît să se creeze constructorului, in cadrul aceleiași organizări de șantier, continuitate în execuție, asigurindu-i posibilități de exploatare rațională a bazelor de prefabricate și a lucrărilor de organizare existente în zonă. De asemenea s-a realizat o judicioasă eșalonare a investițiilor în raport cu solicitările economiei naționale : la începutul cincinalului punem accent pe rezolvarea problemelor ce le ridică producția de carne, iar către sfîrșitul lui — pe cele ale producției de lapte. Concomitent cu realizarea unor obiective care vor concentra efective mari de animale și, prin urmare, produse animaliere, avem în vedere să construim, corelat, și capacitățile de prelucrare respective : un abator, o fabrică de conserve din carne și alta de lapte praf, ce vor fi amplasate în centrele de greutate ale producției. Faptul că ne aflăm în fața unui program de lungă durată, în care sarcinile sînt stabilite pînă la detaliu, creează premise extrem de favorabile pentru a le îndeplini în bune condiții încă înainte de termen. In momentul de față prezintă urgență cîteva măsuri practice, care condiționează zarea acțiunilor cuprinse realiîn programul de dezvoltare a zootehniei. Una dintre ele se referă la stadiul proiectării, pentru complexul de porci de la Bucecea — extindere, cît și pentru cele de la Ionășeni (tăurași) și Cătămărești (păsări) există o întîrziere mare în ceea ce privește întocmirea și predarea proiectelor. Direcția generală pentru agricultură trebuie să determine proiectantul (I.P.J. Suceava) să urgenteze întocmirea și eșalonarea judinioaasă a predării proiectelor, atît la obiectivele la care m-am referit cît și la cele ce se va începe execuția în anii viitori. Trebuie să creăm un decalaj între predarea proiectelor și termenul prevăzut, pentru începerea execuției, astfel ca să pregătim bine realizarea Investiției, să putem începe execuția cu un anumit devans la obiectivele stabilite și să creăm condiții optime realizării investițiilor Proiectanții trebuie ulterioare, să examineze și să adopte unele soluții mai bune, apelînd la materiale mai puțin solicitate, cu același indici tehnicoeconomici sau chiar superiori, fără a afecta costurile. In aceasta ordine de idei se pune, de pildă, problema schimbării soluției la grajdurile de porci de la Bucecea, unde se folosesc învelitori din azbociment, de dimensiuni care se pot procura greu. Pe de altă parte, Direcția generală agricolă să-și vizeze în cel mai scurt orgatimp grupa proprie de proiectare, care să realizeze documentațiile tehnice pentru extinderi și plombe în sectoarele zootehnice existente. O dată cu amplasarea de noi obiective în aceste sectoare, trebuie să asigurăm sistematizarea și dotarea lor cu utilitățile cerute de tehnologia modernă, introducerea tehnicii noi și în adăposturile mai vechi, creînd astfel un tot unitar. In legătură cu ritmul de realizare a construcțiilor din programul de dezvoltare a zootehniei, va trebui ca întreprinderea de construcții - montaj să examineze și să stabilească măsuri care să asigure șantierelor, o bună organizare , să pregătească o puternică bază de producție. La Bucecea trebuie dezvoltată o astfel de bază care să asigure prefabricate pentru Bucecea, Ionășeni și Huțani. La Botoșani, IJCM trebuie să asigure producția în baza nou creată, încît să satisfacă cerințele și pentru complexul de la Cătămărăști. Cunoașterea din timp de către constructori a amplasamentelor pentru obiectivele ce le are de executat într-o perioadă mai îndelungată constituie un avantaj deosebit, care trebuie exploatat la maximum rocul pregătirii temeinice în foșa organizării execuției. Pe aceeași linie să se înscrie eforturile Direcției generale agricole pentru examinarea în continuare a posibilităților de devansare a începerii obiectivelor planificate, scurtarea duratei de execuție etc. Se impune în viitor racordarea la calea ferată a complexului de la Bucecea, solicitarea devansării construcției la abator, preocuparea pentru sporirea gradului de mecanizare în zootehnie, organizarea sistemului de preparare a furajelor (eventual construirea unei fabrici de nutrețuri combinate și de uscare a furajelor verzii etc. O problemă deosebit de actuală este zonarea culturilor, în perspectiva realizării obiectivelor stabilite și în concordanță cu acestea. Oficiului de îmbunătățiri funciare (care a întîrziat anul acesta asigurarea proiectelor și începerea execuției la acumulările de apă de la Cal Alb și Mileanca) îi revin sarcini importante pentru realizarea lucrărilor de irigație a culturilor furajere pentru complexele de vaci (ami în vedere, între altele, și devansarea execuției la acumularea Negreni), încă din anul acesta sistemele de irigații existente în zona viitoarelor complexe—Ionășeni—Virfu Cîmpului, Huțani, Vorona, Bobulești etc. — trebuie examinate atît sub raportul stării lor cît și a structurii culturilor amplasate în sistemul de irigație, pentru a putea fi aduse corectivele necesare în corelație cu cerințele realizării planului cincinal. In același timp, pe pășunile comunale va trebui să întreprindem acțiuni de anvergură, bine conduse, cu termene precise de realizare, astfel ca productivitatea lor să cunoască o substanțială creștere. In această direcție e necesar să sporească și rolul consiliilor populare comunale. Pentru popularea complexelor industriale trebuie să se asigure material biologic de înaltă valoare, în care sens trebuie să se organizeze o colaborare mai strînsă cu Stațiunea experimentală agrozootehnică Popăuți, cu fermele de stat. Ținînd seama de rolul prășilei ca factor de producție e necesar ca, în primul rînd, îngrijirii și întreținerii mătcii și tineretului din toate speciile să li se acorde o importanță aparte. Să construim maternități cu încălzire centrală, să creăm condiții bune de creștere și, in felul acesta, se vor reduce mortalitățile, care, prezent, constituie o plagă în a zootehniei., Firește că, pentru a conduce procesul tehnologic în asemenea complexe e nevoie de cadre de specialitate, Direcția generală pentru agricultură și Uniunea județeană a cooperativelor agricole să se îngrijească pentru a instrui prin practică, în complexe similare, cu durata de 1—3 luni, ingineri cît și alți lucrători. Se înțelege, mai sînt și alte probleme ce necesită soluționare. Exprimîndu-ne recunoștința pentru sprijinul ce îl primim din partea conducerii partidului și statului pentru a realiza un asemenea program important, cum este acesta referitor la dezvoltarea zootehniei, considerăm că lucrătorii din agricultură, construcții și din toate celelalte ramuri, chemați să concure la realizarea lui, vor acorda întreaga importanță îndeplinirii acestuia. \ r V V. y