Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-13 / nr. 3027

7 819IiI8I8999SI 9 iii Ir L Anul XXVI­ nr. 3027 miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele ore de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprin­deri industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lu­cru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministe­rele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mă­­nescu, Petre Blajovici și Va­sile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzi­na de mecanică fină din Si­naia, Uzina mecanică „Nep­tun", întreprinderea pentru re­parații de utilaj electric (I.R.U.E) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică­ Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu nu­mai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi con­structoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoa­re de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîm­­pinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți con­ducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a dom­nit pe întreg traseul de Predeal spre Sinaia, o prelun­ia­gire a vibrantei primiri făcu­te secretarului general al par­tidului la Azuga, Bușteni, Po­iana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața nou­lui pavilion tehnico - adminis­trativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîm­­pinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. - PCR", „Ceaușescu și poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau ste­­gulete roșii și tricolore Pe o mare pancartă era înscrisă u­­rarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“. Primul secretar al Comitetului județean­­ Prahova al P.C.I., președintele Consiliului popu­lar județean, Ilie Cîșu, rosteș­te un cuvînt de bun sosit Di­rectorul uzinei, inginerul Au­rel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfăți­șate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de in­jecție necesare echipării tutu­ror tipurilor de motoare Die­sel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoa­re hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul gene­ral al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organi­zare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor meca­nice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calita­te Ion Manta, lăcătușului a­­justor Georgeta Voiculescu, to­varășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pen­tru creșterea producției și pro­ductivității muncii, se intere­sează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Munci­torii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei, aflat la acea oră la locurile de produc­ție, întrerup cîteva clipe ac­tivitatea și fac oaspeților o cal­dă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, Nicolae Ceaușescu !", tovarășe „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe se­cretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimente­lor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moder­ne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nu­trește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va în­registra înnoiri și mai impor­tante în actualul plan cinci­nal. Se află în constru­iie ari­pa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul ge­neral al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii acestei unități pentru succesele obținute pî­­ă în pre­zent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal care, încă din primele zile, a în­ceput sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, consta­­tînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necon­tenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii între­prinderii și ministerului de re­sort să analizeze toate posibi­litățile pentru depășirea pre­vederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajun­gă la o producție de aproxima­tiv 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secreta­rul general al partidului adre­sează colectivului uzinei în­demnul mobilizator de a de­pune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesi­tăți proprii, cit și pentru în­zestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîm­pina — este adunată de o par­te și de alta a principalei ar­tere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanica „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea se­cretarului general al partidu­lui, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîr­­stnic cetățean al Cîmpinei, ca­re, cu emoția firească a momen­tului, rostește : „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decit dumneavoastră. Bi­ne ați venit !“. Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprinde­re producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria con­structoare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică ■ montaj. Numeroși muncitori ies in calea tovară­­șului Nicolae Ceaușescu, adre­­sîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l a­­vea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fata lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspec­tivelor de dezvoltare ale uni­tății în care lucrează. al O oprire la locul de muncă maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între se­cretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că, an de an, întreprinderea a fost între­gită cu noi suprafețe d­e­ducție. Dezvoltarea uzinei, pro­a­­rată secretarul general al par­tidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de re­sort, colectivului de conduce­re al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o ve­che tradiție, potențial ce se ce­re valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale in­dustriei metalurgice și con­structoare de mașini din Cîm­pina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o ca­pacitate de 35.000 tone, reali­zabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Ni­colae Ceaușescu adresează co­lectivului îndemnul mobiliza­tor de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul. Îm­preună cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceți 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se a­­jungă la 45.000 - 50.000 bu­căți". De la „Neptun“, conducăto­rii de partid și de stat se în­dreaptă spre o unitate alătura­tă — întreprinderea de repara­­rat utilaj electric (I.R.U.E.), a­­parținînd Ministerului Petrolu­lui. întreprinderea este creația socialismului , s-a născut din­­tr-un mic atelier și aniversea­ză anul acesta 20 de ani de e­­xistență. Pe drept cuvînt, des­pre uzină se spune că este un fel de mecanic - șef al econo­miei naționale, deoarece în ma­terie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface ne­cesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea în­treprinderii, cu adjunctul mi­nistrului petrolului, Ion Nico­lae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii perma­nente a producției întreprinde­rii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinde­rii poate și trebuie să crească substanțial in actualul cincinal și se recomandă ca, în acord c­u salariații, planul să fie reeva­luat, așezat pe bazele de care (Continuare in pagina a lll-a) 1 GUSTUL LAMIIEI M-am întîlnit cu un fost coleg și cîndva prieten, cu care am lucrat odinioară într-un fel de laborator de idei, despre viața căruia n-am au­zit multă vreme nimic. Colegul de altădată mi-a descifrat anonimatul lor și, ascultîndu-i am simțit tot timpul gustul de lămîie al scurtei sale spove­danii, e care o transcriu cuvînt acru cu cuvînt trist : „Totul s-a schimbat de la plecarea șefului, de cînd s-a introdus și un nou stil de muncă. Nu vreau să acuz pe nimeni, și asta nu pentru că aș evita să-mi critic șeful de acum, dar poate altcineva apără cu vehemență punctul de vedere al conducerii, categoric slujind unui țel care convine cuiva. Adică s-a spus: de ce să fim sancționați pentru o gre­șeală, cînd mai suportabilă omenește este critica pentru inactivitate ? Sancțiunea e o treabă gin­gașă, rămîne consemnată în acte, nu se uită ușor. Uneori se vorbește mulți ani despre o sanc­țiune, chiar dacă omul s-a îndreptat, și unii au grijă să i-o reamintească mereu. Pe aită vreme critica, asta s-a mai văzut: nu schimbă nici pre­­miile, nici salariul, toate rămîn cum au fost". A­­crit, colegul mă tot îmbia cu iămn­a pe care, ciu­dat, nu-și dădea seama că o ține el însuși in palme. Păcătos gust. ALEXEI RUDEANUJ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­I FASCINAȚIA NOULUI Iarna, satul de cîmpie are savoarea imperceptibilă a liniș­tii. Totul pare neînchipuit de adine : mersul oamenilor, văz­duhul, copacii. O notă de as­prime solemnă traversează ziua și noaptea. Involuntare asocia­ții te determină o clipă să crezi că acolo singur este re­pausul și totul se reduce la în­cremenire. Dar impresia se do­vedește falsă. La sediul coope­rativei de producție animația este permanentă. Cu creionul în mină și harta viitoarelor configurații ale tarlalelor în față, acolo se elaborează efer­vescent, se gîndește cu aprin­dere. Intri la consiliul popular, aceeași atmosferă febrilă. Gîn­­dești că un miez de anotimp geros își primește replica, re­plica oamenilor. Aceasta con­stă în acțiune, în participare efectivă. Pentru că satul de cîmpie este lipsit de reliefuri monu­mentale, de atracția marilor a­­bisuri și înălțimi ale pietrei, aici vine să te întîmpine omul, gospodarul. Fiecare își rîndu­­iește casa, grădina și drumul, le împrumută ceva din crezul lui despre frumusețe, care este întotdeauna măreț și exem­plar. Totul este făcut cu hăr­nicie și simplitate. Un popas de cîteva ceasuri la Leorda. O amiază aspră, ge­roasă, pare să fi golit ulițele. O primă constatare : există aici multă lărgime, între case­le mari lumina inundă spațiile și albul orbitor al zăpezii pare un argument fascinant, un fel de treaptă spre puritate. Clă­dirile, etalîndu-și profiluri mo­derne, exprimă ceva din efor­tul localnicilor spre urbaniza­re, spre ritmurile orașului. O fascinație a noului polarizează cele patru anotimpuri ale cîm­­piei. Leorda se dezvoltă în in­teriorul cîmpiei, sub soarele ei. La comitetul de partid cine­va pronunță niște nume : Ște­fan Mihalache, Miland­a Alu­culesei, Aglaia Iacob, Nicolae Ivan, Dumitru Pascal, între­bări și ni se răspunde că sunt cooperatori care și-au depășit cu mult normele de lucru în anul trecut. Secretarul comite­tului de partid ne-a vorbit des­pre pasiunea cu care oamenii se apleacă asupra ziarelor, des­pre fișele lor de la bibliotecă. — Participarea sătenilor la dezbaterile prilejuite de ten­dința continuă spre perfecțio­nare, spre lărgirea democratis­mului muncii este de multă vreme o trăsătură a satului — precizează secretarul de partid. Salturile sunt vertiginoase, pre­mierele sătești s-au înregistrat în timp la distanțe extrem de mici. Ne amintim cum în 1958 a fost pus în funcțiune moto­rul unei uzine locale care a permis, la noi, cele dintâi reve­lații ale electricității. Atunci Gheorghe Suciuc, Ivan Haras și Constantin Bălăucă au răsu­cit, în mod inaugural, în case­le lor, butoanele șalterelor. Dar Leorda a fost racordată la re­țea în 1962... Azi numărul a­­bonaților este de peste 760, iar posesorii de televizoare... — Care este ultimul ? — Dumitru Burlacu. ... Călătoria noastră în cîm­pie trece prin asprimea unui ianuarie înalt și alb. Pe un a­­fiș scrie , în seara zilei ... bal pentru tineret. Așadar încre­menirea este aparentă, iar re­pausul, cum se spune în fizi­că, relativ. A început un an nou, rostesc bătrînii ce au un ochi toată înțelepciunea vre­murilor. A început, răspund nepoții lor care merg la școa­lă. ... Și satul de cîmpie respi­ră adine mersul oamenilor nostalgia copacilor din grădini, abisul limpede deschis în văz­duh. Solemnitatea peisajului a­­parține însă naturii. Replica oamenilor este acțiunea, este ideea dinamică și drumul ei tulburător către faptă. VICTOR TEIȘANU Redactie și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile »sată de partid și construcții de stat ** 1110* Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația * 12375 Instruirea secretarilor comitetelor și organizațiilor de partid Timp de 3 zile — in perioada 11 — 13 ianuarie a.c., — la Co­mitetul municipal Botoșani al P.C.R. are loc instruirea secre­tarilor comitetelor și organiza­țiilor de partid din întreprin­deri, organizații economice, in­stituții, la care participă și p­­aratul comitetului municipal. In ideea continuei perfecțio­nări a muncii de partid în în­treprinderi și instituții, biroul comitetului municipal a adop­tat de astă dată o metodă deo­sebită de lucru — aceea a dez­baterii unor probleme (care au fost din timp aduse la cunoș­tința participanților­ referitoa­re la creșterea rolului conducă­tor al partidului, sporirea nu­merică și calitativă a organiza­țiilor de bază, modalități de planificare a muncii de partid, necesitatea subordonării mun­cii politice îndeplinirii sarcini­lor de producție etc. Astfel organizată, instruirea a căpătat un pronunțat carac­ter de lucru, constituind — da­torită numărului mare de in­tervenții — un prețios și util schimb de experiență, de opi­nii ,de idei în activitatea de a­­șezare pe baze științifice a muncii de partid, în lumina indicațiilor reieșite din hotă­­rîrile partidului nostru, a re­centelor expuneri ale tovară­șului Nicolae Ceaușescu. Dezbaterile s-au orientat în­deosebi spre căutarea de solu­ții pentru rezolvarea sarcini­lor ce revin municipiului în anul 1971 — și în continuare — în toate domeniile de activitate. S.M.A. Sulița. La sediul secției de centru, echipa condu­să de mecanizatorul Gheorghe Popa execută reparații la mașini agricole Fotografia : I. HELICI VASILE VATAMANU, președinte, VASILE CO­VACI, inginer șef LA C.A.P. TUDORA despre : ACORDUL GLOBAL­­ PE ECHIPA MIRCEA CĂLIN, președinte, GH. SILION, ingi­ner șef LA C­ A.P. RIPICENI despre : ACORDUL GLOBAL PE INDIVID Marea majoritate a coope­ratorilor noștri, în consultă­rile pe care le-am avut cu ei, sînt de părere ca să lucreze în acord global pe echipă, în cultura mare. Și iată de ce : pămînturile noastre nu sînt a­­tît de uniforme ca prin alte părți și nu putem să stabilim un plan diferențiat pentru fie­care porțiune de teren. Dacă am lucra în acord global pe individ s-ar isca tot felul de discuții, că am dat unuia plan mai mic, că altuia mai mare, că se are rău cu preșe­dintele sau cu brigadierul și cite și mai cite. Insă, obiectiv vorbind, nu știm care specialist ar fi în măsură să stabileas­că un plan aparte, care să reflecte absolut real, pu­terea de rodire la o mie de parcele. Pe echipă, cînd în seama ei dai o tarla, mult mai simplu să stabi­e­lești producții diferențiate. Totodată, poți să aplici prăși­­tul mecanic și manual în mod organizat pe o tarla întreagă, fără să-ți rămînă petice ne­prășite ; poți apoi să execuți controlul de calitate mai bine, pentru că e mai ușor de supra­vegheat o formație compactă decit pe fiecare om în parte ; mai este și un alt aspect care i-a făcut pe mulți să opteze pentru un asemenea sistem: anul trecut, cooperatorii San­du Pintilie, Elena Daniliuc, Marița Antoc s-au pomenit că porumbul le-a dispărut de pe parcelă. Suntem­ convinși că el n-a fost sustras de la cooperativă. Insă a fost luat de un răufăcător, transportat și cîntărit în contul său, chi­purile să primească retribuție suplimentară. Din cauză că au fost prea multe astfel de ca­zuri — și la cartofi, nu numai la porumb — n-am putut să acordăm retribuție suplimen­tară nici la cei care am avut convingerea că au muncit cin­stit . Lucrînd pe echipă, acest aspect dispare, pentru că se a­­cordă retribuția suplimentară în raport cu realizările forma­ (Continuare in pagina a lll-a) Mai întîi cîteva cuvinte des­pre problemele generale care ne frămîntă și asupra cărora am hotărît în aceste zile. A­­dunarea generală a cooperato­rilor a dezbătut și aprobat de curînd organizarea muncii pentru noul an (4 brigăzi de cîmp, două zootehnice și o fermă de îngrășare a berbe­­cuților), normele de muncă, asocierea ( cu alte cooperative, în producția zootehnică) și cooperarea (cu ferma de stat din localitate în exploatarea mai bună a unor mașini, uti­laje și alte bunuri materiale), folosirea forței de muncă pe întreg anul și în special în lunile ianuarie și februarie (cu întocmirea programului de lucru pe perioadă) și siste­mul de retribuire a muncii. Asupra acestui punct s-au purtat discuții mai ample și s-a hotărît să aplicăm siste­mul de plată în acord global pe individ în bani și în na­tură. In ce constă el și care îi sunt avantajele ? Noi am de­monstrat cooperatorilor aces­te lucruri cu următorul exem­plu : am considerat că retri­buția pe o normă de categoria I este de 32 lei și am luat tar­laua „Franțuz”, cu o fertilitate medie și uniformă, pe care se aplică toate lucrările mecani­ce la timp și bine, planificîn­­du-se să se realizeze de pe ea 3000 kg porumb boabe, adi­că 4000 kg știuleți la hectar. Potrivit devizului de lucru, rezultă că pentru un hectar trebuie 32 norme de categoria I, ca atare pe tona de porumb știuleți (32 norme , 4 tone = 8 norme/tonă) revin 8 norme. Dacă un membru cooperator va obține 5000 kg la hectar, el va primi (5 tone x 8 norme x 32 lei pe normă) 1280 lei, plus retribuția suplimentară, 30 la sută din depășire, res­pectiv 300 kg știuleți. In ca­zul că el va realiza numai 3000 kg știuleți la hectar va primi (3 tone x 8 norme pe tonă) doar retribuția cuvenită pen­tru 24 norme de categoria I, respectiv 768 lei, fără retribu­ție suplimentară. Sistemul a­­cesta de retribuire a fost pri­mit cu foarte multă căldură, pentru că reflectă în mod just aportul fiecăruia la realizarea producției. AVANSURILE BĂ­NEȘTI. După cum se știe, nu toți cooperatorii vor putea beneficia de mi­nimum garantat. Cei ce nu lucrează permanent în­să acum vor primi ca și până avansuri bănești pentru munca depusă în timpul anului. Adunarea generală a hotărît ca pentru munca depusă să acorde 60 la sută ca avans pe parcursul anului. Respectiv, pentru fiecare un hectar po­rumb prășit de-o dată să acor­dăm un avans, în cazul nostru, pentru 6,4 norme de catego­ria I și respectiv tot cite atît pentru prașila a II-a și a IlI-a. Toamna se vor face recalculări și fiecare va primi după pro­ducția realizată. CONTRACTUL INDIVI­DUAL. După cum se știe nici noi și nici altă cooperati­vă nu cultivă numai porumb. Fiecare cooperator din brigă­zile de cîmp va trebui să lii­ (Continuare in pagina a lll-a) La sate se discută foarte mult, în momentul de față, despre formele de retribuire a muncii, despre avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre ele. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, referind­u-se la ansamblul sarcinilor stabilite pentru îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării agriculturii, spunea că : „ACESTE MASURI URMEAZĂ SA FIE INTRODUSE IN PRACTICĂ IN MOD DIFERENȚIAT, ȚININDU-SE SEAMA DE CONDIȚIILE SPECIFICE LOCA­LE DIN FIECARE JUDEȚ ȘI COOPERATIVĂ, ADOPTIN­­DU-SE FORMELE CELE MAI EFICIENTE DE LUCRU". Pe această linie prezentăm felul cum au hotărît să le ducă la îndeplinire două cooperative agricole care lucrează în con­diții diferite. Forme de retribuire adaptate la condițiile specifice ale cooperativelor agricole ÎN PAGINA 3 Dincolo de faptul în sine... A fi punctual Mic dicționar etic Cuvinte din public

Next