Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-01-13 / nr. 3027
7 819IiI8I8999SI 9 iii Ir L Anul XXVI nr. 3027 miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele ore de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de Predeal spre Sinaia, o preluniagire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico - administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. - PCR", „Ceaușescu și poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau stegulete roșii și tricolore Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“. Primul secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.I., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Manta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei, aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, Nicolae Ceaușescu !", tovarășe „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construiie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pîă în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanica „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decit dumneavoastră. Bine ați venit !“. Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică ■ montaj. Numeroși muncitori ies in calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fata lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. al O oprire la locul de muncă maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că, an de an, întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe deducție. Dezvoltarea uzinei, proarată secretarul general al partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul. Împreună cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceți 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45.000 - 50.000 bucăți". De la „Neptun“, conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea de repararat utilaj electric (I.R.U.E.), aparținînd Ministerului Petrolului. întreprinderea este creația socialismului , s-a născut dintr-un mic atelier și aniversează anul acesta 20 de ani de existență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic - șef al economiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producției întreprinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinderii poate și trebuie să crească substanțial in actualul cincinal și se recomandă ca, în acord cu salariații, planul să fie reevaluat, așezat pe bazele de care (Continuare in pagina a lll-a) 1 GUSTUL LAMIIEI M-am întîlnit cu un fost coleg și cîndva prieten, cu care am lucrat odinioară într-un fel de laborator de idei, despre viața căruia n-am auzit multă vreme nimic. Colegul de altădată mi-a descifrat anonimatul lor și, ascultîndu-i am simțit tot timpul gustul de lămîie al scurtei sale spovedanii, e care o transcriu cuvînt acru cu cuvînt trist : „Totul s-a schimbat de la plecarea șefului, de cînd s-a introdus și un nou stil de muncă. Nu vreau să acuz pe nimeni, și asta nu pentru că aș evita să-mi critic șeful de acum, dar poate altcineva apără cu vehemență punctul de vedere al conducerii, categoric slujind unui țel care convine cuiva. Adică s-a spus: de ce să fim sancționați pentru o greșeală, cînd mai suportabilă omenește este critica pentru inactivitate ? Sancțiunea e o treabă gingașă, rămîne consemnată în acte, nu se uită ușor. Uneori se vorbește mulți ani despre o sancțiune, chiar dacă omul s-a îndreptat, și unii au grijă să i-o reamintească mereu. Pe aită vreme critica, asta s-a mai văzut: nu schimbă nici premiile, nici salariul, toate rămîn cum au fost". Acrit, colegul mă tot îmbia cu iămna pe care, ciudat, nu-și dădea seama că o ține el însuși in palme. Păcătos gust. ALEXEI RUDEANUJ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI FASCINAȚIA NOULUI Iarna, satul de cîmpie are savoarea imperceptibilă a liniștii. Totul pare neînchipuit de adine : mersul oamenilor, văzduhul, copacii. O notă de asprime solemnă traversează ziua și noaptea. Involuntare asociații te determină o clipă să crezi că acolo singur este repausul și totul se reduce la încremenire. Dar impresia se dovedește falsă. La sediul cooperativei de producție animația este permanentă. Cu creionul în mină și harta viitoarelor configurații ale tarlalelor în față, acolo se elaborează efervescent, se gîndește cu aprindere. Intri la consiliul popular, aceeași atmosferă febrilă. Gîndești că un miez de anotimp geros își primește replica, replica oamenilor. Aceasta constă în acțiune, în participare efectivă. Pentru că satul de cîmpie este lipsit de reliefuri monumentale, de atracția marilor abisuri și înălțimi ale pietrei, aici vine să te întîmpine omul, gospodarul. Fiecare își rînduiește casa, grădina și drumul, le împrumută ceva din crezul lui despre frumusețe, care este întotdeauna măreț și exemplar. Totul este făcut cu hărnicie și simplitate. Un popas de cîteva ceasuri la Leorda. O amiază aspră, geroasă, pare să fi golit ulițele. O primă constatare : există aici multă lărgime, între casele mari lumina inundă spațiile și albul orbitor al zăpezii pare un argument fascinant, un fel de treaptă spre puritate. Clădirile, etalîndu-și profiluri moderne, exprimă ceva din efortul localnicilor spre urbanizare, spre ritmurile orașului. O fascinație a noului polarizează cele patru anotimpuri ale cîmpiei. Leorda se dezvoltă în interiorul cîmpiei, sub soarele ei. La comitetul de partid cineva pronunță niște nume : Ștefan Mihalache, Milanda Aluculesei, Aglaia Iacob, Nicolae Ivan, Dumitru Pascal, întrebări și ni se răspunde că sunt cooperatori care și-au depășit cu mult normele de lucru în anul trecut. Secretarul comitetului de partid ne-a vorbit despre pasiunea cu care oamenii se apleacă asupra ziarelor, despre fișele lor de la bibliotecă. — Participarea sătenilor la dezbaterile prilejuite de tendința continuă spre perfecționare, spre lărgirea democratismului muncii este de multă vreme o trăsătură a satului — precizează secretarul de partid. Salturile sunt vertiginoase, premierele sătești s-au înregistrat în timp la distanțe extrem de mici. Ne amintim cum în 1958 a fost pus în funcțiune motorul unei uzine locale care a permis, la noi, cele dintâi revelații ale electricității. Atunci Gheorghe Suciuc, Ivan Haras și Constantin Bălăucă au răsucit, în mod inaugural, în casele lor, butoanele șalterelor. Dar Leorda a fost racordată la rețea în 1962... Azi numărul abonaților este de peste 760, iar posesorii de televizoare... — Care este ultimul ? — Dumitru Burlacu. ... Călătoria noastră în cîmpie trece prin asprimea unui ianuarie înalt și alb. Pe un afiș scrie , în seara zilei ... bal pentru tineret. Așadar încremenirea este aparentă, iar repausul, cum se spune în fizică, relativ. A început un an nou, rostesc bătrînii ce au un ochi toată înțelepciunea vremurilor. A început, răspund nepoții lor care merg la școală. ... Și satul de cîmpie respiră adine mersul oamenilor nostalgia copacilor din grădini, abisul limpede deschis în văzduh. Solemnitatea peisajului aparține însă naturii. Replica oamenilor este acțiunea, este ideea dinamică și drumul ei tulburător către faptă. VICTOR TEIȘANU Redactie și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile »sată de partid și construcții de stat ** 1110* Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația * 12375 Instruirea secretarilor comitetelor și organizațiilor de partid Timp de 3 zile — in perioada 11 — 13 ianuarie a.c., — la Comitetul municipal Botoșani al P.C.R. are loc instruirea secretarilor comitetelor și organizațiilor de partid din întreprinderi, organizații economice, instituții, la care participă și paratul comitetului municipal. In ideea continuei perfecționări a muncii de partid în întreprinderi și instituții, biroul comitetului municipal a adoptat de astă dată o metodă deosebită de lucru — aceea a dezbaterii unor probleme (care au fost din timp aduse la cunoștința participanților referitoare la creșterea rolului conducător al partidului, sporirea numerică și calitativă a organizațiilor de bază, modalități de planificare a muncii de partid, necesitatea subordonării muncii politice îndeplinirii sarcinilor de producție etc. Astfel organizată, instruirea a căpătat un pronunțat caracter de lucru, constituind — datorită numărului mare de intervenții — un prețios și util schimb de experiență, de opinii ,de idei în activitatea de așezare pe baze științifice a muncii de partid, în lumina indicațiilor reieșite din hotărîrile partidului nostru, a recentelor expuneri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. Dezbaterile s-au orientat îndeosebi spre căutarea de soluții pentru rezolvarea sarcinilor ce revin municipiului în anul 1971 — și în continuare — în toate domeniile de activitate. S.M.A. Sulița. La sediul secției de centru, echipa condusă de mecanizatorul Gheorghe Popa execută reparații la mașini agricole Fotografia : I. HELICI VASILE VATAMANU, președinte, VASILE COVACI, inginer șef LA C.A.P. TUDORA despre : ACORDUL GLOBAL PE ECHIPA MIRCEA CĂLIN, președinte, GH. SILION, inginer șef LA C A.P. RIPICENI despre : ACORDUL GLOBAL PE INDIVID Marea majoritate a cooperatorilor noștri, în consultările pe care le-am avut cu ei, sînt de părere ca să lucreze în acord global pe echipă, în cultura mare. Și iată de ce : pămînturile noastre nu sînt atît de uniforme ca prin alte părți și nu putem să stabilim un plan diferențiat pentru fiecare porțiune de teren. Dacă am lucra în acord global pe individ s-ar isca tot felul de discuții, că am dat unuia plan mai mic, că altuia mai mare, că se are rău cu președintele sau cu brigadierul și cite și mai cite. Insă, obiectiv vorbind, nu știm care specialist ar fi în măsură să stabilească un plan aparte, care să reflecte absolut real, puterea de rodire la o mie de parcele. Pe echipă, cînd în seama ei dai o tarla, mult mai simplu să stabielești producții diferențiate. Totodată, poți să aplici prășitul mecanic și manual în mod organizat pe o tarla întreagă, fără să-ți rămînă petice neprășite ; poți apoi să execuți controlul de calitate mai bine, pentru că e mai ușor de supravegheat o formație compactă decit pe fiecare om în parte ; mai este și un alt aspect care i-a făcut pe mulți să opteze pentru un asemenea sistem: anul trecut, cooperatorii Sandu Pintilie, Elena Daniliuc, Marița Antoc s-au pomenit că porumbul le-a dispărut de pe parcelă. Suntem convinși că el n-a fost sustras de la cooperativă. Insă a fost luat de un răufăcător, transportat și cîntărit în contul său, chipurile să primească retribuție suplimentară. Din cauză că au fost prea multe astfel de cazuri — și la cartofi, nu numai la porumb — n-am putut să acordăm retribuție suplimentară nici la cei care am avut convingerea că au muncit cinstit . Lucrînd pe echipă, acest aspect dispare, pentru că se acordă retribuția suplimentară în raport cu realizările forma (Continuare in pagina a lll-a) Mai întîi cîteva cuvinte despre problemele generale care ne frămîntă și asupra cărora am hotărît în aceste zile. Adunarea generală a cooperatorilor a dezbătut și aprobat de curînd organizarea muncii pentru noul an (4 brigăzi de cîmp, două zootehnice și o fermă de îngrășare a berbecuților), normele de muncă, asocierea ( cu alte cooperative, în producția zootehnică) și cooperarea (cu ferma de stat din localitate în exploatarea mai bună a unor mașini, utilaje și alte bunuri materiale), folosirea forței de muncă pe întreg anul și în special în lunile ianuarie și februarie (cu întocmirea programului de lucru pe perioadă) și sistemul de retribuire a muncii. Asupra acestui punct s-au purtat discuții mai ample și s-a hotărît să aplicăm sistemul de plată în acord global pe individ în bani și în natură. In ce constă el și care îi sunt avantajele ? Noi am demonstrat cooperatorilor aceste lucruri cu următorul exemplu : am considerat că retribuția pe o normă de categoria I este de 32 lei și am luat tarlaua „Franțuz”, cu o fertilitate medie și uniformă, pe care se aplică toate lucrările mecanice la timp și bine, planificîndu-se să se realizeze de pe ea 3000 kg porumb boabe, adică 4000 kg știuleți la hectar. Potrivit devizului de lucru, rezultă că pentru un hectar trebuie 32 norme de categoria I, ca atare pe tona de porumb știuleți (32 norme , 4 tone = 8 norme/tonă) revin 8 norme. Dacă un membru cooperator va obține 5000 kg la hectar, el va primi (5 tone x 8 norme x 32 lei pe normă) 1280 lei, plus retribuția suplimentară, 30 la sută din depășire, respectiv 300 kg știuleți. In cazul că el va realiza numai 3000 kg știuleți la hectar va primi (3 tone x 8 norme pe tonă) doar retribuția cuvenită pentru 24 norme de categoria I, respectiv 768 lei, fără retribuție suplimentară. Sistemul acesta de retribuire a fost primit cu foarte multă căldură, pentru că reflectă în mod just aportul fiecăruia la realizarea producției. AVANSURILE BĂNEȘTI. După cum se știe, nu toți cooperatorii vor putea beneficia de minimum garantat. Cei ce nu lucrează permanent însă acum vor primi ca și până avansuri bănești pentru munca depusă în timpul anului. Adunarea generală a hotărît ca pentru munca depusă să acorde 60 la sută ca avans pe parcursul anului. Respectiv, pentru fiecare un hectar porumb prășit de-o dată să acordăm un avans, în cazul nostru, pentru 6,4 norme de categoria I și respectiv tot cite atît pentru prașila a II-a și a IlI-a. Toamna se vor face recalculări și fiecare va primi după producția realizată. CONTRACTUL INDIVIDUAL. După cum se știe nici noi și nici altă cooperativă nu cultivă numai porumb. Fiecare cooperator din brigăzile de cîmp va trebui să lii (Continuare in pagina a lll-a) La sate se discută foarte mult, în momentul de față, despre formele de retribuire a muncii, despre avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre ele. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, referindu-se la ansamblul sarcinilor stabilite pentru îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării agriculturii, spunea că : „ACESTE MASURI URMEAZĂ SA FIE INTRODUSE IN PRACTICĂ IN MOD DIFERENȚIAT, ȚININDU-SE SEAMA DE CONDIȚIILE SPECIFICE LOCALE DIN FIECARE JUDEȚ ȘI COOPERATIVĂ, ADOPTINDU-SE FORMELE CELE MAI EFICIENTE DE LUCRU". Pe această linie prezentăm felul cum au hotărît să le ducă la îndeplinire două cooperative agricole care lucrează în condiții diferite. Forme de retribuire adaptate la condițiile specifice ale cooperativelor agricole ÎN PAGINA 3 Dincolo de faptul în sine... A fi punctual Mic dicționar etic Cuvinte din public